Page 34 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
____ al întregului I popor 15,03 Viaţa
15,00 Teici
rj . . . . . . . . 15,30 Eaurc;
Iui na
Itomâi
tinerel
15,50 Cabiiu
Statul democraţie: muncitoreşti Analiză temeinică şi angajare hotărîfă politic
semnă
edui
revoluţionare în puternică afirmare (Urmare din pag. 1) păcate, am avut destui coo pentru a se fertiliza cu In-, viaţa
Congr,
peratori care nu şi-au rea grăşăminte organice întrea popori
(Urmate clin pag. 1) Secretarul general al parti de cărbune şi energie e- revin cooperativei în anul lizat nici numărul minim ga suprafaţă destinată pro 16,10 In arm
pentru
agrlcui
dului, tovarăşul Nicolae lectrică, minereuri feroase şi 1985. de n o r m e . Asupra a- ducerii cartofilor şi o cît 20,00 Telcju.
ca producători şi proprie Ceauşescu, a subliniat în re neferoase, ciment, materiale — Este adevărat — su cestui aspect trebuie să-şi mai mare din cea pe care lor)
tari ai unei părţi a avuţiei petate rînduri că în întreaga de construcţii, construcţii de blinia în cuvântul său coo concentreze atenţia în vii se vor cultiva cereale. 20,30 Actual
în cadrul adunării s-au
nomlo
naţionale — proprietatea în activitate a organelor de maşini, sporirea productivită peratorul Marin Păun — tor organizaţia noastră de făcut referiri la activitatea 20,33 Teatru
tregului popor precum şi stat, a organelor democra ţii muncii, îmbunătăţirea ca că am obţinut producţii partid, consiliul de condu povestf
frumoase la porumb. Dar
de beneficiari ai producţiei, ţiei muncitoreşti trebuie să lităţii produselor, îndeplini- la grîu, orz şi cartofi ele cere al cooperativei. desfăşurată în sectorul zoo Premie
tehnic, subliniindu-se că şi
La rîndul lor, coopera
poartă răspunderea comună se manifeste cu putere ini . rea exemplară a sarcinilor nu s-au ridicat la nivelul torii Petru Crişan, Simion aici, printr-o muncă plină 21,50 Teleju-,
lor).
asupra gospodăririi, dezvol ţiativa, spiritul de răspunde la export, paralel cu redu planului. Ştim cu toţii că Luţ, Aron Zaizon ’ şi Nelu de răspundere a îngrijito
tării şi apărării acestei pro re, disciplina şi ordinea, con cerea mai consistentă a con unitatea noastră are condi Opriţescu s-au referit la rilor şi specialiştilor, prin
prietăţi. Drepturile adunări diţii necesare pentru buna sumurilor de materii prime, ţii şă realizeze producţii necesitatea mai bunei folo ordine şi disciplină, rezul
lor generale, ale consiliilor funcţionare a statului de materiale, energie şi com
oamenilor muncii de a a- mocraţiei muncitoreşti, revo bustibili, realizarea unei ac mai mari la cerealele pă- siri a pămîntului, introdu- tatele vor putea creşte
dopta hotăr'îri în toate pro luţionare. tivităţi economice pozitive în ioase şi chiar la cartofi. cîndu-se în circuitul ara simţitor la toţi indicatorii.
blemele privind planurile şi Recentele adunări ale. oa toate domeniile. Dar pentru aceasta trebuie bil toate suprafeţele de te însufleţiţi de istoricele
să asigurăm o participare
BUCUREŞ
activitatea economico-socială menilor muncii din industrie, Sub puternicul impuls ge permanentă la muncă a tu ren care încă sînt nefolo hotărîri ale Congresului al dioprogrann
— se arată în Raportul la analizînd modul în care se nerat de cel de al Xlll-lea turor membrilor coopera site, la responsabilitatea ce Xlll-lea, în deplin consens La ordinea
cu sarcinile ce le revin în
revine mecanizatorilor în
Congres - trebuie să se îm acţionează pentru finalizarea Congres al partidului, apro tori. De atîtea ori, dar şi anul viitor şi pentru a a- tură; 7.00 I
bine cu aplicarea prevederilor sarcinilor de plan pe 1984 pierea sfîrşitului celui de recent, la Congresul al respectarea tehnologiilor vea temeinicia înfăptuiri] Hotărîrilo C
de lucru şi efectuarea unor
planurilor naţionale de dez şi pregătirea anului 1985, al patrulea an al actualului XlII-lca al partidului, to lucrări de calitate şi la lor, participanţii la aduna mărilo tova
Ceauşescu
voltare unitară. prin responsabilitatea cu cincinal găseşte colectivele varăşul Nicolae Ceauşescu, timp. Arătînd că de modul rea generală au adoptat nostru do
în anii caro au trecut de care au reflectat la neajun de oameni ai muncii din ju adresindu-se- comuniştilor, cum sînt pregătite acum o- măsuri concrete a căror tra. ţlonară; 8,1'
8,10
O
sei;
la Congresul a! XH-lea, parti surile existente, prin numă deţul nostru deplin anga a arătat că printr-o mun goarele depinde recolta fi ducere în viaţă va contri lor; 8,00 B
dul a luat asemenea măsuri jate in realizarea integrală nului următor, ei au che 9.05 Kăspm
care să determine adîncîrea rul mare de soluţii şi pro că de calitate, făcută în mat pe toţi cei care deţin bui la creşterea eficienţei rilor; 10,00
timpul optim, putem smul
acestei conlucrări, aş.ezînd puneri adoptate, s-au dove a planului, ca o condiţie a şi calităţii muncii, la ob 10.05 cîntec
10,20 Din c
la fundamentul său principii dit adevărate tribune ale abordării în bune condiţii ge pămîntului roade mai atelaje proprii să participe ţinerea unor producţii su suxilo poj
bogate. Iar acest lucru este
cu ele la transportul gu
le autoconducerii şi auto- democraţiei muncitoreşti, fo a sarcinilor ce Ic revin în valabil şi la noi, unde, din noiului de grajd în cîmp, perioare în sectorul vege Mioriţa; i
tal şi în zootehnie.
