Page 37 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 37
&A n fi r
m Ziseră
LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU;
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILE, UNIŢI-VÂi TOVARĂŞUL TEODOR JIVKOV VA EFECTUA O VIZITĂ
OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN ŢARA NOASTRĂ
La invitaţia tovarăşului .Jivkov, secretar general al tate a lunii decembrie a.c.,
o vizită oficială de priete
Nicolae Ceauşescu, secre Comitetului Central al listă România, în fruntea
nie în Republica Socia
Partidului Comunist Bul
C I A L I S M I L România, tovarăşul Todor lui de Stat al Republicii unei delegaţii de partid şi
tar general al Partidului
gar, preşedintele Consiliu
Comunist Român, preşedin
Populare
va
Bulgaria,
tele Republicii Socialiste
de stat a Republicii Popu
lare Bulgaria.
efectua, în a doua jumă
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C Hotărîrile Congresului al XIII-lea a! P.C.R. —
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N program însufleţi tor de aeţiu ne al întregulu i popor
x
îs. -■ ' ", ' ■ L, . + G ' ' - ' '
Anul XXXVI, nr, 8 424 MIERCURI, 12 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani Rolul consiliilor populare în conducerea
întregii activităţi economico-sociale
PLENARA CONSILIULUI NATIONAL
O atenţie deosebită se că şi de conducere dina convingător modul în care
acordă în Raportul prezen mic, revoluţionar, caracte coordonează consiliul popu
AL OAMENILOR MUNCII tat de tovarăşul Nicolae rizat de permanenta neîm- lar municipal Hunedoara
şi consiliile populare oră
păcare cu lipsurile.
Ceauşescu la Congresul al
XIII-lea al partidului per Consiliile populare şi or şeneşti Simeria, Haţeg, Pe-
trila activitatea economică
ganele lor executive tre
din industrie* construcţii, transporturi, fecţionării activităţii sta buie să aibă permanent în în pgofil teritorial. De a-
tului şi prganelor sale, a
întregului sistem de con vedere răspunderea pe care semenea, o experienţă bu
ducere democratică a vie o au pentru realizarea pla nă a acumulat consiliul
circulaţia mărfurilor şi finanţe ţii economico-sociale. nului economic în profil popular municipal Deva în
In contextul acestei ce teritorial, indiferent de coordonarea activităţii de
dezvoltare urbanistică a lo
Sub preşedinţia tovară taţi, primi-şecretari ai co muncitoare, profunda satis rinţe majore a perfecţio subordonarea — centrală calităţii şi chiar pe cea din
şului Nicolae Ceauşescu, mitetelor judeţene de par facţie faţă de hotărîrea nării democraţiei conduce ' agricultură. Consilii popu
secretar general al Parti tid care nu sînt membri Congresului al XIII-lea de rii, Un rol de seamă revi Raportul prezentat lare cum sînt cele ale co
dului Comunist Român, ,ai Consiliului Naţional, reînvestire în suprema ne consiliilor populare ea munelor Ilia, Dobra, Ra-
preşedintele Republicii" So precum şi alţi activişti de funcţie de secretar general organe locale ale puterii la Congresul al polt, Balşa, Zam, Băniţa,
cialiste România, preşedin partid şi de stat, ai orga al partidului a tovarăşului de stat. XIII-lea al partidului Cîrjiţi, Veţel, Beriu, Uni
tele Consiliului Naţional âl nizaţiilor de masă şi ob Nicolae Ceauşescu, strălu „Este necesar — se ara — reper istoric pentru rea şi altele reuşesc ca,
Oamenilor Muncii, marţi, şteşti, cadre de conducere cit conducător de partid şi tă în Raport — să crească îmbinînd corespunzător în
11 decembrie, a avut loc din ministere şi instituţii de stat, eminent patriot, rolul consiliilor populare dezvoltarea socialista actul conducerii o serie de
Plenara Consiliului Naţio centrale. revoluţionar înflăcărat, neo judeţene, orăşeneşti şi co multilaterala a patriei caracteristici ale stilului de
nal ;V al Oamenilor Muncii ■ • ■ Plenara a adoptat, în bosit militant pentru bi munale — organe locale muncă revoluţionar să ob
din industrie, construcţii, unanimitate, următoarea nele şi fericirea patriei, democratice ale puterii de ţină rezultate bune şi foar
