Page 53 - Drumul_socialismului_1984_12

i DUMINICĂ, 16 DECEMBRIE 1984 Pag. 3

HUME

CA,
iBlUE
ALIAJ CE POATE
familiei U> ÎNLOCUI AURUL
patriei Peştera Postaîna—sraaţie rară a naturii
ini (parţial Frumosul, prin pasiune Şl ARGINTUL
iilor. Un aliaj de nichel şl
te ca de Cu cîtva timp in urmă, nat la aceste rinduri a lost în Republica Socialistă lui", prin imensa sală de hitleriştii au camuflat în-
,1 „Potcoava Slovenia, pe lingă creaţiile spectacole, puţind admira tr-o sală din peşteră o toslor poate înlocui cu suc-,
î“. Episo- la Galeriile Fondului plas­ nu atit expoziţia In sine, ci ces aurul şi argintul in a-
tic din Deva a avut loc ver­ omul, artistul, care a creat îndrăzneţe ale omului, care fantastica arhitectură a sta­ mare cantitate de muniţii. coperirea cu straturi deose­
i cîntecului nisajul expoziţiei "personale lucrările expuse. Deoarece, au rldicot această parte de lactitelor şi stalagmitelor, O formaţie de partizani a
(color) vest a Iugoslaviei la un rămînînd vrăjiţi de păsări­ reperat respectivul punct bit de subţiri a suprafeţelor
a artistului amator Corne­ spre surprinderea noastră, unor componente utilizate
linical (par- lia Bratei. Autorul expune am descoperit că în spate­ înalt nivel de dezvoltare in­ le, peştii, florile şi arborii strategic, s-a travestit în mai ales in tehnicile de
34 de lucrări de Intarsie, le pseudonimului Corneliu dustrială, agrară, socială şi de piatră, aduşi parcă aici uniforme germane, a pă­ vîrf. Ca rezultat al cercetă­
ert do prînz mai noi sau realizate de-a Bratei îşi desăvârşeşte vo­ turistică, există un mare de pe altă planetă. truns pe căi neştiute de
şi muzică rilor efectuate de specialiş­
ii rîsului lungul mai multor arii. - caţia artistică un om de număr de vechi monumen­ Coborim din trenuleţ şi inamic în peşteră, a arun­ tii sovietici, a tost elaborată
muzicale Intarsia, care îşi trage formaţie tehnică. Un cetă- te de artă şl cultură, cas­ mergem agale in urma ghi­ cat depozitul în aer, iar
folcloric tele medievale şl forturi, dului, care ne dă amănun­ curajoşii luptători s-au fă­ o nouă orientare a tehno­
e obîrşia din prelucrarea lem­ 'ean cunoscut de cei mulţi dar, mai- ales neasemuite te interesante. în locuri cut nevăzuţi aruneîndu-se logiilor aplicate in acest
600 de sc- nului, îndeosebi din arhi­ in ipostaza sa de om ol domeniu : aliajul de nichel
tectura de interior este, pe muncii cu vechi state de creaţii ale naturii, acest doar de el ştiute, bate în în rîul Pivka, ce curge nă­ şi fosfor permite obţinerea
clasicc de meşter neîntrecut în a dura imense coloane de piatră valnic prin peşteră, unii
pularitate bună dreptate, apreciată ca serviciu In minerit şl geolo­ unor acoperiri ţâră" pori,
Fotbal. Stea- o tehnică dificilă, pe care gie, aflat de mulţi ani in frumuseţi şl inedit. aib-gălbui, din care răzbat dintre ei ajungînd teferi a- grosimea stratului reprezen-
Jnivcrsitatca- Una dintre cele mai tul­ sunete ca din tuburile u- fară. La intrarea în peşte­
Tansmisiune puţini oameni se încumetă fruntea unuia dintre cele burătoare asemenea monu­ nei orgi. ră, o placă de piatră păs­ tind o milionime de centi­
s-o abordeze, şi mal pu­ mente pe care natura l-a trează pentru generaţiile metru. Intre ' altele, a lost
talente in mai harnice şi puternice pusă la punct tehnologia
