Page 6 - Drumul_socialismului_1984_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 416

DUMIN
10.00 Almanahul
10.30 De strajă;
11.00 Viaţa sati
color)
11.30 înmiea co
V Telefilmot*
’ dan — 1
Ireversibila chemare România de miine — 12.30 Din cununi
piatră
românesc*
1-3,00 Telex
l-am cunoscut într-una din zilele fierbinţi şi secetoase află la „timona tehnică“ a venit ca şef de secţie la patria noastră 13,05 Album dui
ţial color)
ale verii, cînd pe ogoare se dădea bătălia pentru apă. unităţii, timp in care pro­ Pricaz. Încă de atunci dru­ M,00 Telesport :
O zi toridă, în care o mină de oameni au muncit fără în­ ducţia medie de orz la hec­ murile lui se intretăiau, pe litchnica 3
Dinamo B
trerupere, cu abnegaţie şi dăruire, multe ceasuri, pentru tar a săltat de la 2 960 kg ogoarele unităţilor din zo­ (Urmare din pag. 1) de ţesături, textile, tricotaje, l€ r 30 Seara tcle
a aduce apa binefăcătoare peste pămintul însetat. De a- in 1979, la 5 600 kg in 1984, nă, cu cele ale inginerului confecţii, încălţăminte va goslave (<•
tunci i-am mai reîntîlnit. De regulă, în diferite ipostaze cea de griu de la 3 200 kg, Viorel Balotă. Iar din 1979, în lumina minunatelor căi cunoaşte tot mai înalte rit­ 18,10 Micul ecr
cei mici
ale muncii lor. Dar şi în unele momente de răgaz, cînd la 4 400 kg, iar cea de po­ de cind acesta din urmă a deschise de Congresul al muri de dezvoltare. 19.00 Telejurnal
am putut sta de vorbă, pe îndelete, despre rosturile şi rumb de la 3 100 kg la venit la Pricaz, drumurile Xlll-lea al partidului, Hune­ O expresie grăitoare îşi lor)
viaţa lor de lucrători ai pămîntului, despre izbînzi şi greu­ 5 400 kg. lor s-au impletit zilnic, cro- doarei, localităţilor şi fiilor găseşte în judeţul nostru po­ 19.20 Cintarea R
tăţi, despre împliniri şi insatisfacţii. Toate dominate însă SÂ SiMTI MEREU BUCURIA 'indu-şi matca în lumina'a- săi li se întrezăresc perspec­ litica partidului de ridicare lor). Spec
dedicat Un
de o chemare statornică şi unică: chemarea pămîntului. SI RĂSPUNDEREA celuiaşi ţel. tive generoase. însemnate necontenită a nivelului de 20.20 Seara tcle
Rîndurile care urmează, însumînd secvenţe biografice, MUNCII Poate nu aşa de mare fonduri de investiţii alocate trai al tuturor oamenilor mun­ goslave. Fi
au izvorît firesc din gîndurile şi faptele a doi comunişti, meşter la vorbă ca in me­ judeţului vor asigura înflori­ cii. Cu peste 13,4 la sută va Operaţiune.
Premieră 1
ostaşi harnici şi devotaţi pe frontul pîinii. Doi comunişti Despre llie Roşu mulţi serie, comunistul llie Roşu rea sa multilaterală. Vor fi creşte volumul desfacerilor * ducţie a
care înţeleg că trebuie — aşa cum sublinia tovarăşul oameni spun că a fost şi dovedeşte prin iot ceea ce construite noi obiective în de mărfuri cu amănuntul, cu iugoslave
Nicolae Ceauşescu, în Raportul prezentat de la înalta tri­ a rămas unul dintre cei face că infelege exact ro­ industrie, agricultură, social- 71 la sută volumul prestări­ 21.20 Mugurel d
mân esc (c<
bună a Congresului al Xlll-lea — să se călăuzească per­ mai buni mecanizatori şi lul mecanizării in agricul­ culturale, care vor contribui lor de servicii către popu­ .21,50 Telejurnal
manent după concepţia revoluţionară, să acţioneze întot­ se numără la această dată tură şi răspunderea mare la o nouă şi puternică creş­ laţie, vor fi construite 15 000 lor)
deauna în spirit revoluţionar, pentru- înlăturarea a tot ce printre cei mai buni şeii ce revine detaşamentelor tere a producţiei, la diversi­ apartamente şi alte obiective 22.00 lui. închiderea,
este vechi şi promovarea noului, slujind cu credinţă parti­ de secţie de mecanizare. de mecanizatori. Este o în­ ficarea acesteia, la ridica­ de interes social în toate lo­
dul şi poporul. Ba, cei care-l cunosc de ţelegere născută din dra­ rea performanţelor tehnice şi calităţile judeţului. LUN
gostea lui de pămint, din calitative ale produselor. Caracteristica esenţială a 20.00 Telejurnal
A PRIVI ÎNAINTE conştiinţa că de munca me­ Pentru perioada 1986—1990 dezvoltării judeţului nostru, lor)
CU ÎNCREDERE spmtmi MvowrmHAR - canizatorului depinde, in şi în perspectiva anului 2000, ca şi a întregii ţări, în vii­ 20.20 mie Actualitate,
DIMENSIUNE DEFINITORIE cea mai mare măsură, pli­ planul de dezvoltare econo- torul cincinal şi în perspec­ 20.35 Tezaur fol
Cooperativa agricolă de nea ţării. De aceea pretin­ mico-socială în profil terito­ tiva sfîrşitului acestui secol lor)
producţie din Pricaz este de tovarăşilor săi, şi se stră­ rial al judeţului Hunedoara o constituie prioritatea acor­ 20,55 Roman foii
co Polo.
