Page 55 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 55
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Oamenii care „aduc frigul"!
In cadrul stafie! „Dacia fără unde se execută repa executa recondiţionăm de
service“ din Hunedoara raţiile capitale la compre• cilindri motor şi arbori co
există un mic atelier de soarele de 150 000 kcal tiţi pentru orice tip de au
uzina/'. Numărul muncito pentru halele de frig ale tovehicul.
rilor de aici este sub cel al Denumirile maşinilor-u-
[luniiui hunedoara! unei echipe de handba-l: nelte din dotare (de
6 ! Iar numărul maşinilor- rectificat, de alezat şi
unelte din dotare - de de honvit) trebuie com
două ori mai mic. Este fi pletate prin expresia:
rească, prin urmare, intre- tuturor abatoarelor. Se aflau „piese din motoarele tuturor
barea ; ce mare lucru pot in lucru agregate trimise tipurilor de autovehicule,
să realizeze 6 oameni cu de unităţi de industrializare de la buldozere la autotu
a cărnii din Bocşa, Călă
ORGAIM AI C01VI1TETULUI JUDETEAIM HUMEDDflRfl At P.C numai 3 maşini-unelte ? raşi, Sinnicolau Mare, laşi risme ARO şi Dacia". Iar
oamenilor
In loc de răspuns, Aurel
lingă
numele
Mocuţ, secretarul organiza şi alte localităţi. Rectificato care „aduc frigul" in aba
ţiei de partid, şl sing. Tu- rii Cornel Crefu şi Cornel toarele din toată ţara, a-
lius Muntean, şeful stafiei, Coţolan (primul este şi şe '/unge, pentru caracterizare,
ne-au invitat in atelierul de ful echipei), mecanicii auto un singur cuvint: harnici I
uzina/'. De puţin timp, Valentin Balaş şl Cornel
Anul XXXVI, nr. 8 429 MARJI, 18 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani
acesta este singurul loc din Gruifă au adăugat că pot MARIN NEGOIJA
Orientare integratoare asupra problematicii ÎN SPIRITUL CUVÎNTĂRII SECRETARULUI GENERAL
AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL N1COLAE CEAUŞESCU, LA
formării şi afirmării conştiinţei socialiste CONSFĂTUIREA DE LUCRU PE PROBLEMELE AGRICULTURII
Program de lucru mobilizator pentru obţinerea
„La baza întregii activităţi politico-educative trebuie să stea
programul ideologic al partidului, adoptat de Plenara Comitetului unor producţii superioare în fiecare unitate
Central din iunie 1982 şi aprobat de Conferinţa Naţională a parti
dului". agricolă şi în gospodăriile populaţiei
NICOLAE CEAUŞESCU
La propunerea secretaru Ceauşescu, organizaţia ju nizaţiile de partid de la în „Realizările obţinute în 1984, recoltele-record la toate culturile
lui general al partidului, to deţeană de partid Hune treprinderile miniere Petrila, agricole, precum şi producţiile mari din zootehnie demonstrează, cu
varăşul Nicolae Ceauşescu, doara a militat constant Lupeni, Uricani, Barza, Hu
Congresul al Xlll-lea a a- pentru aşezarea în centrul nedoara, „Mecanica" Orăş- puterea faptelor, forţa agriculturii noastre socialiste — cooperatiste
doptat programul ideologic, activităţii educative a va tie abordează cu o mare şi de stat — justeţea politicii partidului şi în domeniul agriculturii, a
de formare a omului nou, lorilor fundamentale ale frecvenţă şi Intensitate modul
r>
ca parte integrantă a Pro societăţii noastre, între care în care se îndeplinesc sar obiectiveio noii revoluţii agrare".