ţini reuşesc să treacă pra­ dăruit Sloveniei este cele­ viitoare numele acestor e-
i vtelespccta- gul care desparte meşteşu­ colective muncitoreşti din bra peşteră Postoina, con­ însemnări roi, care s-au jertfit. pentru de acoperire cu acest
i; judeţ. Cunoscut chiar şi in ţară. aliaj a interiorului camerei
lgarc. Doeu- gul de artă. Dar Cornelia siderată unicat în Europa de căiăîorie din ceramice de vacuum o ac­
ipostaza de animator şi şi în lume prin varietatea R.S.F. iugoslavia In peştera Postoina, în­
crl Bratei, in mod cert este u- sprijinitor consecvent al şl frumuseţea elementelor tr-un lac amenajat, trăieşte celeratorilor de carticule
(pc.) nul dintre cei care, prin pe care le adăposteşte de nucleare. Aliajul poate fl
:omâniei mişcării sportive din muni­ La un moment dat stinge o vieţuitoare unică. Este aplicat şi pe sticlă, cuarţj
tic (color), pasiune, înclinaţie spre fru­ cipiu. Insă, de foarte pu­ cine ştie cite milioane de aşa-numitul „peşte-om", în materiale semiconductoare,
t în păr şi mos, talent şl răbdare, toa- ani. Oricine merge în Slo­ lumina electrică, introdusă denumire latină „Proteus-
ochi". ţini cunoscut ca talentat venia sau poposeşte pentru aici exact acum 101 ani, angunus". Lipsit de vedere,
a" studiouri- fe înmănuncheate intr-un scurt timp în capitala re­ pentru a oferi turistului ŞOCURILE ELECTRICE
!V! Bulgaria artist amator, care din pu­ are pielea asemănătoare CONDUC LA SPORURI
:e 1 madrigal autentic har artistic, reu­ ţinul său timp liber îşi ru­ publicii, la Liubliana, este posibilitatea de a vedea epidermei umane, are du­ Tr
şeşte să se înalţe deasupra sfătuit să viziteze faimoasa cum arată lumina zilei în blu organ de respiraţie de "
<P-c.). pe o parte ş> o consacră peşteră Postoina. Şi dacă caverna uriaşă în care soa­
„lucrării meşteşugăreşti", — atît în apă, cît şi pe us­ O descoperire o oame­
SGEMBRIE realizind din bucăţele de frumosului, pe care-l gin- o vizitezi de o sută de ori rele nu ajunge niciodată. cat - şi se poate înmulţi nilor de ştiinţă din Ungaria
deşte, creează şi-l dăruieş­ ai dori s-o mai vezi o dată. (Trucul îl fac şi ghizii de prin icre, pînă la tempe­ permite sporirea randamen­
(p.C.) furnir adevărate creaţii de Totul este magnific în a- la Peştera urşilor, de la ratura de 16 grade Cel-
ta' in cco- artă. Mărturie stau lucră­ te oamenilor. Este minu­ ceastă grotă imensă, de Chişcău — Bihor). sius, iar la temperaturi mai tului culturilor agricole,
scrie agenţia MU, pred-
nat I
Mai aflăm că în cei 180
peste 30 kilometri, ilumina­
’olcloric (co- rile expuse in actuala „per­ Dacă acum îl desconspi- tă ingenios, printr-un sis­ de ani de cînd peştera scăzute - prin pul. zind că este vorba de apli­
sonală" - peisaje, compozi­ Postoina a fost descope­ Din marea sală de spec­ carea unor şocuri electrice
foilcto. o- râm pe inginerul Cornelia tem de becuri şi reflectoa­ tacole, denumită aşa pen­ seminţelor, procedeu care
vreo Polo". ţii, portrete - intre care u- Arsin, directorul I.P.E.G. re electrice, care-ţi oferă o rită, explorată şi deschisă tru că in a n u l 1929 aici a generează in structura a-
I i nele, cum slnt „Craiul mun­ adevărată lume de basm. publicului, a fost vizitată fost prezentat primul şi ul­
tchnico-ştiin- Deva, o facem cu gindul Pe o nouă şi modernă de 20 milioane de turişti. cestora modificări biofizice.