una din unităţile care ob­ duieşte personal, ca toate reprezintă o etapă calitativ dată factorilor intensivi ai (color).
ţin constant, îndeosebi la utilajele să fie mereu in superioară, angajind econo­ creşterii economice, accen­ 21.35 Orizont tc
ţific
cultura păioaselor şi a po­ al bătăliei pentru obţine­ mulţi ani il situează in frun­ perfectă stare de funcţiona­ mia judeţului cu întregul său tuarea laturilor calitative, de 21,50 Telejurnal
rumbului, rezultate bune. rea unor recolte tot mai bo­ tea tuturor. Oricum, noi am re — „mi-ar crăpa obra­ potenţial la realizarea unor eficienţă şi competitivitate a lor)
Cu ciţiva ani in urmă a gate. Un comunist pătruns avut ocazia, nu o dată, să zul de ruşine să-mi „cadă" obiective de' importanţă na­ întregii producţii. 22.00 închiderea
lost distinsă pentru reali­ de răspunderea ce i s-a în­ ne convingem de buna sa un tractor, o combină sau ţională. Se prevede ca la întruchipare a înţelepciu­ lui'
zările obţinute chiar cu credinţat, mereu receptiv la pregătire prolesională, hăr­ altă maşină in campanie" sfîrşitul cincinalului viitor pro­ nii şi voinţei întregului po­
„Ordinul Muncii" cI. I. nou, pe care-l caută şi il nicia, spiritul de sacrificiu, —, ca fiecare din cei 10 ducţia marfă industrială să por, hotărîrile marelui forum
_Cind inginerul agronom aplică cu consecvenţă. devotamentul in exercitarea mecanizatori pe care-i co­ ajungă la aproape 51 miliar­ al partidului vor prinde ca BgADK
Viorel Balotă a fost numit „Ca in orice domeniu — profesiei şi, mai ales, dra­ ordonează să cunoască te­ de lei, cu 23 Ia sută mai întotdeauna conturul fapte­
— acum cinci ani — inginer spune el - şi in agricultură gostea pentru munca pă- meinic utilajele şi tehnolo­ mare decit cea a anului 1985, lor, al adevărului şi realu­ BUCUREŞTI ]
şei aici, cooperativa avea, trebuie să ţinem pasul cu mintului, pentru roadele giile culturilor, să execute înregistrîndu-se un ritm anual lui. Pentru că sîntem un po­ tualitatea in G0
deci, prestigiu de unitate noul. Nu poţi obţine rezul­ lui. numai lucrări de calitate. de creştere de 4,3 la sută. por pătruns de cel mai fier­ 8.00 Y '*y' T, ogr;
bună. tate bune fără a folosi teh­ „Eu sint şi am rămas De aceea, este mulţumit şi Prin finalizarea salbei de binte patriotism, talentat, lor; Maga>
cal. Ei»„.aiune d
El, inginerul, nu se alia nica modernă, tehnologiile om de la ţară - ii place mindru că a reuşit să în­ hidrocentrale de pe Rîu Ma­ harnic şi cutezător, sîntem şi muzică; 12, <
la începutul, pmlesiei. Dar noi, fără a ţine seama de să amintească —, pentru ca­ chege formaţie de meca­ re şi Strei, modernizarea ter­ liberi şi stăpîni la noi acasă, pentru toţi; 13,(
0