transporturi, circulaţia ordine de zi : pentru cauza socialismului, stat. — în conducerea în sau locală — a unităţilor te bune la majoritatea in-
mărfurilor şi finanţe. ' T: Proiectul Planului na pentru triumful păcii, co- tregii activităţi cconomico- economice din teritoriu. A-
La sosirea In Sala Pa ţional unic de dezvoltare ■ laborării şi înţelegerii în sociate. Consiliile populare gricultura, ramură econo
latului Republicii, '. unde economico-socială a Repu tre popoare. trebuie să acţioneze cu toa mică pe care o coordonea (Continuare in pag. a 2-a)
s-au desfăşurat lucrările blicii Socialiste România Plenara a scos în evi tă răspunderea pentru bu ză direct, oferă fiecărui
plenarei, tovarăşul Nicplae pe anul 1985.- denţă contribuţia remarca na gospodărire şi dezvol consiliu popular cîmp larg
Ceauşescu a fost întîmpi- .. 2. Proiectul Bugetului je bilă a tovarăşului Nicolae tarea fiecărei localităţi, de afirmare a iniţiativei
nat de participanţi cu cele stat pe anul 1985. . Ceauşescu . la fundamenta pentru a asigura cetăţeni pentru a asigura folosirea Creşterea
mai alese sentimente de 3. Proiectul de Lege pri rea ştiinţifică a întregii ac lor condiţii de viaţă şi optimă a pământului şi ob
dragoste, preţuire şi recu vind tipizarea şi standardi tivităţi economico-sociale muncă, de învăţământ, cul ţinerea unor recolte bogate coeficientului de
noştinţă. Toţi cei prezenţi zarea produselor, construc în anul viitor şi în perspec tură, sănătate mai bune, prin participarea la activi
au ovaţionat cu deosebită ţiilor şi tehnologiilor, nor tivă, de edificare a unei în conformitate cu preve tatea agricolă a întregii scoatere a
căldură, au scandat cu marea tehnică a consumu economii puternice, moder derile planului, cu politica mase de cetăţeni ai unei
putere numele partidului şi rilor materiale şi energeti ne şi eficiente, care să a- partidului de ridicare a ni localităţi. Dezvoltarea ur
al secretarului său general. ce, ridicarea calităţii şi sigure continua ridicare a velului de trai -material şi banistică şi edilitar-gospo- metalului—obie cti v
împreună cu tovarăşul nivelului tehnic al pro României pe trepte tot mai spiritual al oamenilor mun dărească în perfectă armo
Nicolae Ceauşescu, în pre duselor. înalte de progres şi civi cii". nie cu nevoile economice esenţial al
zidiu au luat loc membrii 4. Programul privind lizaţie, creşterea nivelului în lumina acestor orien şi cu aspiraţiile la civili
Biroului Executiv al Con autoeonducerea şi auto- de trai material şi spiritual tări, consiliilor populare li zaţie ale cetăţenilor impu laminatoriior
siliului Naţional al Oame aprovizionarea pentru asi al întregului popor — ţelul se cere ca în activitatea lor ne, de asemenea, o largă
nilor Muncii. gurarea bunei aprovizionări suprem al politicii Parti pentru înfăptuirea planu democraţie participativă. Unul din punctele prin
La plenară au participat a populaţiei cu produse dului Comunist Român. lui, do asigurare a respec Experienţa dobîndită pî- cipale prin care trece, în
membri şi membri suple agroalLmcntare şi bunuri Participanţii la dezbateri tării legilor, a normelor de mod obligatoriu, producţia
anţi ai Comitetului Politic industriale de consum pe au subliniat că documen convieţuire socială să se nă acum de o serie de Combinatului siderurgic
Executiv al C. C. al P.C.R., pei-ioada 1 octombrie 1984 tele supuse aprobării ple sprijine pe masa largă a consilii populare munici Hunedoara îl constituie
membri ai C. C. al P.C.R. — 30 septembrie 1985. narei, elaborate pe baza tuturor cetăţenilor. Aseme pale, orăşeneşti şi comu secţia bluming 1000 mm
şi ai guvernului. Plenara a exprimat, în nea cerinţe se înfăptuiesc nale din judeţul nostru şi 1300 mm din cadrul u-
Au luat parte, ca invi numele clasei noastre {Continuare în pag. a 4-a) promovînd un stil de mun este revelatoare. Astfel, este zinei nr. 4. Şarjele ela
borate de oţelari ajung la
cele două laminoare, unde
Lucrările Camerei Legislative începe, de fapt, metamor
foza oţelului în produs
finit, în marfă pentru be
neficiari.