gramului de edificare a so principală este munca crea cinile de plan, se introdu
cietăţii socialiste multilate toare de bunuri materiale ce progresul tehnic, cum NICOLAE CEAUŞESCU
ral dezvoltate. Faptul este şi spirituale. sînt folosite agregatele şi
revelator asupra concepţiei Însuşirea unei atitudini utilajele, spaţiile de pro
integratoare a partidului de esenţă socialistă faţă de ducţie şi timpul de lucru, Cuvîntarea rostită de ţelor fundamentale ale pentru ca în anul viitor
privind raportul dialectic muncă însumează sistema calitatea producţiei, reali secretarul general al parti noii revoluţii agrare, care nivelul recoltelor să fie
dintre dezvoltarea societă tic un mare număr de for zarea sarcinilor la export dului, tovarăşul Nicolae prevăd dezvoltarea pe baze mult sporit la toate cul
ţii pe planul forţelor de me, modalităţi şi acţiuni, etc. Ceauşescu, la recenta Con intensive a întregii agri turile şi pe toate suprafe
producţie şi evoluţia con cu o largă deschidere te Introducerea în activita sfătuire de lucru pe pro culturi, creşterea produc ţele. Pornind de la o a-
ştiinţei socialiste. Căci so matică. Sub conducerea tea productivă a mecanis blemele agriculturii se con tivităţii muncii şi obţine semenea cerinţă, Confe
cialismul este o operă gran organelor şi organizaţiilor mului economic, a acordu stituie într-un amplu, con rea unei eficicnţe ridicate rinţa organizaţiei judeţene
dioasă, deopotrivă edifica de partid, factorii educa lui global a pus şi pune cret şi mobilizator pro în fiecare sector de acti de partid a stabilit ca în
toare pentru societate şi ţionali au acordat o în în faţa organizaţiilor de gram de lucru pentru toţi vitate. anul 1985 să fie extinse
membrii săi. semnătate cu totul deosebi partid nevoia acută de a lucrătorii din agricultură, Rezultatele de producţie suprafeţele în cultură in
tă însuşirii şi aplicării în acţiona mai consistent pen
Integrarea programului viaţă a cerinţelor şl exigen tru ca oamenii muncii, in cuprinzînd sarcini de o obţinute în acest an de tensivă pe 1450 ha porumb,
ideologic în ansamblul o- ţelor formulate în documen diferent în ce domeniu a! deosebită însemnătate în numeroase cooperative a- cu o producţie de peste 10
perei constructive reprezin tele Congresului al Xll-lea producţiei materiale lucrea vederea sporirii producţiei gricole din judeţul nostru tone ştiuleţi la hectar,
tă însă un element de şi Conferinţei Naţionale ale ză, să stăpînească bine ra agricole şi creşterii con — cum sînt cele din Ra- 5 210 ha grlu cu peste 5000
continuitate, problematica partidului, plenarelor C.C. portul dintre cantitatea şi tribuţiei agriculturii la poltu Mare, Deva, Haţeg, kg boabe la hectar, 560
formării şi afirmării con al P.C.R., în expunerile şi calitatea muncii prestate progresul general econo- Ostrov, Romos, Lăpuşnic ha la cartofi cu peste 40
ştiinţei socialiste fiind o c u v î n t ă r i I e tovarăşului şi nivelul retribuţiei. Mai mlco-social al patriei noas şi altele, care au realizat tone la hectar şl 250 ha
preocupare m a j o r ă a Nicolae Ceauşescu, în ac exact, formaţiile de lucru tre. în acest context, se cîte 4500—8000 kg cereale sfeclă de zahăr cu 50 tone
partidului de-a lungul tele normative ale ţării. trebuie să ştie exact cît cretarul general al parti la hectar, peste 40 tone la hectar. In scopul rea
procesului făuririi noii Prin activitatea de pro trebuie să producă zilnic, dului a subliniat necesita sfeclă de zahăr şi 25 tone lizării producţiilor plani
societăţi. In virtutea orien pagandă — munca de la la ce nivel calitativ, cu ce tea înfăptuirii — în lu cartofi la aceeaşi unitate ficate, care sînt conside-
tărilor fundamentale date om la om, învăţămîntul po- consumuri, pentru ca în mina hotărîrilor • adoptate de suprafaţă — demon
de partid, de secretarul său litico-ideologic, schimburile de Congresul al XIII-lea strează convingător însem (Continuare în pag. a 3-a)
general, tovarăşul Nicolae de experienţă etc. — orga (Continuare în pag. a 2-a) al partidului — a cerin natele posibilităţi ce exista
• - •
Transmisiune directa la posturile
împlinirile colectivului se constituie din suma hărniciei oamenilor săi de radio şi televiziune
Azi, în jurul orei 10,30, posturile de radio şi tele
viziune vor transmite direct ceremonia sosirii tova
— Nouă, laminatorilor de Laminorul de 800 mm, rebut a fost mult sub cel răşului Todor Jivkov, secretar general al Comitetului
la „800“, ne este încredin admis, luni în şir nu am Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintei#
ţată sarcina de a lamina de la C.S. Hunedoara avut abateri de la disci Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria,
oţeluri speciale, aliate şl plina muncii. Ambiţia care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se
înalt aliate, inoxidabile, tru sape de foraj la mari rile căruia se cuvin sub noastră este să fim în cretar general al Partidului Comunist Român, pre
destinate ramurilor do vîrf adîncimi, apă grea, rul liniate numele lui Ioan continuare cei mai buni şedintele Republicii Socialiste România, va efectua o
ale economiei naţionale, menţi. Comuniştii, lumi Dragota, Niţă Dobre, Du din secţie. vizită oficială de prietenie în ţara noastră, în fruntea
sarcină de onoare, dar şl nătorii noştri înţeleg bine mitru Stroie — şefi de — Cum începe o zi de unei delegaţii de partid şi de stat a Republicii Popu
de înaltă răspundere — această sarcină. Folosim schimb, Dumitru Orăşanu, muncă a schimbului ? — lare Bulgaria.
