Page 47 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 47
' ■ U ne W
Botănrile Congresului a! XII Rea al P.O.R. — |
program însufleţi tor de acţiune al întregului popor î
. •
„De la înalta tribună a Congresului adresez tineretului şi co
piilor ţârii, Uniunii Tineretului Comunist, celorlalte organizaţii re
voluţionare ale acestora, vibranta chemare de a nu precupeţi nimic
pentru însuşirea comorilor ştiinţei şi culturii, pentru a se forma
în spiritul tradiţiilor revoluţionare ale poporului şi partidului
1
nostru... ".
NiCOLAE CEAUŞESCU
IU u teu wmwm J U D E Ţ E A N !
Tinereţi! — forte crescîndă a soci
| Anul XXXVI, nr. 8 427 SIMBATĂ, 15 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
socialiste prezente şi viitoare
Partidul a manifestat din- zători, preţuiţi strămoşii şi tiv al activităţii organizaţii
CONSFĂTUIREA DE LUCRU totdeauna o grijă cu adevărat părinţii voştri, acţionaţi per lor de tineret. în onii trecuţi
din actualul cincinal tinere-
părintească pentru ca tînăra
manent în spiritul romantis
generaţie a poporului să se mului revoluţionar, pregătiţi- tul a avut o contribuţie im
portantă la efortul generai
vă să fiţi întotdeauna gata
PE PROBLEMELE A6RICULTURII formeze şi să se afirme în duce înainte neabătut fă pentru îndeplinirea pianului,
spiritul înaltelor responsabili
de a vă face datoria, de a
a participat într-o măsură
tăţi ce stau în faţa na
ţiunii, abordind această pro clia progresului pe pămîntul sporită la efectuarea lucră
T o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşescu, în pre din ministere şi organe cen blematică complexă în con României, mesajul de pace rilor din campaniile agrico
Ceauşescu, secretar general zidiul consfătuirii ari luat trale, care au sarcini în textul orientărilor generale şi colaborare al naţiunii noas le. Multe organizaţii U.T.C,
al Partidului Comunist loc tovarăşii Emil Bobu, domeniul agriculturii, acti ale făuririi societăţii noi. In tre socialiste cu alte naţiuni au preluat în execuţie pro
Român, preşedintele Repu Ion Coman, Ion Dincă, Miu vişti de partid şi de stat, această concepţie, secretarul ale lumii". prie un important număr de
blicii Socialiste - România, ; Dobrescu, Manea Mănescu, reprezentanţi ai organiza general al partidului, tova Pornind cie la menirea în lucrări de investiţii, de pro
a participat, vineri, la şe Ilie Vcrdeţ, Petru Enache,' ţiilor de masă şi obşteşti. răşul Nicolae Ceauşescu, credinţată de partid Uniunii ducţie şi cercetare, de re
dinţa de închidere a lucră Nicolae Giosan, Ion Radu, Organizată din iniţiativa subliniază in Raportul prezen Tineretului Comunist, de la cuperare a materialelor re»
rilor Consfătuirii de lucru reprezentanţi’ ai conducerii secretarului general al tat la Congresul al Xlll-lea: folosibile, au Iniţiat şi desfă
pe problemele agriculturii, Ministerului Agriculturii partidului, tovarăşul Nicolae „Faceţi totul, dragi prieteni şurat o multitudine de ac
care s-a desfăşurat in zilele şl industriei Alimentare, Ceauşescu, consfătuirea de tineri, pentru a fi la înălţi Raportul prezentat ţiuni în sprijinul realizării
de 13 şi 14 decembrie. Ministerului Silviculturii, lucru a prilejuit o amplă mea încrederii partidului nos la Congresul al sarcinilor de pian, de pre
Uniunii Naţionale a Coope şi aprofundată, analiză asu tru comunist, a condiţiilor gătire şi perfecţionare pro
La sosire, în Sala Palatu Xlll-lea al partidului
