Page 48 - Drumul_socialismului_1984_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 4

Este o bunii Iniţiativă faptul
că 1a Deva, in holul hotelului Tineretul - forţă
„Deya", Oficiul judeţean de
turism, filiala Transilvania a
Asociaţiei artiştilor fotografi, £ crescîndâ a societăţii
4? Muzeul de artă populară din
Orăştle şi fotoclubul „Mu- >
1.1,30 Telex
selon" al Cooperativei „Viaţă ,» (Urmare din pag. 1) 13.35 La sf
nouă“ din Orăştle au colabo­ nefinalizarea unor acţiuni tămînă
rat la realizarea unei reuşite începute, slabo implicare a 16,45 Eăptăm
expoziţii de fotografii. Acest f organizaţiile municipale Hu- unor organizaţii în soluţio­ 19.00 Tclejur
lucru a mai fost semnalat la J. doara şi Deva, cele oră-
ne narea problemelor majore (*nl9,20 Noi şi
cu intenţia de a vedea mai Ş er >eşti Brad, Oraştie, Calan, ale colectivelor de muncă, 19.35 Telccm
20.00 Film a
in detaliu ce prezintă de fapt C Simeria, comunale Geoagiu, pentru întărirea spiritului de „Prin c
această expoziţie înscrisă sub J. Vata, Baia de Cris, llia, ordine şi disciplină în pro­ lui"
generosul titlu „Omul contem- ,» n I
poran“, în festivalul Cîntarea Dobra * Branişca, Anmoasa, ducţie, în viaţa socială. 21.35 Crizant
României. O sensibilă apro- ■, Bucureşci, Buceş, Blăjeni şi Persistă încă unele lipsuri (color);
românilor". Şi cum. a înţe­ Concur
UN MONUMENT les Haşdeu să dea expre­ piere de realităţile înconjură- *» altele. 'Pe de altă parte, în activitatea de pregătire romanţ
„Ştiinţă - Tehnică
toare,. fireşte, prin intermediul îj
1984
de
sie acestei „imperioase da­ obiectivului şi proceselor mişcarea i- i - Producţie" a stimulat co- generală şi profesională a 22,20 Tclejur
tinerilor din întreprinderi şi
fotografică,
prile
Anii din urmă au fost cu comentariile lui Grigore torii" ? Intr-un mod cit se prelucrare Interpretarea personală lectivele de tineri în soluţio- şcoli, în orientarea profesio­
juleşte
generoşi şi cu deosebire Brâncuş şi Manolb Neagoe. poate de caracteristic pen­ nu a unor şocante subiecte de nareo unor probleme priori­ nală, în întărirea răspunderii
prielnici valorificării moşte­ „Istorie“ este insă un fel tru personalitatea sa singu­ a viaţă şi nici măcar inedite, ci tare, privind dezvoltarea ba­ pentru învăţătură. De aceea
subiecte
discrete,
u-
acelor
nirii noastre culturale. S-au de a zice, un fel conven­ lară, enciclopedică, desfă­ nele chiar ascunse, ale reali- zei de materii prime şi ener- este necesară o puternică ÎAE
reeditat, reaşezindu-se ast­ ţional in lipsa altui termen şurată de la un capăt la tăţii înconjurătoare. De aici şi 'î cjie, modernizarea produc- mobilizare a tuturor organi­
fel din nou in actualitatea mai cuprinzător, fiindcă altul sub zodia monumen­ tendinţa predominantă spre c ţiei, valorificarea superioară zaţiilor U.T.C., a celorlalte IlOCulilCŞ-.
