Page 38 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 38
Pcig. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 424
r
*
L ' Congresului al XlII-lea al P.C.R.
'—g! 15.00 Telex
15,05 Clubul
de acţiune"al întregului popor 35,30 Emisiuu
maghiar
16.00 Muzică
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . slrumen
0,15 Fotbal,
rajevo
tea" Cr
20.00 Xclejurr
Activitate continuă, sistematică Creşterea coeficientului Rolul consiliilor 20,20 Tribun?
lor)
20,35 Film a:
„Protest
pentru educarea juridică de scoatere a metalului populare uii (lin
Produc;
(Urmare din pag. 1}
(Urmare din pag. 1) Miliai Ciorogaru, Constan dicatorilor după care le 23,50 Telcjurr
lor).
a oamenilor muncii norme dc consum pe sor tin Didea, Mircca Gavrilă este calificată activitatea.
— ne-au vorbit despre
Sarcinile ce revin consi
timente şi mărci' de oţe importanţa respectării teh liilor populare din Raportul
luri. Trebuie să le respec nologiilor de lucru (eli
Consiliul municipal Hu o planificare riguroasă. prinderii de antrepriză, la minarea împăturirilor, în prezentat Congresului al
nedoara de educaţie poli Aici s-au ivit două proble cooperativa „Drum nou", tăm, să nu şutăm mai. făşurărilor, „călcării" cu XlII-lea al partidului tre BUCUREŞT
tică şi cultură socialistă me cărora a trebuit să le autobaze, în comerţ şi în mult decît este necesar cordonul'ele.), precum şi a buie să constituie pentru dioprogramui
La ordinea r
dispune deja de o expe răspundem; prima vizînd alte unităţi în care au fost din lingou. Se taie mai toate organele locale ale tura; 7,00 Ra
rienţă în conceperea şi des cadrul concret în care să dezbătute prevederi ale De mult din lingou atunci gîndirii altor masuri pen puterii de stat o puternică Hotarîrilo Co
făşurarea activităţii de c- acţionăm, deci undo şl. cînd, cretului privind apărarea cînd acesta are rctasurn tru reducerea pierderilor bază de mobilizare pentru mările tovar.
mare. Toţi cei care lu
ducaţie juridică a oameni iar a doua — dacă trebuie de sustrageri a recoltelor, crăm la foarfecă sîntem de metal. Aşa este, de noi acţiuni şi împliniri. O Ceauşescu
nostru de r.
lor muncii din toate dome să aşteptăm de fiecare dată Decretul 400, vizînd ordi nominalizaţi pe calculator pildă, laminarea' cu „pi direcţie importantă de ac tionară; 8,00
niile. Pentru a releva cî- apariţia unor hotărîri şi nea şi disciplina, actele cu rezultatele zilnice şi ne ciorul" în faţă (cu baza mare tivitate trebuie să fie în •sei; Jt,io cai
teva elemente esenţiale ale legi noi. normative privitoare la de străduim să respectăm con înainte) a lingourilor direct făptuirea sarcinilor din lor; 0,00 Du)
acesteia ne-am adresat to —* Şi, dc fapt, curii aţi clararea, contractarea şl sumurile, să scoatem cit conice. Prin aceasta se e- Programul unic de creştere 0,05 Kftspun (
rilor; 10,00 n
varăşei Catinca Busuioc, procedat ? înstrăinarea animalelor, o- mai mult metal". conomisesc cîteva kilo â producţiei agricole. Con 30,05 Lnterpn
secretar cu problemele de bligaţiile unităţilor socia grame de metal la fiecare silii populare cum sînt populară; 10
propagandă al Comitetului — Am găsit, de cuviinţă liste şi ale cetăţenilor în Deci calculatorul urmă tonă de laminate finite. cele ale' comunelor Pui, socialiste; 11.