ţilor", „Martirii", „Docto­ timul spectacol cu opera
că, scriind despre creaţiile autostradă, se poate ajun­ In prezent, anual peştera Experienţele efectuate in
(parjial co- rul", „Sat de munte", ,Sibiul „Cavaleria rusticană", de ultimii cinci ani au oermis
sale, despre talentul şi pa­ ge, după numai 56 kilo­ este vizitată de 800 000— Mascagni, trenuleţul ne a-
vechi", „Hunedoara", „La metri de Liubliana, la re­ 1 000 000 de turişti din în­ să se constate sporuri de
i programu- siunea pe care o pune in­ duce la lumina cea ade­
pădure", „Noi vrem pă- tru împlinirea fiorului său numita peşteră. îmbarcaţi treaga lume. vărată a zilei, cu sufletul recoltă la diferita legume
mint", „Stăplnul" ş.a. ne într-un trenuleţ electric, tu­ Tot aici luăm cunoştinţă încărcat de cunoştinţe, cu şi plante furajere. Se men­
artistic, conturăm, mai de­ riştii sînt purtaţi kilometri şi despre o lecţie de isto­ ţionează că şocul electric
dezvăluie o personalitate rie a bravului popbr iu­ imagini de neuitat, parcă
plin, imaginea unui apre­ întregi :prin numeroase săli dintr-o ţa'ă de poveste. • influenţează favorabil şi
artistică bine conturată, un şi galerii, prin „Grota nea­ goslav. in timpul celui de
ciat şi respectat bărbat al
talent viguros, puternic an­ cetăţii. gră" şi „Grota paradisu­ al doilea război mondial," DUMITRU GHEONEA calitatea plantelor
>ionul — se- corat in cotidian.
trih); Elvis
lOÂRA: Mar- Dar ceea ce ne-a îndem­ MIRCEA LEPADATU TEZAUR cel mai vechi ordin naţio­ cord final — Zăpada pentru
ilern — sala A-nceput să ningă copii (fig.) — începe ninsoa­
6-a (Modern nal, creat de Alexandru rea 1; B) Cerne fulgii de ză­
.murgul fîn- La Sălaşu de Sus a fost Ioan Cuza, medaliile lui ORIZONTAL: 1) Zăpadă care padă — Decor de iarnă —
aj; Femeia descoperit, în anul 1957, în Ştefan cel Mare," Mihai Vi­ cade in fulgi mari; 2) Ninsă Localitate în Suedia : 9) în­
a); PETRO- de-a binelea — Ii aparţine vo­ cepe avalanşa ! — O figură
îii — seriile partea de hotar numită teazul, Centenarul revolu­ lumul de versuri ,.Ninsoare dulce — „Thompson...", punc­
Gară pentru Saşa- — urî tezaur de denari ţiei de la 1848, Centenarul electrică" (Traian); 3) A ofen­ tul unde s-a Înregistrat (S.U.A.)
-II (Unirea); romani republicani euprin- Independenţei de stat a să ■— Se-nchide la. frig — So­ cea mai mare cantitate de
laşinilor (7 României, Semicentenarul rin Mogâ : 4) Pictor francez zăpadă la o singură ninsoa­
7PENI: Lupii zînd 111 piese. Tezaurul (1848—1903), autor al - pînzel re 4 455 mm — 26—31 dec.
ral); VUL- datează din anii 229—217 Unirii Transilvaniei cu „Sat breton sub zăpadă" 1955 ; 10) Poet sovietic (1895—
fulgerătoare î.e.n. şi 58 î.e.n. (printr-o România, Centenarul Mu­ (Paul) — „Albă ca Zăpada şi... 1925), autorul poeziei „Pe in-
LONEA; Să piesă a magistraţilor mone­ zeului judeţean şi multe şapte pitici, basm al fraţilor tîia zăpadă, păsese- în neştire"
dragoste de Grimm; 5) „Ninse colinele... — Particulă elementară din
; PETRILA: tari M. Aemiiius Scaurus altele. amurg", volum dc Fănuş Nca- fulgii de nea (pi.): 11) Autorul
'unci- şi P. Plautius Hypsaens). gu — Articol scurt ! — Loca­ schiţei „Preparative pentru o
2 «işca ATELIERE DE BRONZIERI litate în Norvegia; 6) „ ... pe ninsoare".