ll,05
ştiri;
gestiunii muncitoreşti, ce se rumuri democratice cu pro ultimul an al cincinalului. nierllor; 11
manifestă mai concret prin nunţat caracter de lucru, 12.00 Buletii
intermediul mecanismului e- constructive. Tribuna ra
conomico-financiar, ca pîr- Un loc central în dezbate Oameni ai muncii comoara fo
gliie a cointeresării mate rile din a d u n ă r i l e Avanprcmie
13,e" Dc ?
rială a colectivelor de oa generale l-a ocupat, po ci, i - cy ■..
meni ai muncii în îndepli trivit orientărilor de bază ale hunedoreni! !c. ._ şti
nirea sarcinilor economîco- partidului, creşterea mai ac şl ..puri
sato; 16,13
socîale. centuată a producţiei fizice reşti; 16,23
Economisirea constituit», o sursă importantă de
conomică;
asigurare a necesarului de energie electrică. dlcului; 17
ştiri; 17,05 .
Faceţi- din această acţiune un mod propriu dc a trai vital ş
Fonta se produce muncind vă manifesta zi de zi, la locurile de muncă şi în tregU naţii
radi
■lienţa
caselo dumneavoastră!
serii ;
20,t
20,10 Memo
organizat, in ordine şi disciplină NU UITAŢI! românesc
tiv. ; 22,00 <
23.00 Bijute:
Fiecare kilovvatt economisit se adună picătură cu opere; 23,3(
muzicaj.
(Urmare din pag. 1) cu toată răspunderea să re picătură şi capătă greutate în balanţa economică a
zolve problemele şi greu ţării!
cauza proastei calităţi a tăţile cu care ne confrun Pretutindeni, acolo unde munciţi şi trăiţi, daţi
încărcăturii — ne spune tăm zilnic. Noi spunem,
inginerul Ionel Crintoaie, dar cu atîta ne alegem... dovadă dc un înalt spirit gospodăresc, patriotic, eco
tehnologul secţiei. — Zilnic — întreruperi, nomisind pe toate căile energia electrică, oprind cti
Destoinicul mecanic Constantin
Nicoară, dc Ia
secţia me
— Problema pe care zia avarii, Muncă în plus. canică a I.A.C.R.S. Hunedoara, efectuează reglajul unei pom hotărîre orico calo de a o risipi I DEVA! i
rul a criticat-o în ancheta Fontă nu iese, este de sla pe do injecţie de la. motoarele TATUA. seriile I-H
trecută — infiltrarea apei bă calitate. Retribuţia nu /_______ _______________________________________ Mi person
în groapa schipului — nu ne-o realizăm — intervi '.W.V.-AV^.W/AV.'.WAV V.V^AW/.WW.V.VJ'AV.VAWW.WAV.WAVAW.'USWJWAVIi’.V.VV* ' NEDOAItA,
(Modern
s-a rezolvat în totalitate. ne furnalistul losif Bogoş. da a 6-a -
S-a montat o pompă de — Eu sînt turnător de B); Ami
debit mare, care scoate meserie, dar am fost adus „Urgenţele'" şi solicitudinea... în suferinţă (Flacăra) ;
apa, dar soluţia definitivă să fac pe furnalistul. Nu PETROŞAf
se-niG I-U
nu există. încărcătura este mă pricep. De ce nu se Sectorul prestărilor de trarea paltoanelor şi costu tul de faţă lucrez singur croit la data promisă, ori i I'SVJ
cu multă apă, furnalele se organizează cursuri de ca servicii din cadrul coope melor aduse de la curăţat — ne spune Ludovic Chiş. este plecat din unitate, ori . ea) J
răcesc. Acum stăm cu în lificare pentru furnalişti ? rativelor meşteşugăreşti pînă cînd sînt ridicate. Aceeaşi surpriză nedo este în concediu; totala lip Şr,..ior (7
cărcătura furnalului 4 de ne,.. întreabă şi Gheorghe din municipiul Deva a cu Propun însă să fie reîn rită — uşi încuiate.— şi la să din unităţile de croito PENI: Lot
peste două ore din cauza Găşpărescu. noscut în ultimii ani, ca fiinţat acel serviciu de unităţile de blănărie şi re rie pentru femei a mate tural); VI