spirituală a românilor, o- ceea ce face aici ilustrul talului. Tratind adică şi a- eseul fotografic — fapt proba­ a resurselor interne. organizaţii ale copiilor pen­ clioprogrami:
pere fundamentale, verita­ savant este de fapt o sin­ profundind istoria românilor bil datorat şl influenţei inimo­ O importantă atenţie au tru desfăşurarea unor acti­ La ordinea
bili piloni de susţinere ai teză interdisciplinară a for­ „sub toate raporturile: teri­ sului organizator al fotoclubu- acordat organizaţiile U.T.C. vităţi concrete şl eficiente tură; 7,00 R
Hotâririle Ci
edificiului nostru cultural, mării şi evoluţiei poporului torial, etnografic, dinastic, E perfecţionării calităţii muncii pentru însuşirea cunoştinţe­ mările tova
capabile totodată să con­ român şi a spiritualităţii sa­ nobiliar, ostăşesc, religios, !; organizatorice, întăririi vieţii lor ştiinţifice, profesionale, nostru de ţ
Ceauscscu
figureze profilul specific al le. Opera îşi transcende, juridic, economic, literar şl de organizaţie, domeniu în politico-ideologice, pentru ţionară; 8,0'
culturii româneşti printre aşadar, cu mult condiţia artistic". Realizată la ace­ CranScq foto care, de asemenea, s-au ob­ dezvoltarea la tineri a spiri­ sei; 8,10 Ct
celelalte culturi ale lumii. leaşi proporţii ca şi acel ţinut rezultate bune. tului revoluţionar, a patrio­ lor; 9,00 Bl
Audier
9,05
Dacă voi aminti doar noile colosal dicţionar, Etymolo- Abordînd, însă, activitatea tismului înflăcărat. Buletin de
volume din monumentala 1 Le&tiAAÂA gicum Magnum Romaniae, de ansamblu, în spiritul do­ Dimensiunile obiectivelor vlsta literar
ediţie de Opere ale lui Mi- pe care, din păcate, l-a „Omul cumentelor celuj de al XIII- adoptate de cel de-al XIII- Orchestra di
hai Eminescu, sau inaugu­ WK EDI fost cu neputinţă a-l termic î lea Congres al partidului, tre- lea Congres al partidului des­ Iară „Crişan
11,00 Buletin
rarea de către Editura E- na, Istoria critică a români­ ik £ bule să arătăm că în munca chid şi în faţa organizaţii­ Un univers
1
minescu o colecţiei „Biblio­ definită de accepţiunea co­ lor, reeditată acum, la 111 contemporan organizaţiilor U.T.C. se mai lor U.T.C. din judeţu nostru dan; 11,35 P
Buletin de ş
teca de lilozofie a culturii mună a cuvin tu lui „istorie". ani de la ediţia princeps, manifestă încă o seamă de un larg cîmp de afirmare cultural; 12,
1
româneşti ', sau principalele In acelaşi timp, ea este, in are şansa împlinirii printre J» lipsuri şi neajunsuri : insufi- fertilă, cărora uteciştii, toţi i’a folcloruh
volume de referinţă ale lui buna tradiţie a istoriogra­ monumentele culturii româ­ lui — Petre Petaru (membru < | ■î cienta cuprindere a domenii- tinerii judeţului trebuie să le premieră ra
De la l la
unele
, localităţilor
Nicolae lorga, sau Istoria fiei româneşti, o operă mi­ neşti. ai A.A.F.). In lucrările aces- £ lor şl ° 'ocaiiţaţnor, unele consacre întreaga lor capa­ dian clubp l
literaturii române de la o- litantă, particularizată insă Dacă Haşdeu s-ar fi năs­ tuia apare pregnant intenţia suprapuneri şi paralelisme, citate şi energie. Ştiri; 16,05 i
populai
rigini pînă în prezent de de un acut spirit polemic. cut mai devreme, Eminescu de a modifica realitatea ime­ zică „Druihu
rcta
diată, de a sublima şi în fi­
C. Călinescu, sau Getica Istoria critică a românilor l-ar fi aşezat neîndoielnic nal chiar de a o îndepărta de tea-i scurtă"
dîn-
lui Vasiie Părvan ar fi des­ a apărut ca reacţie la lu­ printre „firile vizionare“ din semnificaţiile ei directe, multe Ziarul să ajungă la cititor mişel (trag
dc
Buletin
tul, cred, pentru ca oricine crările debile ale unor is­ Epigonii. A fost intr-adevăr du-i alte înţelesuri, leidoscop so
să-şi dea seama de an­ torici străini care ne con­ un vizionar. Animat de un dintre ele neaşteptate („La j» 17,30 '"•( Z ică
dă;
K
vergura acestui nobil efort testau trecutul şi in pri­ irezistibil spirit romantic dar rîu“, „Spice proaspete", „Cu- “S cu mirosul proaspăt dc ir ut i
In
bogată").
