Page 52 - Drumul_socialismului_1984_12

Pcţg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 428

Hotărî H feC o r n Tesnki ai XI!Mea; arî LUCRĂTORI DIN SECTORUL ZOOTEHNIC !
;
program fnsBîIeţl de acţiime' «i-înl Pentru realizarea efectivelor de animale şi a producţiei de lapte
planificate, munciţi cu răspundere, în spirit de ordine şi disciplină. OU Mi
16 DEC
5
RESPECT/ I CU RIGUROZITATE PROGRAMUL DE LUCRU ÎN
%(>0 Alman.ili
FERME, ASIGURAŢI O BUNĂ ÎNGRIJIRE Şl FURAJARE A FIECĂREI „ii,30 Dc straj
11,00 Viaţa m
SPECII Şl CATEGORII DE ANIMALE ! color)
11,30 Lumea ii
* Telefil
ghiozil
(Urmare din pag. 1) siderurgiştii, energeticienii, la dezbaterea şi înfăptuirea do pi
constructorii, oamenii ogoa­ sarcinilor — pentru ridicarea dvl 7
combustibili, valorificarea re­ relor, toate categoriile de pe o treaptă superioară a 12,30 Din cun
româncsi
surselor materiale refolosibi- oameni al muncii din jude­ organizării şi conducerii, va­ Potenţialul fiecărei ferme de animale 13,00 Telex
le, creşterea mai accentuată ţul nostru se află in plin e- lorificarea mai înaltă a în­ 13,05'Album d
a productivităţii muncii, ge­ fort pentru transpunerea în tregii baze tehnico-materiale, ţlal colo
* Mic ct
neralizarea măsurilor care să viaţă a sarcinilor ce ie re­ a cercetării ştiinţifice şi com­ să fie mai bine valorificat I * Versui
asigure o mai justă aplica­ vin, avînd permanent trează petenţei oamenilor. însuşi * Casca<
re a legii repartiţiei după conştiinţa ca în acest cinci­ partidul îşi supune perma­ * Întâlnii
* Momei
muncă, formarea şi afirmarea nal şi într-o perspectivă mai nentei perfecţionări propria (Urmare din pag. 1) vaci cu lapte, gestânte şi efectuat raidul. între orele * Report
revoluţionară a conştiinţei largă efortul lor este ener­ organizare, stilul şi metodele viţei — este curăţenie, tem­ 18,30 şi 19,30, de cînd s-a * La zi
ciuide
socialiste. gic solicitat pentru înfăptui­ de muncă. Raţiile furajere şi pro­ peratură bună, vitele sînt încheiat programul de lu- * Pagini
Cum este şi firesc, orien­ rea obiectivelor stabilite de Prin tot ce poporul nostru gramul sînt afişate la in­ frumoase, corespunzător ci-u şi pînă cînd a venit mare
tările de ansamblu ale parti­ partid. a înfăptuit în revoluţia şî trarea fiecărui grajd. „Aici, îngrijite. „Avem şi îngriji­ paza de noapte, nu am gă­ 14,00 Tclespor
dului, ca şi totalitatea pro­ In afirmarea reală a ro­ construcţia socialistă, trans- la Boz — ne declara Tovie tori buni, cum sînt Ion Cră_ sit pe nimeni în fermă (I). ua —i
Craiova.
gramelor adoptate de con­ lului de centru vital al na­ formîndu-şi ţara din temelii, Manea, preşedintele C.A.P. ciun, Nicolae Cioancă şi directă
gresele şi conferinţele naţio­ ţiunii noastre partidul a în­ edificînd, în fapt, o ţară Brănişca, pe care l-am gă­ Cornelia Gaşpar, cu dra­ C.A.P. ŞOIMUŞ * Tinere
studio
nale, de plenarele C.C. al treprins o largă acţiune po- nouă, în tot ce va realiza în sit alături de îngrijitori, goste pentru animale şi * Secvei
P.C.R. şi de Comitetul Poli­ litico-socială de lărgire şl perspectiva deschisă de Con­ pregătind furajarea pentru sperăm să creştem conti­ Faţă de 210 1 lapte mar­ torulu
tic Executiv, a sarcinilor cu­ perfecţionare continuă a de­ gresul al Xlll-lea, se află ziua următoare — am con­ nuu producţia de lapte", fă cît se livrau la începu­ 18,15 Pcisaiel
mentar
prinse în expunerile şi cu­ mocraţiei — care să creeze partidul, secretarul său ge­ centrat aproape întreg sec­ subliniază Lcona Toader. tul lunii, s-a ajuns la o 18,50 1 001 de
vântările tovarăşului Nicolae condiţiile cele mai bune neral, tovarăşul Nicolae torul zootehnic. Avem un producţie zilnică de 320 li­ 19.00 Telejurn
Ceauşescu, definesc şi acti­ pentru participarea activă, Ceauşescu — Inima caldă şl efectiv de 738 animale, cu C.A.P. LEŞNIC tri. Starea fiziologică a 19,20 Cintarea
vitatea organizaţiei judeţene sub o multitudine de forme conştiinţa revoluţionară a 50 peste prevederi. Avem animalelor este bună. în 20.00 Film ari
de partid, a tuturor colecti­ şi modalităţi, a tuturor cate­ poporului, a naţiunii noastre asigurate toate furajele Preşedinta C.A.P.. Vergi- adăposturi era curat. îngri­ „Cu stei
lacrimi ;
velor hunedorene. Minerii, goriilor de oameni ai muncii în plină ascensiune. necesare, iar producţia de nica Belea, nu pleacă acasă jitorii făcîndu-şi cu răs­ Producţi
pînă nu ştie, pînă nu vede
pundere .datoria.