Ştiri; 11,05
municipal de partid Hune că este bine să ţinem o le gospodărirea şi întreţine reşte consumul de metal Maistrul Petru Popa, de la Vaţa de Jos, Baru, Mărti- copiilor; 11,3
doara. gătură strînsă cu comite rea localităţilor, păstrarea realizat dc fiecare mane- cuptoarele blumingului de neşti, Blăjenî, Ribiţa, Bur- 12,00 Buletin
vrant de la foarfecă. Cei
tele sindicatelor, pentru ea
ŞtUii( ;a seeoli
— Cum este organizată prin ele să ştim cînd au ordinii şi disciplinei publi mai buni sînt Ioan Gidca 1000 mm, ne-a declarat: juc, Ghelari trebuie să in Din comoara
munca pentru a i se asi loc adunările generale ale şi Ilie Irimescu, de ia „Avem înalta îndatorire siste mai mult pentru rea 12.45 Avanp:
gura un caracter sistema grupelor sindicale şi să ce, consecinţele sociale ale „1300", Ioan Hăulică şi profesională şi patriotică lizarea efectivelor de ani tv. ; 15,00 A
divorţului şi avortului, a-
13,45
muzică;
tic şi continuitate ? folosim tocmai acest ca supra individului şi colec- Gheorghe Albu de la de a creste calitatea pro male planificate, pentru eu minut; 16
— In septembrie anul dru pentru a aduce la cu vităţii. „1000". duselor. In 1990, cum a- îndeplinirea sarcinilor la Ştiri; 16,05 P
fondul de stat.
ric; 16,30 Pn
trecut am făcut o analiză noştinţa oamenilor actele Numărul mare de ac Maistrul- principal Vio- răta tovarăşul Nicolae Cerinţele formulate pen tece; 16,35 i
asupra nivelului şi conţi normative nou apărute, să ţiuni întreprinse în acest rel Neag, de la cuptoarele Ceauşescu în magistralul tru activitatea consiliilor conomice; 16
nutului activităţii de edu punem în dezbatere preve an au cuprins, practic, toa blumingului, de 1 000 mm, Raport prezentat la re populare de documentele (ticului: 17.
Ştiri; 17.05 Ui
caţie socialistă a oameni deri strins legate de acti te categoriile de oameni ai care e s t e şi secre centul Congres al parti celui de al XlII-lea Con dio; 17,30 Ci
lor muncii, şi am constatat tarul comitetului de partid dului, 95 la sută din pro ce; 17,40 Odil
că un domeniu deficitar vitatea colectivelor, să răs muncii şi toate mediile so- al s e c ţ i e i , preci dusele româneşti trebuie gres al partidului pun în ne; 18,00 Ori
x
este cel al educaţiei juri pundem întrebărilor puse cio-profesionale. zează ; „Calculatorul va să fie din punct de ve faţa fiecărui consiliu popu Radiojurnal
’84 A La sug
lar, a fiecărui deputat ne
dice. Erau multe lacune de oamenii muncii. — Ce alte acţiuni între prelua deocamdată se dere tehnic şi calitativ la O zi intr-o
.în popularizarea şi dezba Din celălalt punct de ve prinde colectivul de edu experimentează, cu bune nivelul celor existente pe cesitatea de a-şi mdeplini zull-(f,le trai
neabătut mandatul încre
terea hotărîrilor de partid dere, am considerat că este caţie juridică ? dinţat de alegători. De a- pr 23,05 1
rta.
şi a legilor ţării. In conse bine să selecţionăm un — Am încredinţat colec rezultate, la două cuptoare plan mondial. Am înţeles ceea, în perspectiva alege muzical.