deşi enumerarea ar putea mul rind ca răspuns la po­ cenzurat in permanenţă de leşul", „Toamnă sferă de „in­ .J Orele scrii;
benefică
nai * Seară
aceeaşi
continua depăşind cu mult ziţia tendenţioasă a lui Ro- rigorile şi etica cercetării fluenţă" se înscriu şi lucrările sugestia dv.
limitele acestui chenar. U- bert Rosler. „Fără negaţiu- ştiinţifice, el a creat o o- „Companie" do Vasiie Moşanu ij de cerneală de tipar jurnal; 22,2
nor asemenea realizări li se nea cea foarte serioasă a peră care s-a convertit pe­ — plină de atmosferă, într-un dans; 23,00 E
23,30—5,00 Ni
adaugă acum un nou mo­ lui Rosler — mărturiseşte în­ ste veac intr-unui din cele excelent grafism, „Peisaj de — Pentru distribuirea mult comerţ de intîmpina- cal.
nument de cultură : Istoria suşi Haşdeu - eu n-aş fi mai pregnante simboluri ale lamă" şi „Detaliu" de Comei presei şi corespondenţei în re. însăşi vînzătoarea Ana
critică a românilor de B. P. simţit Imperioasa datorie, cutezanţei de gindire. Oana — ale cărui fotografii municipiul Deva — ne spu- Diniş recunoaşte că atunci
hlaşdeu, apărut la Editura fără a mai amina, de a îl detaşează de grupul expo “ £ ne Maria Biro, oficiantă cînd iese în întîmpinarea
Minerva, sub îngrijirea şi întreprinde Istoria critică a RADU CIOBANU principală la O f i c i u l cetăţeanului prin comerţ
zanţilor şi printr-o perfectă
stăpînire a compoziţiei ima­ P.T.T.R. 1 Deva — avem stradal, presa se vinde
la fiecare din cele 25 de
DEVA: Ga:
Astfel şi-a intitulat Lau- scriitori care datorită func­ la o şedinţă de cenaclu, în ginii, un rafinat simţ al ob­ sectoare cîte un factor foarte bine. riile I-II ()
Ne oprim aici cu consta­
renţiu Fulga unui din ro­ ţiei în conducerea Uniunii casa lui Vladimir Streinu, servaţiei. O notă deosebită, dar poştal. Zi de zi, pornesc tările. Cele două forme (Arta); HUN
manele sale, preflgurînd Scriitorilor să se fi zbă­ de pe fostul Bd. Pache. Ci­ nicidecum discordantă face în de la sed ul prin care se difuzează pre­ iă furată (S
A); Runda
cu un sentiment de premo- tut şi să fi venit în întîm- neva, nu mai reţin, poate cadrul expoziţiei, 5 i oficiului în sa — la domiciliul abona­ — sala B) ;
i Jurul orelor 10,45-11,00,
niţie... nu, nu pot să scriu, pinarea confratelui său, Constant Tonegaru, citea „Fanfara în pauză" de Alcxan pentru că aşteaptă şl avi­ ţilor prin factorii poştali şi tînilor (Flac
nu pot să admit absurdul cum a fost Laurenţiu Ful­ versuri, cînd uşa s-a des­ dru Cazan, a cărei linişte res­ zele pentru colete. Normal, cu bucata la chioşcuri — dispărută (/
morţii sale, prea timpuriu ga ani îndelungaţi — din chis şi a apărut o siluetă piră parcă dincolo de limitele ar trebui să parcurgă ân- suferă fiecare de unele ŞANI: Yar
I-II (Parlng)
pentru temperamentul de o 1968 — vicepreşedinte al de statură potrivită, bine- ramei. Nu putem să nu re­ • tregul sector într-o zi dar imperfecţiuni. în ceea ce doi — seriile
extraordinară efervescenţă U.S. făcut. în uniformă de ma­ marcăm inedita fotografie in­ sînt perioade de trafic cînd priveşte servirea abonaţilor întoarcerea