a Consiliilor Populare Am amintit aceste amă
nunte deoarece între cele
Convocată prin Decret cutiv al Consiliului popu adjunct al ministrului co Sporul de cărbune două puncte — oţelării şi
prezidenţial semnat de to lar judeţean Neamţ, pre merţului interior. bluming — există o strînsă
varăşul Nicolae Ceauşescu, şedintele în funcţiune al In lumina orientărilor legătură şi pe planul ca
preşedintele Republicii So Camerei Legislative. cupi-inse în cu vin ta rea ros se majorează continuu lităţii muncii. „Atît oţe-
cialiste România, Camera Participanţii au adoptat tită de tovarăşul Nicolae larii, cît şi noi, lamina-
Legislativă a consiliilor în unanimitate următoarea Ceauşescu la Plenara co într-una din aceste zile Revirimentul este vizibil torii — sublinia ing. Du
populare, organ permanent ordine de zi : mună a Comitetului Cen de sfîrşit de an, zile în ca la majoritatea sectoarelor, mitru Orvas, şeful secţiei
cu caracter deliberativ, s-a ■ 1. — Proiectul Planului tral al Partidului Comunist re minerii de la Lonea ac cu toate că la ora actuală bluming — avem un o-
întrunit marţi, 11 decem •naţional unic de dezvoltare Român şi a Consiliului Su ţionează cu toate forţele doar trei dintre ele înre biectiv comun: creşterea
brie, la Bucureşti, pentru economico-socială a Repu prem al Dezvoltării Eco pentru a spori cantitatea gistrează producţii supli procentului la scoaterea
a analiza şi dezbate proiec blicii Socialiste România, nomice şi Sociale a Româ de cărbune extrasă peşte mentare. Este vorba despre de metal. Se comunică o-
tele unor importante acte în profil teritorial, pe anul niei, cu privire la dezvol plan, am discutat cu Voi- perativ la oţelării, atunci
normative menite să asi 1985. tarea economică şi socială cu Pricep, inginerul şef al sectoarele II (condus de cînd există, orice neregulă
gure realizarea în bune a ţării în anul viitor, parti întreprinderii. Interlocuto sing. Gheorghe Bunea), ca sesizată la elaborare şi
condiţii a sarcinilor de 2. — Proiectul Planului cipanţii la dezbateri au rul ne-a spus : re a extras peste plan de turnare, pentru fiecare
dezvoltare economico-so de dezvoltare a agriculturii analizat cu înaltă răspun şarjă de oţel. Incepînd
şi industriei alimentare pe
cială a ţării, în profil te anul 1985. dere sarcinile complexe ce din luna august 1984, faţă
ritorial, pe anul 1985. revin consiliilor populare I. M. L O N E A de plan, producţia noastră
La lucrări au participat 3. — Proiectele bugetelor pentru sporirea contribuţiei a crescut cu cantităţi si
tovarăşii Manea Mănescu, locale pe anul 1985. acestora la înfăptuirea pla — întregul nostru colec la începutul anului mai tuate între 500 tone şi
membru al Comitetului 4. — Programul privind nurilor de dezvoltare în tiv este puternic mobilizat mult de 8 500 tone cărbu 1100 tone, cele mai bune
Politic Executiv al C. C. al autoeonducerea şi autoapro- profil teritorial, a bugete în muncă, ferm hotărît să ne, IV (maistru minier rezultate la scoaterea de
metal fiind obţinute în
P.C.R., vicepreşedinte al vizionarea pentru asigura lor locale şi a programe materializeze exemplar sar Aurel Nelepeu), cu 32 360 noiembrie, luna celui de-al
Consiliului de Stat, Ludo rea bunei aprovizionări a lor c \e autoconducere şi cinile importante ce ne re tone şi V (sing. Aurel Mo- XIII-lea Congres al parti
vic Fazekas, membru al populaţiei cu produse agro- autoaprovizionare, în ve vin din documentele adop ruş), cu 7 130 tone. Sectoa dului".