lor din I
lapte va spori şi mai mulţ“. că programul de diminea­ Există o problemă că­ 21,30 Ecouri
Anuţa Ilea, Dorel Şamu, ţă şi de seară la grajduri reia . conducerea unităţii (color)
Maria Şandor, Maria Puiuţ, s-a făcut în bune condiţii. nu i-a acordat atenţia cu­ 21,50 Telejurn
Silvia Turca, Anuţa „Cele 227 de vite sînt cam venită în timpul verii, cînd LUNI, 17 ]
şi Nicolae Petrovan, înghesuite _ în cele trei adăposturile trebuiau pre­ 20.00 Telejurn
ea,
gătite temeinic pentru, iar­
grajduri,
recunoaşte
Producţia pe 1885 — pregătită temeinic Ioana şi Aurel Mariş, Oti- însă, după terminarea graj­ nă. în grajdurile 1 şi 2 de 20,20 Actual iu
nomie
lia Oprean, Cornelia Ma- durilor aflate în construc­ la Şoimuş, instalaţia de 20.35 Tezaur
teş sînt numele celorlalţi ţie (dar la care I.E.E.L.I.F. apă este defectă. Aşa că,
iembrie cu cîte 10000—10500 Deva avansează cam ane­ de peste un an, adăpătoa­ 20,. „«ian
tone în plus. Am început îngrijitori de animale pe
1. CUM VEŢI ÎNCHEIA ACEST AN ? voie, adăugăm noi), vom rele au numai rol orna­ lor). „!
bine şi luna decembrie. care i-am găsit la cele 7 avea condiţii mult mai bune mental, animalele fiind Episodul
Continuăm să luăm măsuri 21.35 Orizont
2. CE SARCINI VĂ REVIN ÎN 1985 ? grajduri din Boz, precum şi sperăm să creştem sen- scoase la adăpat afară. Or, ţific
care să asigure realizarea acest lucru în condiţiile
sarcinilor pe 1905. 21,50 Telejurn
3. AVEŢI ASIGURATE TOATE CONDIŢIILE 3. Cu sprijinul C.M.V.J. iernii şi a gheţii se face lor).
Petroşani şi al Ministeru­ maj greu şi nu puţine sînt 22.00 închideri
lui.
PENTRU ÎNDEPLINIREA LOR ? lui Minelor s-au intensifi­ cazurile cînd vitele nu sînt
cat posibilităţile reale de şi la alte două grajduri din sibil producţia de lapte. adăpate. Iată de ce tre­
buie luate măsuri grabnice
ÎNTREPRINDEREA VII, V, blocul XI, XV, blo­ îndeplinire a planului la Tîrnăviţa şi Brănişca. Graj­ Furaje avem suficiente, în­ pentru rezolvarea proble­
duri curate şi călduroase,
MINIERĂ cul X — nu ne-au permis I. M. Bărbăteni, s-au luat o furaje îndestulătoare şi... grijitorii — Maria şi Eli- mei alimentării cu apă.