; Ui _ani : DIN SEC. II Î.E.N. — zăpadă", piesă de Paul Eve- Dicţionar : AUNO. VEN.
(Retezat) ; MEDALISTICĂ rac (sing.) — Semnează melo­
îll — seriile I E.N. dia „Paşi pe zăpadă" (Anatol); PETRU PARDĂU
rşie); GURA- Colecţia Muzeului jude­ 7) Ninsoare, in final ! — Hunedoara
dragul tău, ţean din Deva cuprinde or­ Asemenea ateliere s-au „Barbizon... zăpadă". tablou
.); ORAŞTIE: de I. Andreescu — Ninge, în Dezlegarea careului
îrătoare (Pa-‘ dine şi medalii ce se referă descoperit în cetatea de la extremis !; 8) Alarmă, fero­
, nopţii (Fla- la comemorarea unor eve­ Băniţa, în aşezarea de la viară — Miel îngrăşat'; 9) Au­ apărut în ziarul nr. 8 416:
1IU-BAI: Sa- Brad şi cetatea dacică de toarea poeziilor „Aibă ca ză­
Aglgea (Casa nimente istorice, personali­ pada", „Paşi pe zăpadă" — 1) NEÎNSEMNATA; 2) EMI­
1AŢEG: Nau- la Costeşti. Ele conţin creu­ „Zăpezile de-acum un:..“, ci­ SA — IUŢIT; 3) CIP — NOTĂ
); BRAZI : tăţi ale poporului nostru, zete, tipare pentru turnat clu de romane din creaţia iui — CI; 1) AS — ŢĂRĂNIST }
rag CALAN : instituţii şi cu caracter mi­ inele, ciocane, cleşti, dălţi, Paul Anghel : 10) Autorul me­ 5) SAR1TA — TEI; 6) ARA —
:ice (Casa de urme de zgură ş.a. lodiei „Carnavalul" fulgilor de ALSA — TO; 7) T - MOTET
EHIA: Lişca litar. nea"; 11) Prenume masculin — R — T ; 8) OŞENI —
IA : Salutări Amintim dintre acestea : Cele mai precise date — Acoperite cu zăpadă IŢANI ; 9) RO — O — AMĂ­
'(Lumina) ; — Tovarăşe conducător auto, iar aţi băut la volan 1 VERTICAL: l) Steleie iernii GIT ; 10) ILARITATE — A î
i-c teamă — — Pardon.., Am băut la „Bachus" ! „Steaua României" şi „Vir­ le-au oferit atelierele de la — Tinăra schioară din po­ 11) TONALITATE.
Minerul). Grădiştea Munoelului. Pe vestirea „Ningea în ochii ei
Desen de HORIA CR1ŞAN tutea militară”, primul fiind una din terasele de lingă albaştri" de Ion Lazu : 2) îi
cetate au fost descoperite aparţine povestirea „O nin­ Mat în trei mutări
opt cuptoare, dintre care soare de neuitat" — Ca un Controlul poziţiei :
FACOLEI unele au servit la reduce­ fulg de nea ; 3) Autorul vo­
Ciudad de Mexico — între mit şi adevăr (I) rea minereurilor cuprifere, în ochii ei albaştri" — Re­ Negru : Rc7 şi pd6.
5gffiME«LIK«»PWa lumului de povestiri ..Ningea Alb : Ra4, Dg4, Ng2 şi h8
în incintă au fost întîlnite pere ! — Aviz telefonic ; 4)
Casa de cul- Soluţia problemei din
7. Ansamblul Orice veţi auzi despre Ciu- o plagă faptul că, fiind unul condiţiile necesare supravieţui­ piese cu defecte de turna­ Troian suspus ; 5) Intrare în ziarul nr. 8 416 :
dansuri „Doi- dad de Mexico, bune sau re- dintre cele mai maxi oraşe din rii prin folosirea unor adăpos­ scenă I — A colinda prin nă­
al Casei de ie, totul poate fi adevărat. In lume, capitala mexicană este turi adesea improvizate. re, stropi de aramă, zgură, meţi — „Iupiter Optimus Ma­ 1. Dh8 — al Rf3 — H
cu spectaco- curind, acest gigant va de­ situată departe de sursele sale La fel ca şi in alte locuri, plăci de bronz şi cositor,
: din plai stră- veni, dacă nu cumva a şi de­ de apă. şomajul dă naştere unor in­ ximiza" (abr.); 6) Transforma­ 2. Dai — a6 1 Rf4 — e5.