lăuntrică, pentru spiritul Nu cred să fi existat ior din divizia „Tudor Vla- titulată „Călduri de iulie", în nu reuşesc să ajungă peste la domiciliu, la timp, prin Noiembrie);
mereu în reţinută alertă, scriitor, tînăr ori vârstnic, dimirescu". care acelaşi autor, cu mult tot. în astfel de situaţii, factorii poştali, imperfec­ mărilor (Cui
CAN: Lovitu
pentru sufletul său ales, de cu cărţi tipărite, ori numai Parcă sub impulsul unui haz, ne demonstrează că bo­ avem reclamaţii din par­ ţiunea este una şi... de (Luceafărul)
o nobleţe care îi aureola sentiment funest i-am evo­ tul unei vaci poate fi Intr-ade­ tea abonaţilor, care, pe ajuns : plecarea cu întîr- mori rănit d
totdeauna prezenţa, ori e- cat recent acest moment, văr... comic. bună dreptate, pretind să ziere în cursă a factorilor. viaţă (Miner
SA: Lişca.
vocarea mentală a fiinţă­ „Moartea într-o scrisoare. Ca întot­ Sînt multe lucrări care le parvină ziarul la prime- Prin aceasta ziarul ajunge URICAN T :
(Rete :
rii sale. deauna, răspunsul său a ne-au reţinut atenţia şi apre î le ore ale zilei sau cel de multe ori a doua zi la — Sl /
Despre piesele sale de i Orfeu“ fost prompt, învăluit, de ciem strădania cu care mem !• rmtir abonat. Sînt private de şic); *.
puţin în aceeaşi zi.
teatru, despre cărţile sale, data aceasta, în aura unei brii fotoclubului „Muscion" Pornind de la o serie de dreptul lor la o informare fulgcrătoa^
multe, cu dramaticele, a- autoironii. s-au pregătit pentru această sesizări de acest fel venite operativă mai multe cate­ şitul nopţi;
- -
-
cutele „probleme" existen­ colaborînd la reviste, care Răsfoiesc multele scri­ nouă întîlnire cu publicul. < din partea cet ăţenilor, dar gorii de cititori, în mod GEOAGIU-B/
ţiale — viaţa, sentimentul să fi trecut pragul biroului sori primite de la Dînsul, Chiar dacă nu toate cele 189 t j av { nd j n vedere şi mai deosebit cei ce lucrează la Agigea (C
ră); HAŢEG
datoriei, iubirea, arta, me­ său din Şoseaua Kiseleff, în decursul anilor, recitesc, dc lucrări prezentate răspund Ş vechi carenţe ale activită- în schimburile 2 şi 3. Ce (Dacia); BR.
nirea Şi rostul omului de apoi din Calea Victoriei pentru a cîta oară ? — de­ titlulul generic .„Omul contem- J. ţH de vSnzare a presei cu se poate îmbunătăţi din umbra; CAl
artă. moartea, fascinaţia 115, să nu fi găsit, nu nu­ dicaţiile primite pe cărţile poran", ele constituie o plăcu- bucata am efectuat raidul acest punct de vedere ? vor zice (Cas
SIMERIA: Li
realului şi metarealului, nu mai privire de o rară u- sale, şi rămîn uluit, pradă tă delectare pentru orice ca- ,J a ] e cărui concluzii le pu- Discutăm problema cu to­ ILIA: Salută
divagînd sterp, steril, ci manitate îndărătul ochela­ unui refuz ilogic, a admi­ tegorie de vizitatori. Consldc- [, bij C £ m ma j j os varăşul Mihai Cimbru, di­ gea (Lumina
implicate cu îndîrjire în rilor fumurii cuvîntul e- terii trecerii în nefiinţă a răm ca o datorie să-i numim Ş Chioşcul nr.' 108 de pe rectorul a d j u n c t al
real — despre toate aces­ xact, decizia fermă şi mîna Omului şi, în acelaşi timp, aici şi pe ceilalţi autori pre- < bulevardul Dr. Petru, Gro- D.J.P.Tc.
