Page 49 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 49
• SÎMBĂTĂ, 15 DECEMBRIE 1984 Pag. 3-
\zium
de săp-
lor)
politică
(p.c.)
opiii noştrir
pcilia
ic (color),
ja imperiu- PORT-DRAPELUL MECANIZARi
întreprinderea minieră Paroşeni
do aur
Iccţiuni din
naţional de
- Tirgovişte, şi-a îndeplinit planii! anual
(p.c.). ÎN MINERITUL VĂII JIULUI
9E2£i23£3ZS)
(Urmare din pag. 1) lumul total al activităţii de
pregătiri şi deschideri.
conduse de Gavrilă Mesza- — Ce vizează perspectiva R E C O R D . . .
l : 6,00 Ra- ros (24 000 tone), Constantin la I.M. Paroşeni ?
mineţii; 6,30 Ciobânoiu (18 000 tone), Fe- — Fireşte, creşterea produc
i in agricul- ...O noţiune Miluită în Cu fiecare Jună, scliim-'
sjurnal; 7,30 renc Fazakas (5 000 tone), ţiei de cărbune şi îmbunătă deobşte în sport. Recordu burile conduse de Gheor-
fesului, che avînd condiţii diferite de lu ţirea calităţii sale, sarcini ex rile se succed rapid, ele ghe Popescu, Ion Leonte şi
fliii Nicolac cru. Foarte bine au muncit prese ce revin Industriei car
programul fiumârv/ camphKe fer răsplătesc pe cei mai ta losil Lucaci II măreau vi
ime reVoiu- şi brigăzile de la pregătiri bonifere din documentele lentaţi, mai tenaci, mai tezele de înaintare. Aceasta
tevista prc- şi deschideri, conduse de Congresului al Xlll-lea al rh&coft/xa f<? c/e $usf/her# harnici, mai muncitori. şi datorită faptului că. bri
rul melodii- partidului. In 1985 noi avem
m de ştiri; loan Cibea, Vasile Cojocaru f/ fa/pr# fjş Qdofaj'g/? Minerii şi sport. Aparent, gada Cibea devenea, cu
■radio; 10,00 şi Geza Kalman, formaţiile de extras, prin plan, cu 50 000 două domenii care nu au fiecare zi, mai omogenă,
i; 10,05 Re- lui Mihai Şchiopu, Neculai tone mai mult faţă de acest nimic comun. Şi totuşi,' iată mai disciplinată, cu oameni
•adio; 10,40 I n Pcroeen/
tuzică popu- Licuţă — de la producţie, Şte an. Şi avem condiţii să de că şi in minerit, „record“ a căror muncă era minu
Uln Oradea; fan Tudoran, Nicolae Dudui, păşim această cifră. Cum apare ca o noţiune care... ţios organizată.
e ştiri; 11,05 Alexandru Borna — de !a spuneam, avem oameni buni, ciştigă teren. Da, recordurile ii răsplă
tr-un ghloz- mecanizarea lucrărilor con Atunci cind, cu mai mult
icitate; 12,00 compartimentul electromeca tesc întotdeauna, indiferent
; 12,05 Atlas nic. tinuă, vom pune un accent timp in urmă, brigada lui de domeniul de activitate,
Din comoa- major pe folosirea Intensivă Geza Kalman, din sectorul pe cei mai harnici, tenaci
u!2,45 Avan- — Care consideraţi că sînt a mijloacelor tehnice din do
i-tv.; 13,00 factorii determinanţi ai rea IV al I.M. Lupenl, reuşea şi muncitori. La sfirşituJ ul
15,00 Meri- lizărilor obţinute în acest an tare şi a timpului efectiv de să obţină intr-o lună 7 85 timului schimb din 30 no
1; Buletin de lucru în subteran, pe conti metri înaintare la lucrări iembrie a.c., „recordul Văii
işti de niu- de I.M. Paroşeni ? nua pregătire şi policalifica le de pregătiri, isprava a Jiului la lucrările de inain-
u 16,30 Ope- — Repet, în primul rînd —
lung, poves- re a forţei de muncă. In fost declarată, „neoficial", tare" a devenit cel stabilit
D Florin Co oamenii noştri, harnici, bine 1985 vom începe deschiderea ca reprezentînd un record de brigada lui Ion Cibea :
nte) ; 17.00 pregătiţi, cu dorinţă perma pentru toate minele Văii
ri; 17,05 Ca- nentă de autodepăşlre. Apoi unui nou orizont — 280 —, 201 metri liniari intr-o lună!
1-cetăţcnesc; mecanizarea tot mai accen vom trece la exploatarea căr Jiului. O cifră care Înseamnă un
ie "'•omena- bunelui în stratul 5, zona In martie anul acesta, in nou record, o binemeritată
istrârl tuată a lucrărilor miniere. sectorul IV al minei Paro-
iCi. î 18,00 Dacă în 1970 aveam doar nordică şl în stratul 15, zona răsplată a muncii neobosi
00 Radiojur- un complex mecanizat de vestică, asigurîndu-ne noi ca seni a rost constituită o te, a hărniciei şi priceperii.