lui Republicii Socialiste rativelor Agricole de Pro pra activităţii desfăşurate minunate ce vă sint create, fesională, de ridicare şi a-
România, conducătorul ducţie, Consiliului Naţio în acest ari fh agricultură învăţaţi, munciţi, munciţi şi — reper istoric pentru firmaro a conştiinţei soda
partidului şi statului nostru nal al Apelor, ai organelor şi a stabilit măsuri pentru învăţaţi, însuşiţi-vă cele dezvoltarea socialistă liste în toate împrejurările,
a fost intîmpinnt cu cele agricole judeţene, conducă înfăptuirea în cele mai mai noi cuceriri c!e ştiinţei multilaterală a patriei in cadru! întrecerii uteciste
mai calde sentimente de tori de unităţi agricole, de bune condiţii a prevederilor şi cunoaşterii, concepţia ma- „Tineretul - factor activ în
stat şi cooperatiste, specia
stimă şi preţuire, cu puter planului pe 1383. terialist-dialectică, fiţi cute- realizarea obiectivelor dece
nice urate şi ovaţii, cei lişti. Lucrările consfătuirii s-au îndemnurile t o v a r ă ş u l u i niului ştiinţei, tehnicii, cali
prezenţi dînd glas, în nu La consfătuire au partici desfăşurat în şedinţe ple Nicoîae Ceauşescu, Comitetul tăţii şi eficienţei" au fost or
mele milioanelor de lucră pat membri ai C. C. al nare şi pc grupe de judeţe. judeţean al U.T.C. a pus ganizate acţiuni care să con
tori ai ogoarelor, satisfac P.C.R., ai guvernului, primii Dezbaterile consfătuirii 35 DE UNITĂŢI permanent în centrul preo tribuie fa realizarea progra
ţiei şi mîndriei patriotice secretari şi secretarii cu s-au desfăşurat in spiritul ECONOMICE cupărilor salo majore edu mului producţiei fizico şi
faţă de realegerea tovară problemele muncii organi orientărilor şi sarcinilor de AU ÎNDEPLINIT carea comunistă, revoluţio nete, creşterea gradului de
şului Nicolae Ceauşescu în zatorice ai comitetelor jude deosebită însemnătate cu PLANUL PE PATRU ANI nară, prin şi pentru munco a folosiră a capacităţilor de
funcţia sdpremă de secretar ţene de partid,- cadre de prinse in Raportul prezen tuturor tinerilor, ocordînd o producţie, reducerea consu
general aî partidului, act conducere din direcţiile tat ă tovarăşul Nicolae Kăspu n zî ud însu f leţi- atenţie deosebită formării şi murilor de materii prime,
e
politic fundamental care agricole judeţene, consiliile Ceauşescu la cel de-al XIII- toareior chemări adre- dezvoltării atitudinii înaintate materiale, combustibili şi e-
asigură realizarea istorice unice- agroindustriale de lea Congres al partidului^ şi safe.de tovarăşul Nicolae faţă do muncă şi producă nergie, îmbunătăţirea calită
lor hotăvîri adoptate de cel stat şi cooperatiste, din u- ale recentelor sale cuvân Ceauşescu de la tribu torii de bunuri materiale, ţii produselor, creşterea pro
de-al XIIT-lea Congres, în nităţi agricole, specialişti tări. Cei care au luat cuvân na Congresului al XIII- pentru însuşirea şl aplicarea ductivităţii muncii. Pe şan
făptuirea idealurilor socia din unităţi de producţie, tul au analizat cu răspun lea al partidului, oame neabătută a politicii partidu tierul judeţean de la Rîu
lismului şi comunismului dere şi înaltă exigenţă co- nii muncii hunedoreni lui şi statului nostru. Au spo Mare-Retezat, precum şi pe
pe pămîntul scump- al pa cercetare şi învăţământ, ţă din 35 de unităţi econo rit preocupările pentru întă cele 5 şantiere locale, în
1984 s-au efectuat lucrări
triei. rani cu gospodărie indivi mice raportează îndepli rirea capacităţii şi forţei or în valoare totală do 449 mi