serie de măsuri de natură
sabeta Andrei, Viorel Noa
BĂRBĂTENI să realizăm producţiile pla­ tehnică şi avem convinge­ multă, multă hărnicie şi jogan, ceilalţi — îşi fac DEVA: Can
nificate de cărbune şi aşa
restanţele s-au acumulat rea că anul 1985 va fi'mai responsabilitate. datoria, însă procentul de C.A.P. IIARAU i'iile 1-IÎ <P
Ne răspunde ing. Ghcor- lună de lună. Aceste situa­ fructuos decît 1984. Unele Un singur lucru mai este natalitate şi producţia de (Arta); HUNE
ghc Modoi, directorul între­ ţii nu au favorizat aplica­ condiţii de îndeplinire a necesar aici : punerea în lapte nu ne mulţumesc". Alături de îngrijitori se fă (urată (M
A);
Runda
a
prinderii : rea unor tehnologii moder­ planului avem. Mă refer la funcţiune a tocătorii de co­ aflau la lucru, din partea — sala B),;
1. O spun cu regret pen­ ne de extracţie, şi din a- asigurarea forţei de mun­ ceni. de către specialiştii C.A.P. CRISTUR consiliului de conducere al tinilor (FlacJ
(Ai
dispărută
tru un colectiv care nu cu ceastă cauză am realizat că, la aprovizionarea tehni- de la . I.E.E.L.I.F. Deva. unităţii, Emilia Achim, eco­ ŞANI: Vani
mulţi ani în urmă a obţi­ randamente scăzute, nu am co-materială, la măsurile Sînt aşteptaţi de 6 luni. Fără a minimaliza cu ni­ nomista fermei zootehnice, I-II (Paring) j
nut locul I în întrecerea dat cărbunele de care ţara luate pe linia întăririi or­ Prea mult timp... tocat! mic eforturile ce s-au de­ şi Maria Bud, bridagieră la doi — seriile
socialistă pe ramură că în­ are nevoie. dinii şi disciplinei muncii. pus şi saltul ce s-a înre­ sectorul vegetal. Tot la da­ întoarcerea
Noiembrie):; I
cheiem anul cu nerealizări 2. Ştim bine, sarcinile în Am repartizat deja sarcinile C-A.P. VEŢEL gistrat în activitatea fer­ torie se găsea şi Ion Duma, mărilor (Cuit
la producţia de cărbune. 1905 vor fi şi pentru noi pe sectoare şi formaţii de mei, trebuie să subliniem operatorul însămînţător. CAN: Lovitiur
(Luceafărul);
Deşi au fost luate o serie mobilizatoare, aşa cum sînt lucru, am redistribuit chiar La brigada Mintia pro­ necesitatea ca posibilităţi­ Starea de curăţenie a a- mori rănit 4di
de măsuri tehnice şi orga­ nominalizate, prin docu­ în aceste zile o parte din gramul de seară este coor­ le de creştere a producţiei nimalelor şi respectarea viaţă (Mineru
regulilor de igienă a mul­
nizatorice, deşi de la înce­ mentele Congresului al personalul de la suprafaţă donat direct de Lucia Puiţ, zilnice de lapte marfă să sului lasă de dorit. Acţiu’-
putul anului am executat Xlll-lea al partidului pen­ în activitatea concretă din secretar al organizaţiei de fie mai bine fructificate, torcsi
(Mrnit, .esc)
cu 550 m mai mult faţă de tru cincinalul 1986—1990, abataje, sîntem în curs de partid. Grajdul este co-es_ în acest sens, o conclu­ Deşi de la începutul lunii Febra aurului
plan la lucrările de pregă­ cînd producţia de cărbune reorganizare a activităţii de punzător pregătit pentru dentă dovadă o reprezintă producţia este în creştere, BRAD: Yank<
tiri şi deschideri, tectonica a ţării va trebui să ajungă revizie şi reparaţii la uti­ perioada de iarnă, virele obţinîndu-se de la 73 de I-II (Steaua ro
De
frămîntată a zăcămîntului la 100 milioane tone pe an. lajele şi instalaţiile de ba­ sînt bine îngrijite. Majori­ oscilaţiile de cîte 10—201 vaci în lactaţie 260 1 lapte BARZA: (Minerul
Anca
pe direcţie, intercalaţiile Faţă de lunile anterioare, ză, prin amenajarea unor tatea vacilor sînt gestânte lapte ce s-au înregistrat marfă, totuşi, există o în­ Lovitura fulg:
frecvente de steril — mai noi am reuşit să extragem magaziţ subterane cu piese şi, ca atare, producţia de de la o zi la alta, pe lo­ semnată restanţă la livrări, tria); Sfârşitul
ales în stratele 13, blocul în lunile octombrie şi no- de schimb şi materiale. lapte este mică. Mîna de turi, în perioada ce a tre­ care trebuie recuperată. căra); GEOAC
Întări de la .