nici la zenitul ei. Avea a- rezultatele cercetării, de ex­ re munca pămîntului în­ nizatori, toţi unul şi unul. mocentralelor de la Mintia pe avuţiile noastre, plămă­ nai; .13,15 Din i
orclA-lrei de m
tunci 54 de ani■ şi experien­ perienţa ta şi a celorlalţi seamnă cel mai important Bărbaţi ce s-au rostuit de­ şi Paroşeni, şi a C.E.T. Gura- dite cu mîinile şi mintea ră «$' Radiotelev;
ţa a 30 de ani de agricul­ specialişti. Astăzi, oricine lucru". De mic, in Sibişel finitiv in Pricaz şi care sint barza, construirea de micro- noastră, iar unitatea noastră Sport şi muzic;
tură numai in acest judeţ. Înţelege că agricultura nu trăind, a simţit chemarea trup şi suflet pentru coo­ hidrocentrale, producţia de în jurul partidului este mai diomagazinul îe
Unda
Unii dintre cei care-l cu­ poate rămine la nivelul tra­ ogorului, ii plăcea să vadă perativa de aici, pentru re­ energie electrică va ajunge puternică decît orieînd. artelor; veselă;
18,00
noşteau, deşi il ştiau cit diţiilor. moştenite. Iar cînd brazda reavănă răsturnin- coltele acestor păminturi. Ia 7 254 milioane kWh. Vor ştiri; 18,05 Publ
este de exigent cu munca vorbim de noua ■ revoluţie du-se in urma plugului, să Dacă in obraji i se urcă spori mult cantităţile de mi­ Avîndu-I în frunte pe cel M uzi cote ca pe
sa, de pretenţios la execu­ agrară, tocmai aceste lu­ simtă in nări mirosul hol­ o undă de roşeaţă, iar chi­ mai de seamă bărbat al ţă­ 20.00 Radiojurn;
cin tecul pe dru.
tarea lucrărilor agricole au cruri trebuie să le avem în delor date-n pirg şi parfu­ pul său ia un aer sobru, nereu de fier, cupru, zinc, rii, fiul iubit şi preţuit al na­ rii artistice; ;
lost tentaţi să creadă că vedere". mul otavei doborite de coa­ atunci cind se afirmă că la plumb, extrase şi prelucrate. ţiunii noastre, tovarăşul melodii ’84; 21
nări;
22,00 I
„bâtfinul" Balotă a obosit. Veteranul de pe frontul să. Aşa că la 18 ani avea baza rezultatelor bune ob­ La cărbune se prevede atin­ Nicolae Ceauşescu, strateg 22,10 Panoramh
Că s-a „retras“ la Pricaz plinii - după cum se vede deja in buzunar ■- carnetul ţinute constant de C.A.P. gerea unui nivel de 15,7 mi­ şi strălucit arhitect al Româ­ 22,20 Rezultatele
să-i treacă mai liniştit anii — n-a obosit şi a rămas, in de mecanizator. După doi Pricaz in sectorul vegetal se lioane tone, cu 2,6 milioane niei socialiste, vom purta cu cepţionale Loto
pină la pensionare. Dar, mentalitate şi acţiune, tot ani de muncă pe ogoarele află, in bună măsură, mun­ tone mai mult.decît în 1985.; demnitate făclia nestinsă a zică de dans; :
23.30-
de
ştiri;
in scurt timp, după ce a tinâr şi acum, la cei 59 de Dineului, a ajuns la Turdaş, ca lor, a mecanizatorilor, Creşteri însemnate sînt pre­ muncii, a devotamentului şi stop muzical.