tea au vorbit şi vor serie afectuoasă, mereu acelaşi, a certitudinii trecerii în zenţl în expoziţie: Piroş Zoi- >| za primeşte zilnic pentru —„Factorii poştali împart
criticii şi istoricii literari. cu uşa încăperii totdeauna nemurire a scriitorului. tan (membru a.a.f.), Eiisabe- £ vînzare 100 de exemplare din nu numai ziare ci şi man­
Laurenţiu Fulga devenind, deschisă, pentru oricine. Zilele trecute, o lacrimă ta şi Valentin Petaru, Ioan ziarul „Drumul socialismu­ date şi avize telefonice sau B VULCAN
încă din viaţă un capitol L-am cunoscut pe Lau- mi s-a ivit în ochiul meu Bâru, Ioan Blîndca şi Nicolae lui". în jurul orei 9,30 mai pentru colete. Pe de altă citoresc, oro
s,de literatură română con­ renţiu Fulga prin anii dilatat lăuntric şi nu vrea Adam. rămăseseră nevîndute 25. parte, sînt legaţi de sosi­ blul de dnt
temporană. 1945—1946, în vremea stu­ să mai cadă. — Reture nu dau nicioda­ rea presei centrale. Zilnic, „Doina Crişi
spectacolul
Nu cred că sînt mulţi denţiei mele bucureştene, IV MARTINOVICI NICOLAE GHEORGHIU tă — ne spune gestionara pentru distribuirea cores­ din plai s
Maria Stoica. în fiecare di- pondenţei pe trasee ei fac La ura Lavrii
;■ mineaţă, eu citesc ziarul şl două curse. Cu excepţia şl alţii.
Cronica literară Laurenţiu Fulga, „E ROapte şi e frig, Seniori" ţ afişez în geam pagina cu zilei de duminică, ziarul B PETRQŞ
articolul care mi se pare „ D r u m u l socialismului" cultură, orei
Recenta carte a lui Lau­ rememorarea trecutului, nu citit ori, mai degrabă, că mitele. Claustrarea se aso­ cel mai interesant. se distribuie în ziua spectacol i
din Brad.
renţiu Fulga şi. din păcate, intenţionează să ardă acest le-am putea citi, fiindcă ciază apoi ideii de comu­ Unitatea tutungerie-pape- apariţiei.