cinţă, am decis să îmbu important număr de hotă tivului şi alte sarcini. El — şi urmărirea operaţiei că şi laminatele hunedo- rilor care vor avea loc la
nătăţim şi această latură rîri şi legi care reglemen face trimestrial instruirea complexe de încălzire, Sn rene vor face parte din 17 martie 1905, consiliile
a activităţii, dîndu-i un tează organizarea produc comisiilor de judecată din scopul micşorării pierderi acest procent calitativ, şi populare, deputaţii, îm i d l N E
caracter mai consistent şi ţiei şi a muncii în unităţi unităţi, întîlnirl cu părin lor de metal în cuptoare". chiar din cele 2—5 la preună cu cetăţenii trebuie
continuitate. Ca urmare, am le socialiste, raporturile de ţii care au copii-problcmă, Există — cum ne ex să-şi intensifice activitatea DEVA: Au
creat un colectiv căruia i muncă şi de remunerare, sub genericul „Minori in plica ing. Dumitru Cada- sută produse care vor si în toate domeniile, să ob seriile I-1I (
s-a încredinţat sarcina de rolul maistrului, securita derivă", consfătuiri cu şo riu, şeful atelierului linie tua România, tehnic şi ca ţină noi şi însemnate reali iedi persana]
a se ocupa exclusiv de tea şi protecţia muncii, a- ferii amatori, simpozioane cuptoare — o pierdere de litativ, pe primul loc în zări î localităţile în care NEDOARA:
(Modern —
n
popularizarea şi dezbate- părarea avutului obştesc, tematice, întîlniri cu loca 2—6 la sută de metal cu lume". trăiesc şi muncesc. da a G-a (IV
.rea hotărîrilor şi legilor, regimul de creştere, în tarii căminelor de nefarni- ocazia încălzirii. Practic, B); Amurj
(Flacăra) ; )
de educaţia juridică a oa străinare şi tăiere a ani lişti etc. cuptorul trebuie să aibă o PETROŞANI:
menilor muncii. Sînt cu malelor etc. Vreau să spun —• Cum apreciaţi activi atmosferă oxidantă scăzută, Sporul de cărbune seriile I-1I
iar lingoul să stea cit mai
prinşi în acest colectiv ac că am ales acele acte nor tatea colectivului ? zaţi, dv. în
(Unirea);
tivişti de partid, sindicat mative care intră cu frec — Considerăm că ne a- puţin la încălzire. In 1985, şinilor (7 Ni
şi U.T.C., judecători, pro venţă mare în comporta flăm pe un drum bun şi calculatorul de micropro- se majorează continuu PENI: Loto
curori, jurisconsulţi din mentul oamenilor în mun că se obţin rezultate bune, eese va urmări parametrii tura!); VUL<
sentimentală
întreprinderi, lucrători ai că şi în viaţa socială, asu activitatea colectivului a- de încălzire la mai multe (Urmare din pag. 1) * IV, Pentru producţia dată, me ceafărul); L
consiliului popular muni pra cărora să revenim me vînd menirea de a menţi cuptoare, micşorind pier ritul este al schimbului lui şi bunicii <
cipal, ai miliţiei etc. reu prin dezbateri, chiar ne trează conştiinţa oame derile de metal prin ar tectonicii zăcămîntului, dis Ioan Gogeanu, Petru Ne TRIL A: Liv
resc);
ANIN
Pentru început am de folosindu-se- situaţii concre nilor de a cunoaşte şi res dere şi oxidare. Alături ciplinei în abataje, uneori grea şi Teofil Iloliciuc". bra legii (M
clarat o săptămînă a edu te, abateri săvîrşite de unii pecta hotărîrile partidului de tehnologiile moderne, aprovizionării neritmice cu Brigada condusă de Horea RICANI: M<
de in la cri m
caţiei pe această temă, mai oameni din colectivele de şi legile ţării. Apreciem, oamenii care suprave cele necesare fronturilor, Anton a dat peste plan (Retezat); E
muncă. Ne-am zis că în ghează direct operaţia au evacuării producţiei, căro 10 076 tone cărbune : „S-a Ionizează stri
mult pentru a experimen felul acesta desfăşurăm o de asemenea, că dacă în un rol determinant. „Noi ra le-am acordat maximă lucrat bine. Randamentele roşie); GUI?