Iturală * La nouă brigadă pentru efec Dar, după cum spunea şe
22,00 Radio- susţinere şi tăiere a cărbu pacităţi de producţie. De pe
Muzică de nelui, în acest an avem şap această bază, pe care o tuarea lucrărilor de pregă ful de brigadă: „Şi in mun
etin de ştiri; te, iar la anul vom avea 10. vom consolida cit mai bine, tiri, la conducerea căreia ca noastră, recordurile au
stop in uzi - a fost numit Ion Cibea. Şe
De asemenea, la lucrările de vom aborda sarcinile de plan ful de brigadă şi cei 30 de viaţă scurtă. Ele sînt făcu
pregătiri şi deschideri am ex din noul cincinal, 1986—1990, ortaci ai săi şi-au declarat te pentru a li mereu duse
tins săparea mecanizată cu ale cărui direcţii au fost ja de la bun început inten mai departe. Sînt ca o pro
combinele de înaintare, cu lonate cu claritate de către ţiile - atingerea unor vi
care vom realiza în 1985 mai Congresul al Xlll-lea al vocare. La mai mult, mai
mult de 70 la sută din vo partidului. teze de înaintare de cel repede, mal bine. Iar bri
puţin 6-7 metri pe zi şi,
donul — se- de ce nu, „atacarea“ recor gada noastră va primi şi
tria); Elvis
'OARA: Mar- Muncitorii adîneurilor — mereu la înălţime dului Văii la acest tip de de acum înainte această...
dern — sala lucrări. autoprovocare“ I
6-a (Modern
.murgul fin
al ; ■ Femeia „întreprindere minieră două locuri de muncă-unde Gavrilă Meszaroş, .şef de treaga Vale a Jiului. Se
;a); PETRO- fruntaşă pc Valea Jiului" lucrează ortacii mei, inves brigadă, sectorul I: Sînt regăşeşte în această carac
eii — seriile terizare şi puternica influ
Gară pentru — iată un titlu de onoare, - tiţiile sînt în mîini bune. ani buni de cînd conduc
-II (Unirea); motiv de justificată mîndrie Argumente ? Mai mult de această brigadă formată din enţă. înrîurirea decisivă pe
laşinilor (7 pentru fiecare om al mun 1 600 mc, ceea ce mai în 40 de oameni de nădejde. care o au cei peste 600 de Pentru mineri
JPENI: Lupii comunişti asupra activităţii
răi); VUL- cii de la I.M. Paroşeni. Un seamnă 137 ml lucrări de Ne cunoaştem bine, ştim
fulgerătoare titlu pe care minerii pa- -săpare, 'lărgire şl betonare ■ ce şi cît putem lucra • fie tuturor celorlalţi oameni ai 9 Zilnic, la cantina minei schimburi de experienţă mi
LONEA; Să roşeneni îl merită cu pri de galerii peste sarcinile care: Sîntem pe locul II în muncii din întreprinderea servesc o masă gratuită, îna nerească.
dragoste de noastră. intea intrării în şut, peste
); ANINOA- sosinţă pentru rezultatele de plan prevăzute pe 11 întrecerea dintre brigăzile l 800 de oameni. • Instaurate ea o practi
luncitoresc) ; notabile pe care le-au ob luni; locul I pe Valea Jiu Paroşeniului şi coautori la Sîntem în fruntea între că a muncii organului colec
brr ■ aurului ţinut lună de lună în a- succesul sectorului nostru cerii dintre minele din # Minerii din Paroşeni se tiv de conducere al minei,
'anlceii lui în întrecerea socialis mîndresc, pe bună dreptate, bilunar au loc disc.uţil cu
,a ro- ceastă adevărată competiţie tă între brigăzile de inves — îndeplinirea, încă din Vale. Chiar dacă lucrăm cu modernul lor cabinet de cei care absentează nemoti
-.oviturfi a hărniciei şi dăruirii în tiţii; nici un fel de abateri 31 octombrie, a planului în adîncurile de cărbune, protecţia muncii. Mîndrie vat de la şut, numărul aces
—iria); Sfîr- muncă — întrecerea socia dorinţa noastră este să fim care rezidă şi din faptul că tora redueîndurse simţitor in
(Flacăra) ; de la disciplina tehnologi de producţie pe acest an. de Ia darea sa în folosinţă, ultimele luni.
!: Salutări de listă pe anul 1984 între mi că şi a muncii. Dar, zic eu, „Secretul" nostru ? Omoge mereu... la înălţime. Da, la nivelul minei s-au înre
tsa de cultu- nele din bazinul carboni cel mai bun argument îl nitatea brigăzii priceperea la înălţimea încrederii pe gistrat rezultate notabile in
•
Pentru
petrecerea
Naufragiul fer al Văii Jiului. constituie calitatea oame care ne-o acordă partidul, respectarea ' de către fiecare mod plăcut şi util a timpu în
ZI: Omul şi în folosirea Şi întreţinerea om al muncii a normelor lui liber, la dispoziţia mine
AN: Zică ce — Există o „cheie a suc nilor din brigadă. Şefii de complexului mecanizat tip personaj secretarul nostru departamentale. rilor de la Paroşeni stau...
i de cultură); cesului" sau un „secret" schimburi Mihai Butnaru, general, tovarăşul Nicolae-
ca (Mureşul); pe care îl deţin cei ce SMA-2, înscrierea, lună de Ceauşescu. Şi în activita autodotărilc: cabana C’ăpri-
l de la Agi- Iosif Mărcuş, Ion Matvus, lună, a semnului plus în • „Ziua brigadierului" şi şoara şi baza sportivă şi de
muncesc la I.M. Paroşeni Deneş Meszter, Nicolae Bo- dreptul realizării sarcinilor tea viitoare vom tinde me „Ziua sectorului", organizate agrement din oraşul Vulcan.