luat in miini conducerea ani, după trei decenii şi ju­ unde, datorită destoiniciei acest lucru nu semnifică văzute la producţia de oţel, dragostei de glia străbună,
tehnică a cooperativei din mătate dăruite necontenit sale, răspunderii şi hărniciei doar bucurie, ci şi răspun­ fontă, laminate finite pline, durînd pe chipul României
Pricaz, agronomul Balotă a muncii pe ogoare. O dove­ a fost promovat, in anul derea ce-o simte faţă de la utilaj minier, ciment, be­ destinul de prosperitate şi N l l W E f t
demonstrat că a rămas d- desc rezultatele obţinute 1970, şei de secţie mecani­ această realitate. - ton armat, panouri mari şi civilizaţie al socialismului
celaşi impătimit al pămin- de cooperatorii din Pricaz zare. In 1973, după termi­ prefabricate. Producţia de multilateral dezvoltat, al co­ DEVA : Amu
tului, al lucrului bine lăcut, in cei cinci ani de cind se narea şcolii de maiştri, a M. LIONEL mobilă se va dubla, iar cea munismului. lor (Patria); T
triei, tinereţe
(A r t a) ; HU
Toate contractele-onorate exemplar Faima de vrednici crescători de animale Prindeţi şi
(Mode—* — salt
nica
— sa 3); Si «imal
căra);
Albinuţa
(Urmare din pag. 1) complexitatea operaţiilor. în întrecerea socialistă pe (Urmare din pag. 1) furilor — s-a realizat un cean a lui Constantin, TROŞAN1: To
La secţia de tricotaje am ţară, pe primele 10 luni ale volum de aproape 2 mi­ din satul Pocniţa, caro ring); Fură pa
în întreprindere şi tot de discutat şi cu Camelia anului — arăta tovarăşa tegral. S-au livrat, pînă lioane lei achiziţii, cu pe­ a predat, numai în a- (Unirea); Fel
atiţia fruntaşă, ne-a spus: Voica, lucrătoare la şase Kodica Cojocaru, secreta­ acum, 373 bovine, faţă de ste 300 000 lei mai mult cest an, doi viţei, un pore (7 Noiembrie)
Acţiunea
Zuzu<
— Lucrez la maşina de maşini. între altele, inter­ rul comitetului de partid 312 capete cît era prevă­ decît prevederile pe 1984. şi 8 200 litri lapte de vacă; VULCAN: Sala
:
LO
ceafărul);
surfilat (încheierea produ­ locutoarea a precizat: „Să al unităţii. Cei aproape zut pentru acest an. De a- Comitetul comunal de Trandafir Robotin din Po­ aurului (Minor
sului) şi urmăresc în per­ fim aprovizionaţi ritmic cu 1000 de oameni ai muncii, semenea, s-au predat a- partid şi consiliul popular iana a predat doi viţei, un LA: Competiţi
manenţă simetria articolu­ cele necesare şi nu vor fi din care o treime sînt co­ proape 4000 hl lapte. au iniţiat şi organizat ac­ porc, 12 miei, 1 750 1 lap­ rcsc); AN IN o A
lui. Cînd observ o mică probleme. Noi ştim ce a- munişti, sint angajaţi cu însemnate cantităţi de ţiuni energice — la care au te de vacă şi oaie; Roman terizează străb
citorcsc);
URI 1
defecţiune, intervin opera­ vem de făcut“. toate forţele pentru a ma­ produse agricole (ouă, fa­ mobilizat cetăţenii satelor Şandru din Steuini a li­ filme (Retezat)
tiv ori anunţ mecanicul. Voichiţa Ciorogar, pre­ terializa în mod; exemplar sole, miere de albine, car­ — menite să asigure baza vrat 25 miei, 2 400 1 lapte Vreau să ştiu
Aşa am fost învăţată să şedinta comitetului de sin­ sarcinile ce le revin din tofi, fructe şi fîn) s-au pre­ furajeră îndestulătoare, şi de oaie şi 260 kg lînă ; aripi (Steaua
RABARZA : B;
muncesc: bine, atentă, atît dicat din întreprindere, ca­ documentele adoptate de luat prin sistemul de achi­ de calitate. Numai în a- llie Toma, din satul Voia bâtă seara (Min>
la producţia pentru export, re răspunde de seria „zero“ cel de-al Xlll-lea Congres ziţii. în cele 11 luni din cest an au fost curăţate a livrat 25 miei, 2 500 1 TIE: Marfă fur
galan
Serbările
cît şi la cea destinată fon­ a noilor articole introduse al partidului, să încheie a- acest an — preciza Petru aproape 3 500 ha de păşuni lapte de oaie şi 250 kg lînă; GEOAGIU-BAl
şi fineţe şi fertilizate prin