ta modalităţile de lucru şi necesară activitate de pre municipiu s-a îmbunătăţit avem grija ca excesul de atenţie, străduindu-ne, atît pe post le-am depăşit con fost vecini
R/
Na
a ne edifica în ce direcţie venire. starea de legalitate, ordi aer, faţă de atmosfera consiliul oamenilor mun stant cu peste 1 500 kg. tri <7âlăi.i2
trebuie să acţionăm mai — Vreţi să oferiţi şi c- nea şi disciplina, aceasta neutră a cuptoarelor, să cii, cit şi comitetul de Avem condiţii bune pentru (Flacara); ( f,
a extrage tot mai mult căr
partid, toţi factorii de con
Călăreţul
fie cit mai mic pentru a
insistent. Experienţa ne-a xemple concrete ? se datorează, în bună par nu forma ţunda (oxidul ducere să le soluţionăm cît bune", sublinia brigadierul de cultură);
parte de Tip
prins bine, ea relevînd ne — Da. In acest an am te, şi activităţii bune des de fier)" — ne declarau mai operativ — arăta tova Florea Anton. Ion Boţeanu BRAZI: Ac
voia repartizării colectivu organizat în mai multe rîn- făşurată de colectivul de Ioan Dobrei şi Dumitru răşul Ilie Păducel, secreta ne spunea : „Am efectuat nevăzute; C
lui pe unităţi economico- duri acţiunea „Cadran ju educaţie, juridică. Puţinelu, alimentatori-în- rul comitetului de partid lucrări, de pregătire, dar. roici (Casa
SIMEIUA: C
sociale. In al doilea rînd, ridic" la minele Teliuc şi călzitori. Alţi oameni pre al minei. în paralei cu rea am avut plan şi la căr mea (Mur
am înţeles că întreaga - Ghelari, în combinatul si- Convorbire realizată de zenţi la cajele de lami lizarea sarcinilor de plan bune, unde ani realizat în Moartea vii
muncă trebuie aşezată pe derUfgic, în brigăzile între- CORNEL ARMEANU nare — Ludovic Andrica, s-a pus accentul pe activi plus peste 3000 de tone. (Lumina).
tatea de investiţii, insistîn- Frontalul pe care-1 pregă
,
V^WAWVWWVS\VVVAfAVtVW.VA Ari irWVA .V.W*W.*.V«-rtSW»W. .Ş/«'rriiWrt »V VJ .Wrt rtV A .V, du-se pe intensificarea lu tesc în prezent, cu grinzi gPE<
,
,
,
-
,
,
,
,
1
Baia de Criş - participantă activă la înfăptuirea crărilor dc pregătire şi des îngropate în vatră şi tavan
de rezistenţă, se va pune
chidere. pentru asigurarea
la timp a viitoarelor ca în funcţiune în luna ia dansuri „Do
Ansamblul
autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale pacităţi de exploatare a nuarie". Şeful sectorului, Casei de va
cărbunelui. Aşa se face că
maistrul minier Aurel Ne-
treprinde, îi
pe 11 luni avem la pregă lepcu, a'precizat: „Sporul ne, un turn
Comuna Baia de Criş creşterea contribuţiei la culiţa, Nicolae Faur din ţean acasă pentru a sta tiri plusuri de 768 m, iar de cărbune are la bază spectacolul
plai străbuj
a raportat In zilele trecute înfăptuirea autoaprovizio Rişca şi alţii au avut în bili ce posibilităţi au gos la deschideri de 60 m, pe buna organizare a muncii dc muzică
un succes de prestigiu : nării am folosit o .seamă acest an un mare număr podăriile de a creşte ani care le vom majora tot în abataje, aprovizionarea Lavric, Vas
îndeplinirea planului la de metode care aU dat re de contracte. Un exemplu male .şi a încheia contrac mai mult, avînd în vedere ritmică cu materiale, disci Bariu, Trai;
riana Jos;
indicatorii cu privire Ia zultate bune. în adunările mobilizator în acţiunea te cu statul. Rezultatele noile capacităţi pe care plina instaurată în brigăzi.
participarea la înfăptuirea cetăţeneşti, s-a insistat ca de atragere la fondul de obţinute piuă in prezent trebuie să le punem în Pe seama acestor factori
autoconducerii şi autoapro fiecare locuitor al comunei stat a unor cantităţi cît mai sînt promiţătoare. Au fost funcţiune în primul semes am reuşit să creştem pro Vi
vizionării teritoriale. Ast să cunoască prevederile mari de produse agricole deja încheiate contracte tru al anului viitor. ductivitatea la nivel de
fel, faţă de planul de a Programului unic şi să-şi îl constituie deputaţii con pentru livrarea a 35 bovi Am discutat cu briga sector cu 460 leg pe post,
livra la fondul de stat 244 aducă partea sa de con siliului popular comunal ne, 155 porci, 35 oi, 3 371 dieri din cadrul sectorului să obţinem un avans la Ti!