împreună cu tovarăşul duală,- cadre de conducere (Continuare in pag. a 4-a) nirea exemplară a sar ganizaţiilor U.T.C., astfel in lioane lei. Tot în 1984, pe
cinilor de plan la pro cit acestea să determine în şantierele naţionale Canal
ducţia industrială pe tregul tineret să participe în Dunăre - Marea Neagră,
primii patru ani ai ac mod activ în procesul revo Motru, şi centrala termoelec
tualului cincinal. Intre luţionar condus de partid la trică Drobeta Turnu-Severin
întreprinderile care au soluţionarea multiplelor pro brigăzii© hunedoreno ou adus
desfăşurat în această pe bleme de muncă şi viaţă cu o contribuţie importantă la
rioadă, an de an, o ac care se confruntă colectivită rezolvarea unor probleme aie
tivitate rodnică, se nu ţile. Se acţionează mai sus producţiei. Organizaţia jude
mără ; l.E. Deva, C.M. ţinut pentru înţelegerea de ţeană de tineret şî-a depăşit
Deva, I.R.E. Deva, I.M. sarcinile de plan la acţiu
Hunedoara, F.I’.K. Baru. către fiecare tînor a realită nile finanţate şi nefinanţqte,
I.C. Orăştie, I.F.E.T. De ţii că participarea directă, o contribuţie importantă la
va. I. T. Hunedoara, responsabilă in producţie la obţinerea rezultatelor avînd
I.M.M.R. S i me r i a , realizarea sarcinilor de pian
I.P.f.C.C.F. Deva, I. C. reprezintă principalul obiec (Continuare în pag. a 2-a)
Vulcan şi aitcle. I’rin-
tr-o mobilizare deplină
a forţelor de care dis
pun, cele 35 de unităţi
vor realiza ptnă ta finele întreprinderea minieră Paroşeni
anului un spor de pro
La S.M.A. Ha(ea activitatea de montaj şi reparaţii la tractoare se desfăşoară din plin. ducţie, faţă de planul
In imagine : aspect de lucru de la linia de montaj general unde lucrează mecanicii Iosif pe patru ani, de aproa şi-a îndeplinit plănui anual
Florănescu, Vaier Brinda, Ilie Easarabă, Zeno Dumbravă Şi Aron Baicu, îndrumaţi de
maistrul Matei Lazăr. pe un miliard lei.
Foto AUREL ANCA
Interviu eu ing. IOAN BESERMAN,
directorul I. M. Paroşeni
Răspundere şi calitate la repararea utilajelor agricole!
Cu ultimele tone de cărbune extrase în schimbul
III al zilei de ieri, minerii de la Paroşeni şi-au înde
Cunoscând că soarta recol cît şi la atelierele de sec lucrări, iar pentru întări altele, se recondiţionează plinit sarcinile anuale dc plan — succes remarcabil,
tei este Influenţată în ma ţii. Faptul că pînă acum rea răspunderii faţă de ca brăzdare şi suporţi pentru care situează mina Paroşeni în fruntea întrecerii so
re măsură de modul cum am depăşit prevederile pla litate în echipele de re roţile de plug, ancore, ti- cialiste între unităţile dc profil din Valea Jiului,
funcţionează tractoarele şi nului anuap la venituri şi paraţii lucrează nemijlocit ranţi, tije, şuruburi de re
maşinile agricole, pentru a avem economii la cheltuieli şi mecanizatorii care au în glaj etc. - Vă rugăm, stimate to nindu-ne cu 16 zile mai de
efectua la timp şl de ca se datoreşte şi accentului primire Utilajele ce se re Pentru grija ce o dove varăşe director, referiţi-vă la vreme planul p«~ acest an,
litate toate lucrările în pus pe buna întreţinere şi pară. La atelierul S.M.A., desc la reparaţii, merită cîteva elemente ale acestui vom extrage suplimentar pî
cîm.p, mecanizatorii de la funcţionare a utilajelor din condus de Constantin Do- să fie evidenţiaţi Ioan Sas, succes. nă ia 31 decembrie a.c., pe
S.M.A. Călan se preocu dotare. briţoiu, se fac reparaţiile Ioan Făniş, Adrian Bcşte- - Mai întîi doresc să spun ste 50 000 tone de cărbune.