prin plecârea autorului din­ trecut, să se elibereze, cu ele aparţin. înainte de toa­ nicare, evidenţiind, în ciuda tărie din strada Andrei Rămînem la părerea că
tre noi, ultimul său vo­ alte cuvinte de el, pentru te Cărţii de univers autar­ limitelor, o comunicare u- Mureşanu este situată în- devansarea orei de plecare
lum, se refuză unei cata­ a-l anula in prezent, ci hic. Sînt de amintit aici mană de esenţă. Cartea tr-un foarte bun vad co­ în cursă a poştaşilor este
logări, unei clasificări fă­ dimpotrivă, prin amintire paginile despre aşteptarea este, nu în ultimul rînd, mercial. singura soluţie în avanta­
cute cu absoluta linişte su­ şi logos personajul încear­ din gară, dar, mai ales, romanul cuplului şi al ex­ — In lunile de vară — jul difuzării ziarului la Timpul ^
fletească a exegetului. că să domine moartea ce­ minunata parabolă, plină perienţelor sale esenţiale, ne explică Maria Goian, abonaţi în primele ore ale azi, . 15 d
Vremii
va
„E noapte şi e frig, se­ luilalt. a Dînsei, ca ipos­ de rafinament prin ameste­ raportate la nişte dimen­ am încercat să organizez dimineţii. rece cu cer
niori" este un roman îh tază a propriei morţi. cul fin de realitate şi fan­ siuni aproape arhetipale Un sistem de autoservire Cît priveşte vînzarea cu înnourărl -
care personajul narator este Laurenţiu Fulga nu face tastic, dedicate Comando­ Ultimul capitol al roma­ pentru că foarte mulţi ce­ bucata prin chioşcuri, im­ în sudul ]
local vor se
un scriitor pus în situaţia din cartea sa expresia unui rului. nului semnalează apariţia tăţeni . cumpără de aici perfecţiunile care se mai ţii sub fora
de a-şi rememora existen­ strigăt deznădăjduit al per­ Ca univers tematic, „E volumului „Salvaţi suflete- !j doar ziarul. Am scos o ivesc provin din orientarea Vîntul va st
ţa. prin. pierderea fiinţei sonajului cartea în sine noapte şi e frig. seniori" le noastre". Deasupra rea- masă în faţa unităţii şi în asupra cererii (atît în cazul derat cu in
iubite, a Dînsei. Rememo­ este departe de a surprin­ este în- egală măsură o lului, cartea ca model al acest mod vînzarea a de­ chioşcurilor la care ziarul porare de ţ
din
sud-est.
rarea °ste însoţită de ob­ de lamentaţia unui individ carte .generoasă. Ea poate acestuia I De aceea, acum, curs rapid. Ar fi bine să deşi este cerut, nu se mai minime vor
servaţii. de note despre în faţa morţii, ci, în pri­ fi citită prin deschiderea cînd Laurenţiu Fulga nu permanentizăm acest sis­ găseşte după o anumită tre —10 şi
cele
maxim
scriitori şi cărţi care fac mul rînd, atitudinea unui spre seriile claustrării: in­ mai trăieşte (nu pot spune tem. Oricum, în ultimele oră cît şi. în cazul celor 4 grade, n
din volum un autentic jur­ scriitor care are deosebita ternatul, închisoarea, moar­ „nu mai este"), Laurenţiu două luni reture nu am care returează un anumit zona de de
nal de creaţie. Rememora­ capacitate de a ordona rea­ tea celuilalt, care cheamă Fulga, scriitorul, a trecut avut. ' număr de ziare). Aici se nea ţa cu £
La
munte
rea are, în cazul romanu­ lul după dimensiunile uni­ în roman justificarea scrii­ firesc în lumea imaginară, . Vînzarea la magazinul impune o permanentă, cu cer varl
lui lui Laurenţiu Fulga, cu versului imaginar, ale Căr­ torului: pentru personajul a propriei cărţi. Să nu în­ specializat de difuzare a. strînsă. legătură între Ofi­ noi'os. Izolat
totul alte dimensiuni d=x:ît ţii însăşi. Din această cau­ narator semnele vocaţiei chidem niciodată coperta presei , din bulevardul Dr. • ciul de difuzarea presei şi sori slabe,
ee>le' p° "care le- stabilea ză vom întîjnt ’îrr'roman literaro apar în internatul peste ■amîntb'ov ibi Petru Grojsa este . ă întreprinderile comerciale, moderat cu
:
:
î„ • '-.ouţpv“ '4 — -- irpa- P*» P îl T ? 0$ * • » n V| vom' 1 închisoare ca şansă. ■- prin Lx>cul mai retr - se care fac oo ■ rţ cv oresă. ficărl de 1
-1
r
km/h din n
de. Personajul scriitor, prin putea crede 'că lc-am mai literatură, de a învinge li­ MlKCEA MOŢ ■ află chioşcul ih .e mai ESTERA ŞINA