dului pieţei. în fabricaţie, nc-a făcut nul 1984 cu rezultate cît Tomotaş, preşedintele coo­ tîrlire şi cu îngrăşăminte Simion Murg din Mada a (Casa de cultiu
predat 20 mici şi 2 200 1
galai
Serbările
— Ce realizări aveţi ? cunoscute şi numele altor mai bune în producţie, la perativei de producţie, a- naturale 1 650 ha. lapte de oaie. Mai amin­ BRAZI: Astă s
e cu soort deose­
— Sînt trecîite în carne­ toţi indicatorii. chiziţii şi desfacerea măr­ Cum arătam, în Balşa, tim pe Aron Mînzat a lui în familie; CA
ţel. Acolo îmi notez zil­ bit la realizarea exportu­ creşterea vitelor şi a oilor Nicolae şi Constantin Flo- tul nopţii (Ca>
nic producţia. Altfel e greu lui: Olimpia Tănase, Elep- — ocupaţie tradiţională pe rea, oameni care, aflaţi la ră); SIMERIA
nora Mărcuţ, Maria Lada,
ştiu de cc am
să mă descurc. Sînt foarte Otilia Coroianu, Maria Tă- aceste meleaguri — se află vîrsta senectuţii, cresc a- şui); ILIA: Pi­
multe articole lansate în taru, Maria Tknofte, Elena şi astăzi la mare cinste în nimale şi livrează produse tim luna mai
fabricaţie. In acest an, lu­ Crăivanu şi altele. rîndul locuitorilor comunei. la fondul de stat. în acest GHELARI: T*
— seriile I-ITv
nă de lună am depăşit pla­ Pentru majoritatea gospo­ an, de pildă, fiecare a pre­
nul. îmi văd de treabă, nu — Faţă de anul trecut, darilor de aici această în­ dat cîte 2 800 1 lapte.
pierd timpul. Ca mine pro­ aprecia ing. Dumitru Spă­ deletnicire înseamnă a-ţi Aceştia sînt cîţiva din­
cedează şi colegele mele tarii, şeful secţiei tricotat- face datoria de ţăran, de tre gospodarii fruntaşi din
Valeria Benţa, Cornelia bobinat, au crescut cu mult om al satului, faţă de co­ Balşa. Ei şi mulţi alţii, ca­
prolt
Timpul
Crăciunescu şi Floarea Pop, realizările la export. Colec_ lectivitate, faţă de ţară. A re fac cinste comunei, sti­ azi, 2 decci
care lucrează pentru ex­ tivul s-a închegat şi ma­ creşte animale cît mai mul­ mulaţi de prevederile Pro­ Vremea se mc
port. turizat, răspunde mai bine te ?n ogradă reprezintă gramului unic, de îndem­ neral caldă şi
Confecţionară Maria Bor_ solicitărilor. Spre exemplu, pentru ei dovada cea mai nurile adresate întregii ţă- cerid variabil,
prin generalizarea fluxului
slbilă burniţă .«
dei aplica garnituri artico­ continuu de tricotat, pro­ concretă a hărniciei şi bu­ rănimi de tovarăşul Nicolae depune polei,
lelor realizate. Am aflat nia fizică -a crescut cu năstării, un motiv de mîn- Ceauşescu, de la înalta tri­ sufla slab pini
că recent a participat la circa 8 la sută. drie. Iar în comună sînt bună a Congresului al din sud-est şi
râturile
minim
concursul pe centrală mulţi gospodari de nădej­ Xlll-lea, sînt hotărîţi să prinse între —
„Mîini măiestre", unde a Se caută soluţii, se ex­ de care cresc în fiecare an susţină prin fapte angaja­ iar cele maxir
ocupa't locul VII între con­ perimentează noi metode numeroase animale şi con­ mentul organizaţiei comu­ 11 grade, local
în zona deluro
curente din 43 de întreprin­ de muncă, care să conducă tribuie cu cantităţi însem­ nale de partid, al tuturor şi dimineaţa
deri. O muncitoare harnică la o eficienţă tot mai ri­ nate de carne, lapte, lînă comuniştilor, de a preda cîmpie se va î
şi pricepută, care realizea­ dicată în producţie. Şi, du­ ş.a. la fondul de stat şi peste plan, pînă la sfîrşitul ţă care va der
ză zilnic — după cum ne-a pă cum se vede, se găsesc. în secţia panouri a I.M.C. Deva, a devenit cunoscută cel de .autoaprovizionare. anului, 50 tone de carne şi izolat va pei
jurul amiezii. .
informat — între 40 şi 80 — întreprinderea noas­ competenţa şi operativitatea cu care electricianul întreţinere Iată pe cîţiva dintre cei şi 30 000 litri de lapte de de serviciu : 1
de articole, în funcţie de tră ocupă locul al III-lea Ion Lungoci asigură buna funcţionare a ^utilajelor._______________________ mai vrednici: Ana Ciu- vacă.