sublinia maistrul laminator raţional, la capacitate, Mihai Purţuc, Gheorghe l-am întrebat pe' maistrul
Mihai Pleşca, secretarul toate maşinile, instalaţiile Breazu,. Adrian Domni- laminator Dumitru Oră
comitetului de partid al şi agregatele din dotare, şanu, Alexandru Botu — şanu.
secţiei. Dacă pe luna în acţionăm pentru reducerea maiştri, Ioan Cînda, Ma — Cu un scurt moment
curs avem o depăşire a N.T.S., prezentarea sarci
planului de peste 150 tone nilor concrete ale celor
laminate, care se adaugă I productm F izică^ } opt ore de muncă, re
celor mai bine de 6 500 partizarea lor precisă pe
tone realizate suplimentar r e a l i z a t ă e x e m p l a r oameni şi a oamenilor pe
de la începutul anului, locuri de muncă, Apoi,
înseamnă că cei 310 co consumurilor specifice pe rin Burtică' Aurel Cenaru sprijin, îndrumare, su
4
munişti din secţia noastră, tona de laminate. Ordinea, — laminatori. praveghere şi control amă
toţi oamenii muncii în disciplina, spiritul de chib nunţit asupra fiecărui
ţeleg să-şi facă datoria. zuinţă sînt literă de lege S-a întîmplat să găsim punct de lucru.
— Tovarăşe Pleşca, a- la noi. Planul acestui an în tură schimbul C, schim —■ Astăzi, de pildă, cum
vcţi pe masa de lucru do jubiliar îl vom realiza în bul fruntaş al secţiei frun staţi cu realizarea planu
cumentele adoptate de ma taşe. Cum se munceşte lui fizic sortimental ? Este
rele forum al comunişti mod exemplar, la toţi in într-un schimb fruntaş ? ora 12,00.
lor români. Care sînt pri dicatorii. Prin sarcinile de — îl întrebăm pe maistrul — Am laminat 70 de
mele idei practice pe care plan pe anul viitor se principal specialist Ioan lingouri. Nu‘am avut nici
le-aţi desprins, cu aplica prevede creşterea ponderii Dragota, şeful schimbului. o oprire. Mergem în plin.
ţie specifică muncii lami oţelurilor de calitate în — într-adevăr, anul a- Realizăm şi depăşim sar
norului de 800 mm ? procesul nostru de lami cesta schimbul pe care-1 cinile zilei, în condiţiile
— Din Raportul prezen nare. Conştienţi de răspun conduc s-a situat lună de respectării stricte a pla
tat la Congresul al XIII-lea derile ce ne revin sîntem lună pe primul loc în în nului sortimental şi a cali- întreprinderea pentru lianţi Deva-Chişcădaga. Pe platfor
al partidului, nouă ne re mobilizaţi să le înfăptuim trecerea socialistă. Ne-am ma do coacere a cuptorului nr. 8, l-am Întâlnit pe opera
vin sarcini exprese. La exemplar, bizuindu-ne pe realizat şi depăşit schimb GH. I. NEGREA torul Petru Birla, în timp ce urmărea procesul de ardere
minăm oţeluri pdintru cen comuniştii noştri, pe în de schimb planul fizic al fălnU. De această fază de prelucrare se leagă nemijlocit
trale atomo-nucleare, pen tregul colectiv, din rîndu- sortimental, procentul de (Conlinuare în pag. a 2-a) calitatea finală a cimentului produs aici.