bovine, 100 ovine şi 130 tribuţie, la înfăptuirea sar-> cum sînt Cornel Niţă, Ioan hl lapte de vacă, 30 hl IV, care din decembrie lu lucrările de pregătire de azi, 1 i<-
Vreme,7
porcine, au fost predate cinilor economice ale co Gprişa, Gheorghe Bulz şi lapte de oaie ş.a, în aceste crează în contul anului 150 m. Colectivul sectoru treptat,
pe bază de contract 245 munei. Aceste probleme au alţii — ce au în curţile lor zile acţiupea cunoaşte o 1985. Sînt oameni harnici, lui IV este hotărit să se mai mult
bovine, 130 ovine, 131 fost analizate periodic în multe animale şi predau deosebită intensificare şi preocupaţi de „mersul" bri menţină în fruntea întrece zilei, izolat
cipitaţii
sut
porci. şedinţele biroului executiv, la fondul de stat cantităţi există toate premisele ca găzilor lor. Grigore Mîn- rii socialiste pe întreprin viţă .şi nins
Rezultatele obţinute sînt In sesiunile consiliului sporite de carne, lapte ş.a. în scurt timp să se atin druţ a extras peste plan dere, să extragă şi în 1985 sufla mode
rodul activităţii desfăşurate popular, au constituit teme Comitetul comunal de gă nivelurile planificate la cu formaţia sa,' în lunile tot mai mult cărbune pes- licări iocali
oră din no
de comitetul comunal dc ale numeroaselor articole partid şi consiliul popular toţi indicatorii. în acest trecute din acest an, 16 800 ■ te plan". rlio minime
partid şi de consiliul popu apărute la gazetele de pe acţionează în prezent pen fel Baia de Criş va fi şi tone cărbune, realizînd o De fapt, aceasta este do se între î
lar pentru înfăptuirea pre rete. tru realizarea de contracte în continuare o participan productivitate mai mare cu rinţa unanimă a celor 44 1 grad, iar
tre zero şl
vederilor Programului u- pentru 1985. întregul activ tă activă la înfăptuirea aproape 2 000 kg pe post. de conducători de brigăzi, condiţii f?
nic, a sarcinilor din pro In acest fel s-a reuşit ca de partid şi de stat a fost autoconducerii şi autoapro. „Am în brigadă mineri har a tuturor minerilor de la cerii polei;
munţi
gramul de autoconducere şi aproape fiecare gospodărie vizionării teritoriale, creîn- nici care mă ascultă — ne I.M. Lonea, de a răspunde in La general
autoaprovizionare terito să crească animale şi să instruit eu .sarcinile ce-i du-se condiţii pentru spo spune el — ortaci de nă prin noi fapte de muncă variabil, n
rială. aibă cel puţin un contract revin comunei în anul vii rirea contribuţiei la înfăp dejde pc care mă bizui în vibrantei chemări a secre ziua. Loca
Aron Medrea, primarul cu statul. Unele familii tor, au fost alcătuite, din tuirea Directivelor elabo orice împrejurare. Abata tarului general al partidu sori. vinlv
comunei, ne-a spusi cum sînt cele a lui Petru deputaţi şi cetăţeni de rate de Congresul al XIII- jul este cum îl pregăteşti lui, tovarăşul Nicolae Intensifică!
oră, din ne
— în activitatea noastră Boloţ. din satul Căraci, lea al partidului. şi îl îngrijeşti. îţi poate ' Ceauşescu, de a spori ne va semnal;’
îndreptată. spre sporirea Ioan Gligor din Lunca Mo frunte, echipe ee se depla face surprize de tot felul contenit producţia de căr nerc de t
numărului de animale şi ţilor, Ioan Faur din Ttiş- sează pe la fiecare cetă- TRAIAN BGNDOR dacă nu-i iei bine seama. bune a ţării.