unei avarii la aparatul de — Macaraua pe care urmare a cerinţelor popu mici retuşuri, mai cu sea paraţii tv. de la parterul rialelor pentru rochii de sentimente
ceafărul);
încărcare. Peste 6 tone de lucrez se defectează me laţiei, un ritm de dezvol mă că nasturii şi căptu blocului 43 din zona gării ocazie, deosebit de solici gă cu mi:
aglomerat a trebuit lopă reu. Nu se asigură întreţi tare rapid. Au fost puse şeala se destramă în tim „Lipsă curent. Deschis tate în sezon; neînlo.cuirea NINOASA
(Muncitori
tat, vreme în care schipul nerea ei electrică şi me la dispoziţia lucrătorilor pul curăţatului. după-masă" — anunţă afi unor tuburi de neon de Prinţesa
n-a funcţionat. Asemenea canică. (Romulus Dănescu, din acest sistem spaţii mo Cu respect şi bunăvoinţă şul din geamul unităţii de fecte sau sparte la frize BRAD: N
avarii, întreruperi sînt macaragiu). derne la parterul noilor sînt întâmpinaţi solicitanţii blănărie comandă. (Ce le ria din complexul situat ua roşie);
foarte dese la noi — pre — Cu ce să facem între blocuri de locuinţe înălţate şi la secţiile coafură din gătură are preluarea co in bulevardul Dr. Petru fragiul (l
cizează Petru Nicoară, ţinerea, înlăturarea defec în cartiere, iar dotarea complexul Kogălniceanu menzilor cu această situa Groza, insuficienta grijă în — seriile
GEOAGIU
maistru la încărcare. ţiunilor dacă nU ni se asi cu utilaje tehnologice .a (şefă de tură Ana Angliei), ţie, nu am înţeles). mînuirea şi păstrarea arti sa de cu
— Cît este planul schim gură piese de schimb. Nici permis creşterea produc .reparaţii obiecte electro- Solicităm unităţii croi colelor vestimentare cură Un marii
bului ? — îl întrebăm pe chei nu ni se dau de la tivităţii muncii. Toate a- caşnice (responsabil Loghin torie pentru femei din ţate la centrul de primire ţărm (Da
prim-furrialistul Gheorghe magazie. Nu există nici ceste condiţii pun în faţa din cartierul Bejan. sulta; CJi
Ilriţcu, de la furnalul 4. sudor pe schimb. Ne cooperatorilor e x i g e n ţ e Calitatea serviciilor, se la barier!
tură); s:
— 320 tone de fontă. descurcăm cum putem, mari în ceea ce priveşte PRESTĂRILE DE SERVICII ştie, trebuie să constituie dv. vedet
o preocupare de seamă a
calitatea execuţiilor, mo
şui); IE
— Cît aţi realizat pînă (îoan Barb, Ioan Teianu, dul de servire, respectarea • prompte • de calitate * diversificate • * fiecărui lucrător din dome la decola
la această oră ? (Era ora lăcătuşi). termenelor de execuţie. Cît niul cooperaţiei meşteşu
13,45). Prezent la ancheta noas de prompt răspund lu Drăgoi) — unitate care a strada Cuza Vodă . cîteva găreşti, iar promptitudinea
— 200 de tone. Maţ fa tră, tovarăşul Ioan Thirt, crătorii meşteşugari solici realizat pesle 100 000 lei reparaţii la o rochie. este o componentă esenţia
cem o descărcare şi se secretarul comitetului de tărilor — ara urmărit în- în acest an din activitatea — Acum avem prea mul lă a acesteia. Am întîlnit
realizează planul zilei. partid al secţiei, face com tr-un raid efectuat prin de achiziţii, recondiţionări te comenzi şi nu prea sînt în raidul întreprins şi as
— De ce nu vă faceţi pletări i şi revînzări — t r i c o t a j e tarife pentru retuşuri — pecte care vin în contra
schimb de schimb, zi de zi — Oameni! au dreptate. cîteva secţii de prestări (condusă de Florica Chiorea- ne refuză Maria Lazăr. dicţie cu această cerinţă. Timpul
de servicii.