pă, în această perioadă, de în legătură cu realizările la combine, la atelierele lie, Radu Groza, Ton A- că I.M. Paroşeni este creaţia - Cine are contribuţii e-
executarea reparaţiilor şl înregistrate, inginerul Poe- secţiilor din Batiz şi^Bre- chim, Ion Cozac, Cornel sută la sută a „Epocii senţiale la aceste realizări ?
reviziilor la toate utilajele nar Petrescu ne-a făcut tea Română se repară trac Cîmpcanu, Lucreţia Bur- Ceauşescu", primele tone de - întregul colectiv de peste
planificate. precizarea că pînă la în toarele, iar la Ruşi, Bretea duş. Petru Munteanu, lo- cărbune fiind extrase in anul 2000 do oameni, core a mun
— Potrivit programului ceputul decadei a doua a Streiului şi Chitid se fac sif Unei, Petru Grancea şi 1966. fn timp, mina s-a ex cit cu dăruire şi răspundere,
de reparaţii întocmit — ne lunii decembrie a.c., s-au intervenţiile la celelalte U- mulţi alţi lucrători ai u- tins şi modernizat continuu. în spiritul indiccţiilor dato
spunea ing. Ioan Cotuţiu, făcut reparaţiile şi revizii tilaje. nităţii. Producţia sa a crescut de a- în repetate rînduri minerilor
directorul unităţii — tre le prevăzute la 20 de trac Am reţinut preocuparea Modu! cum au fost or proape 100 do ori, iar gradul - şi chiar aici, ia mina noas
buie să facem intervenţii toare, 29 pluguri. 54 grape f sporită ce există pentru ganizate şf se desfăşoară ridicat de mecanizare a lu tră - do către secretarul
la 62 tractoare, 77 pluguri, 10 maşini de aplicat îngră recondiţionarea şi refolosi- reparaţiile — ne-a asigu crărilor miniere ne permite general al partidului, tovară
88 grape fixe, stelate şi cu şăminte şi fitosanitare, îa rea pieselor de schimb şi rat directorul S.M.A. —- să realizăm azi 68 la sută şul Nicolae Ceauşescu, Mi
disc, 8 tăvăluguri, 28 se 6 combine de cereale şi la subansamblelor, acţiuni ]a dă certitudinea că repara din întreaga producţie pe a- nerul de Onoare al ţării. Sec
mănători, 9 maşini de plan alte utilaje. Activitatea a care s-au depăşit, valoric, ţiile şi reviziile vor fi rea ceastă bază. in 1985 vom toarele cu cate mai bune
tat cartofi. 32 combine de fost organizată astfel incit cu 3 la sulă prevederile lizate la termenul stabilit extrage mecanizat 73 ta sută rezultate sînt I, IV şi III, iar
cereale păi oase, la maşini intervenţiile necesare să fie programului stabilit. Ac şl de calitate, astfel îneît din producţie, iar in 1990 sporuri mai mar! de pro
fitosanitare, de aplicat în făcute la timp şl de cali ţiunea de recondiţionare în campaniile agricole din peste 80 ta sută. ducţie au obţinut brigăzile
grăşăminte şi la alte uti tate, lucrările desfăşurîn- este realizată de către anul viitor toate utilajele in acest an ne-am depă DUMITRU GHEONEA
laje. Acţiunile de revizii şi du-se pe bază de grafice două echipe specializate, Să funcţioneze în bune con şit lună de lună planul, ex-
n
reparaţii se desfăşoară din ce se urmăresc zilnic. Re compuse d‘ mecanici, diţii, trăgîrid cu 180 000 tone mai
plin atît la atelierul S.M.A., cepţia se face pe faze de strungar şi sudor. Intre NICOLAE TIRCOS mult decît in 1933. îndepti- (Continuare in pag. a 3-aţ