Alte măsuri vizează in­ gospodar trebuie pusă însă cut de la începutul lunii C.A.P. BIKCEA MICA de cultură); 1
tensificarea activităţii de mai cu nădejde pentru decembrie. Starea de în­ fragiul (Dacia
pregătiri şi deschideri, .pen­ menţinerea curăţeniei şi treţinere a animalelor şi La ferma acestei unităţi Omul şi umb
Zică ce vor ;
tru punerea în curînd în igienei în grajd şi în in­ curăţenia jin adăposturi programul de lua-u s-a cultură); SIM
funcţiune a unor abataje cintă. desfăşurat pînă la orele (Mureşul); ,IL
frontale, unde tăierea căr­ La brigada Veţel sînt pre­ oglindesc faptul că îngri­ 20. Carol Ghilea, care o de la Agigea
bunelui se va face meca­ zenţi la programul de sea­ jitorii Ion Kulcsar, Andrei înlocuia pe soţia sa — bri­ GHELARI :c R
seriile I-TD • i
nizat. cu combine, ridica­ ră, la cele trei grajduri, Andracs, Iuliu şi Zoltan gadieră, cunoştea bine si­
rea pregătirii forţei de Balint îşi îndeplinesc în tuaţia din zootehnie, deşi
muncă, intensificarea acti­ şeful fermei — dr. Toma bună măsură sarcinile în­ este lucrător la C. S. Hu­
vităţii de cercetare geolo­ Neamţu, preşedintele credinţate. nedoara. îngrijitorii Gheor- ,5»
gică pentru punerea reală C.A.P., — Francisc Gaş­ Conducerile C.A.P. şi fer­ ghe Nicoară, Cezara To-
în evidenţă a zăcămintelor par, inginerul — Ion Nis- mei zootehnice au obliga­ muş, Petru şi Ileana Mo-
existente. Iată, deci, aceas­ tor Leona Toader — se­ loca au lucrat cu răspun­ 13 Orăştie;
tă ultimă condiţie care nu cretar ai comitetului de ţia să întroneze spiritul de dere chiar dacă tehniciană tură, orele :
ţine de noi şi care ne-a pus partid al C.A.P. Veţel. în disciplină în muncă, în Marinela Ianc, care trebuia de eîntece şi
mari probleme în acest an. sensul ca animalele să nu să fie de serviciu după gra­ na Crişului"
cultură Brad,
Dacă ea ne va fi favora­ general, ferma are o acti­ rămînă nici un • moment fic, s-a grăbit să plece mai iul „Cîntşi jo
bilă în 1985, minerii de la vitate bună. fără supraveghere, aşa cum devreme acasă (I). bun" — cu
Bărbăteni îşi vor îndeplini în cele trei grajduri, cu s-a întîmplat în după- Trei sînt problemele mai Vasile Iova 5 ş
integral sarcinile de plan. peste 180 de animale — dificile ce n-au fost încă ia Simcria.
Pentru că avem aceiaşi oa­ amiaza zilei în care am soluţionate aici. Este vor­ orele 20. Aci
meni buni, harnici, care în ba despre faptul că şase al aVr. smblul
urmă cu puţini an; îşi rea­ Să nu fie dijmuită recolta vaci de cîte 14—16 ani mai
lizau exemplar planul, si- sînt menţinute în efectiv
tuîndu-se chiar pe locuri la cerealele păioase de toamnă ! fără să dea nici un fel de
fruntaşe pe ţară. Ei ştiu să producţie, despre cei 10
muncească, să se mobilize­ Obţinerea unor produc­ plă frecvent în jurul lo­ tăuraşi ce trebuie preluaţi
ze. Sîntem pătrunşi de ace­ ţii sporite de pe toate calităţilor Călan, Orăştie, la îngrăşătorie deoarece Timpul pi
leaşi simţăminte patriotice, suprafeţele însămînţate in Iha, Pui, Sîntandrei, Ruşi, animalele stau foarte în­ azi, 16 deci
ca toţi minerii ţării, de a toamnă cu cereale păioa­ Pricaz. Banpotoc şi alte­ ghesuite din lipsă de spa­ Vremea va -fi
se sau cu plante de nu­ le. Reamintim crescăto­ ţiu, cît şi de alimentarea noaptea, crt <
Vîntul
materializa neabătut docu­ treţ .impune măsuri ho- rilor de animale că în a- cu apă ce se face în afara noros. din ne
derat
mentele Congresului al tărîte în vederea prote­ semenea situaţii, pe lîngă adăposturilor, n efiind ter­ turile minimi
Xlll-lea al partidului, de a jării acestor culturi. Pen­ obligaţia de a recupera minată instalaţia din inte­ prinse între
minus 5 gra
asigura economiei naţionale tru a evita dijmuirea re­ pagubele aduse avuţiei rior. O notă bună în ceea văi moi cobi
coltei, trebuie să nu fie obşteşti, pot fi confiscate ce priveşte asigurarea re­ maxime Intre
cărbune mai mult, de caii- lăsate animalele şi Dăsă- animalele şi păsările care producţiei pentru anul plus 2 grade,
Calit-atea carcaselor confecţionate de Mariana Filip la tate s rile să păşuneze pe semă­ sînt lăsate să distrugă viitor, la această dată fiind punere de c
maşina de sudat prin puncte, a devenit binecunoscuţii în sec­ semnala în
ţia panouri mari a I.M.C. Deva. Foto. N. GHEORGHIU nături. aşa cum se întîm- producţia agricolă. g stante 8fi H» vvv din cele şi dimineţii.
DumukU gheonea 110 aflate în efectiv.