Comitetului Politic Execu alimentare şi bunuri in derea intensificării creşte tate de cel dc-al XIII-lea rele I, III şi VI, deşi faţă
tiv al C. C. al P.C.R., vice- dustriale de consum pe pe rii economice .a fiecărui Congres al partidului. Ra de anul trecut au dat mai Concret, pentru fiecare
prim-ministru al guvernu rioada 1 octombrie 1984 — judeţ, a fiecărei localităţi, portăm cu mîndrie şi sa mult cărbune, nu şi-au tonă de laminate este ne
30 septembrie 1985.
lui, Teodor Coman, pre în condiţiile accentuării tisfacţie că am extras su realizat producţiile plani cesar să fie consumate în
şedintele Comitetului pen Proiectele de legi. inclu laturilor calitative în toa plimentar planului, în pe ficate pe acest an. Incepînd plus cît mai puţine kilo
tru Problemele Consiliilor se pe ordinea de zi pentru te domeniile de activitate. grame de oţel. Aceste pier
Populare, reprezentanţi ai • a fi analizate şi dezbătute Referindu-se fa proiec rioada trecută din acest din decembrie sînt condi deri admise prin plan se
ca
ţii
asigurate
pentru
unor ministere, organe au fost prezentate de tova tul Planului naţional unic an, 11 700 tone cărbune, sectorul întîi să recupereze află, în genere, sub 145
estimînd să încheiem anul
centrale de stat, ai orga răşii : Ion Ceauşescu, mi de dezvoltare economico- 1984 cu un plus de peste o parte din restanţele acu kg/tona de laminate. De
nizaţiilor de masă şi ob nistru secretar de .stat, socială a ţării în profil 12 000 tone. Prin măsurile mulate, iar sectorul III să ce depinde micşorarea sau,
şteşti. ' prim-vicepreşedinte al Co teritorial pe anul 1985, par tehnice şi organizatorice producă la capacitatea pre cel puţin, respectarea lor?
Lucrurile au fost deschi mitetului de Stat al Plani ticipanţii la dezbateri au luate încă de la finele a- văzută. Tăietorul Adam Radu, de
la bluming 1300 mm, ne-a
se de tovarăşul. Manea ficării, Matei Georgescu, subliniat că prevederile sale nului trecut, prin instau — Am întîmpinat o se declarat: „Avem stabilite
Mănescu. adjunct al ministrului agri au la bază orientările şi rarea unui climat de mun rie de neajunsuri datoi’ate
Lucrările au fost condu culturii şl industriei ali tezele fundamentale cu- că sănătos în subteran, am LIVIU BRAICA MARIN NEGOIJÂ
se, în continuare, de tova mentare, Gheorghe Picoş, reuşit ..să ne îndeplinim în
răşa Maria Gheorghe, pre adjunct al ministrului fi mod ritmic planul, lună de
şedintele Comitetului exe nanţelor, Costică Iurea, (Continuare în pag. a 4-a) ^ V a . . . -. . , »“ —. ... . .' {Continuare în pag. a 2-aJ {Continuare în pag. a 2-a)