planul ? Ne confruntăm cu greu nu) şi confecţii pentru Atelierul de reparaţii în Desfiinţarea unor servicii azi, 11
— Nu avem materiale: tăţi mari. Conducerea uzi Centrul de colectare al bărbaţi (responsabil Liviu călţăminte, situat în com de urgenţă, refuzul direct Vremea
aglomerat, cocs, calcar. nei, a combinatului le cu curăţătoriei chimice din Botezat). în sprijinul aces plexul din bulevardul Dr, de a se efectua anumite închisă ţ
mai mul
Cînd avem sînt de proastă nosc, dar nu se acţionea strada Lenin. Catiţa Sav, tor afirmaţii vin, pe lîngă Petru Groza este extrem retuşuri, uşile zăvorite, nC. part
calitate. Nu se face o în ză cu hotărîre pentru a le lucrătoarea care preia co constatările la faţa locu de solicitat. Exista aici, în fără nici o altă explicaţie dffleUorîr
treţinere calificată, meca rezolva. menzile, manifestă deose ale unor ateliere de pres cerul dc
nică şi electrică, a agre Concluzia anchetei noas bită amabilitate din mo lui, şi opiniile exprimate urmă cu cîteva luni, un tări, ca şi lipsa unor ma Precipita
mă de
gatelor şi utilajelor. Fur tre este cît se poate de mentul în care solicitantul de Lucia Prejban, Lucia serviciu de urgenţe. Acum teriale nu fac altceva de- slabă, fa-
nalul merge rău şi noi simplă : problemele secţiei intră în secţie. Cînrpeanu, Aurel Beşchiu, nu mai funcţionează. De cît să îndepărteze cetăţea p oloiului
ce ? „Nu sînt stabilite ta
muncim dublu. Nu facem a Il-a furnale — asigura — Locuiesc în Alba Iu- Elisabeta Malea ş.a. slab la
vest. T<
planul, nu cîştigăm. rea cu materiale de cali lia, dar apelez frecvent la Orar: zilnic de. la 10—18. rife pentru acest gen de nul. mo vor
La furnalul 3 vorbim cu tate, întreţinerea bună în serviciul de curăţătorie din Firesc, în jurul orei 11,00, lucrări şi nici meseriaşi nu Ce se aşteaptă ? Măsuri minus 5
prim-furnalistul Gheorghe exploatare a agregatelor şl Deva pentru că se lucrea unitatea reparaţii tv. din avem suficienţi" — ne ex concrete din partea condu cele ma:
şi plus
Lcleşan, cu peste două de utilajelor, eliminarea punc ză operativ şî obiectele complexul Kogălniceanu ar plică Sebesteny Ecaterina. cerilor celor două coopera ceaţă di
cenii vechime la furnale. telor strangulante, întări vestimentare ridicate au fi trebuit să fie deschisă. Am mai consemnat ca tive meşteşugăreşti din mu
— Cum să facem pia rea ordinii şi disciplinei prospeţimea dorită — ne Dar abia după 40 de mi aspecte negative surprinse nicipiu =- „Mureşul" şi Ea mi
nul ? — ne întreabă. Cînd — nu sînt de competenţa spune Ioan Popa. nute de aşteptare îşi face în raidul nostru, dar şi ca „Progresul" *— pentru ca nerai în
cerul
tr
merge furnalul, nu merge cuiva din afara combina — Cu toate că locuiesc apariţia depanatorul. Dia opinii ale cetăţenilor: tără în toate atelierele să se in Local v
banda de turnare, ori tului, ci numai a conduce în cartierul Bejan, unde logul decurge astfel: gănarea mult peste terme staureze un climat de or slabe, l
n-avem oale, ori e defec rii acestuia. Dar se cere avem un centru de primi — Am televizorul defect nul stabilit la croitoria-co- dine şi disciplină, astfel derat la
tă macaraua, ori... Nu sînt acţionat ferm, operativ, cu re completează Emilia V-aţi- putea deplasa.., ? mandă, pentru bărbaţi, si ca serviciile să fie efectua cări pîr
oră, {dii
nici oameni de meserie. în răspundere. Producţia de Marica, apelez la serviciile »=» Acasă nu efectuăm tuată în complexul din car te cu maximă operativi lind pe
schimb este multă indisci fontă nu creşte tot anali acestuia. Există mal multă reparaţii. Ăr trebui să în tierul Gojdu, unde respon tate.
plină. Nimeni nu se ocupă zînd şi constatînd~, grijă In mânuirea şl păs chid pentru că în momen- sabilul de unitate ori n-a ESTERA ŞINA