i,aura Lavric, venit, cel mai mare oraş al Mexicanii sînt prietenoşi şi fracţiuni specifice, cum ar fi, creuzete. rea zăpezii în apă (adj.) — g5, 13
alţii. lumii. Fină la sfîrşitul acestui plini de cordialitate, şi el sint de pildă, furtul de automobile, încălţăminte de iarnă ; 7) A- 3. DaG — dO, h6 sau fl mat.
secol, populaţia sa va spori de speriaţi de ritmul accelerat de fapt de altfel firesc, intrucit
Clubul C.F.R., la 17 milioane la 30 de mi­ creştere a populaţiei, care a oraşul este subjugat de auto­
laşi spectacol lioane de locuitori. ajuns în anul 1980, la 3,4 la mobil, şi 70 la sută din po­
u «dine brad. Pentru ţăranul mexican, a sută, dublu faţă de cel înre- luarea atmosferei se datorează
cărui sărăcie a ajuns la extre- acestuia. Teritoriul oraşului
mis, în ciuda greutăţilor fi­ ocupă, în prezent, peste 1 000
nanciare prin care trece ţara, S E R I A L kmp, din care 550 kmp ţin
capitala poate oferi o şansă de districtul federal. Centrul
de supravieţuire, dar şansa oraşului nu este altceva dc-
este foarte mică. gistrat, de pildă, in S.U.A. Du­ cît un infern automobilistic.
vin
Din punctul de vedere al u- pă estimările demografilor, 30 Taxiurile cu itinerare fixe auto­
eforturile
să
completeze
nui urbanist, Ciudad de Me­ la sută dintre familiile din ca­
obabil pentru xico este o catastrofă. Un zia­ pitala mexicană dispun doar buzelor, iar pasagerii din ele
mbrie 1984 : rist de renume a caracterizat do o cameră, iar fiecare fa­ arată ca sardelele intr-o cutie.
rece, geroasă oraşul drept o „bombă cu c- milie se compune, in medie, Maşinile cu motoare „Diesel"
erul temporar fect Intîrziat". Ziarista Ana din cinci persoane. în fiecare lasă în urma lor trombe de
va sufla mo- Flaschner, avind în vedere ce­ an, la Ciudad de Mexico se gaze eşapate. Dar chiar şi o-
rd. Tempera- le 11 000 tone de substanţe to­ nasc 360 000 de copii, şi dacă bişnuinţcle şi desele opriri ale
r vor fl cu- xice emanate zilnic de între­ o familie numeroasă are pro- circulaţiei poartă o amprentă
minufl 10 şi prinderile din Ciudad de Me­ blcmo, tot ea şi Ic rezolvă, in- pur mexicană, deoarece, stînd
le, loba] pe xico in atmosferă, a supranu­ trucit rudele au grijă unele de în faţa semaforului, şoferul
irite, iar cele mit oraşul „smogopolis". Car- altele. Intr-o ţară unde nu e- are posibilitatea de a cumpă­
minus 3 si los Gonzalcz, care a deţinut xistă ajutor de şomaj, acest ra un ziar sau flori, sau pur
Coaţă cu de- timp de şase ani postul de pri­ lucru poate deveni o proble­ şi simplu de a privi cnm un
îidură se va mar al oraşului, compară con­ mă de viaţă şi de moarte. fac^'r înghite flăcări.
cursul nopţii ducerea acestuia cu repararea Densitatea mare a populaţiei, „NATIONAL GEOGRAPFDC" —
unui avion aflat în zbor. Hi- în condiţiile unei clime hl'nde S.U.A.
tlrografii şi inginerii consideră în tot timpul anului, creează (Va urma)