în obţinerea acestor rezul dea, Adrian Mircea şi Du de plan. reu spre înălţimi, spre în cel puţin o dată pe trimes • în căsuţclc-camping alo
deplinirea fără şovăire a
tru,
prilejuri
sînt
bune
de
tate constant bune ? mitru Doboş, ortacii cu ca Ec. Mihail Stancu, secre relevare a succeselor obţi întreprinderii, în staţiunea
r/lSOlE; măreţelor sarcini ce ne re
wm&wttssi Alexandru Laszlo, şef de re lucrez în această briga tar adjunct cu problemele vin nouă,- minerilor. din nute in muncă, de mai bu Eforie Nord şi-au petrecut
brigadă la sectorul VIII : dă de peste 10 ani, dar şi organizatorice al comitetu istoricele documente ale nă cunoaştere intre ortaci, anul acesta sejurul pe lito
Clubul mun- Congresului al Xlll-lea al ele constituindu-se, în ace ral peste 120 dc familii ale
! 017. Ansam- Dacă munca, .buna organi cei mai tineri sînt, cu toţii, lui de partid al minei: Ne
ctr şi dansuri Partidului Comunist Ro laşi timp, şi in veritabile minerilor din Paroşeni.
ui" Brad, cu zare a lucrului, disciplina, dornici să păstreze... tra bucurăm de fiecare dată mân.
„Cînt Şi Joc ordinea şi toate celelalte diţia: să fim mereu prin cînd, vorbindu-rse despre
'ăhun“ — cu
Vasile Iova se numesc astfel, atunci da, tre cele mai bune brigăzi I.M. Paroşeni, colectivul
există I Ceea ce ştiu cu si de investiţii din Valea Jiu nostru este considerat prin Deplină siguranţă în muncă
JOI. Casa de guranţă este că în cele lui. tre cele mai bune din în
20. Acelaşi
ansamblului
Este un adevăr incon cum îi spunem noi, res asemenea, lunar, la lucră
testabil faptul că, la mina pectiv cunoaşterea de că rile de pregătire .şi ex
Paroşeni, întregul colectiv tre fiecare om al muncii ploatare forăm peste 2000
1EA=3 se ocupă permanent de a modului de urmărire a ml găuri pentru degazare.
realizarea sarcinilor de ■ concentraţiei de gaz la Dacă acum ne mîndrim
plan, în condiţiile respec fiecare loc de muncă, pre
babil pentru tării stricte a Normelor cum şi acţiunile ce se cer cu succesele obţinute în
crabrie 1984 : departamentale <je protec respectarea normelor sta
ii r in' general întreprinse în diferite si bilite, aceasta este şi ur
variabil, cu ţia muncii în industria tuaţii. Sînt probleme care marea atenţiei acordate
al accentuate minieră. Argumente con anul acesta au format o-
natului, unde crete în sprijinul acestei biectul instruirilor perso permanentizării „controa
lea prcclplta- lelor încrucişate". Ce în
de ninsoare, afirmaţii ne-a oferit ing. nalului muncitor, care au seamnă aceasta ’ Că un
a slab la mo- Vasile Pîrvulescu, inginer fost organizate eşalonat, colectiv de control alcă
nsificări tem- .şef cu securitatea mi pe meserii, şi la care au
ă la 46 km/h tuit din ingineri, maiştri,
Temperaturile nieră : participat peste 1 200 de şefi de brigăzi dintr-un
l cuprinse in- — întreprinderea minie oameni ai muncii. sector urmăresc periodic
-5 grade, iar Aş mai dori să remarc,
între —1 şi ră Paroşeni are un regim modul în care sînt res
i ridicate în gazodinamic foarte ridi în acelaşi context al asi pectate normele departa
Ceaţă dimi- cat. Pentru asigurarea u- gurării unor condiţii de mentale (je către oamenii
junere. nor condiţii de muncă în . deplină securitate a mun
Vreme rece muncii din alt sector. Se
oii, temporar deplină securitate apare cii, faptul că .zilnic, din ajunge astfel la un con
tor cădea nin- subteran se scot, prin bu
ntul va. sufla firească situarea în prirn- na funcţionare a staţiei trol mai obiectiv şi, nu
unele intensl- activităţii noastre de' dngazare, mai mult de i în ultimul rînd, mai efi
ină la 80—100
;
•d. a „problemei metanului". 15 000 mc gaz metan. De cient!. : n .
