Page 61 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 61
MIERCURI, 19 DECEMBRIE 1984 Pag. 3
liESEESa Hotărîrile Congresului al XlII-lea al P.C.R, — w 0ji rr. şrai citit din creaţiile lor Aurel \
HUNE Manta, Ion Dinu, Stelian t
program însufleţitor de acţiune al întregului popor m -teWi'i'™™ Velicicu, Constantin Mena- |
Dena, Carmen Demea, Ion /
vcrsitatca O FESTIVALUL FILMU gache, Adrian Demea. I
Corvinul Dedicată împlinirilor istorice }
Transmi- LUI LA SATE. In aşezările
aiova Învăţămîntul agrozootehnic rurale ale judeţului mani- ale anului 40 al libertăţii i
limba Punerea în funcţiune lestările cu filmul se bucură patriei şi al Congresului al î
irţial co- de o caldă primire. In a- XlII-lea al partidului, intil- l
a noilor capacităţi reuşită manifestare edu- ţ
rogramu- trebuie să se bucure ceste zile de decembrie, nirea s-a constituit intr-o •
irţial co- căminul cultural din Galaţi cativă.
a găzduit interviul cinema
(Urmare din pag. 1) La plenara Consiliului de mai multă atenţie tografic „Eroi ai istoriei O DEZBATERE. „Contri
ă (color): Naţional al Oamenilor Mun multimilenare a neamului buţia tineretului la construi
Giuseppe stadiul este avansat. Plnă cii, tovarăşul Nicolae (Urmare din pag. 1) gură temă, prezenţa la in epopeea naţională", rea rea magistrale! albastre :
la 31 martie 1985 vom ter Ceauşescu sublinia: »în Canalul Dunăre - Marea
arţial co- curs este de numai circa lizat cu concursul prol.
mina în întregime gospo 1985 — fiind ultimul an al producţie, din Bîrsău, spu 70—80 la sută. Se impune Dorel Stoica şi inv. Valeria Neagră" a lost tema dez-
dăria de nisip, atelierul de cincinalului — trebuie să nea că învăţămîntul agro să fie luate măsuri pentru Sucki şi ilustrat inspirat baterii organizate de bi
formare şi turnare la sol, se realizeze în întregime zootehnic se desfăşoară în recuperarea restanţei şi cu secvenţe din filmul blioteca orăşenească Brad
atelierul de miezuire şi toate investiţiile, punerea mod corespunzător. La îmbunătăţirea frecvenţei. „Mihai Viteazul". „Translor- şi cinematograful „Steaua
S.P.A.F.-ul. Curăţătoria şi în producţie a noilor capa cercul din sectorul vegetal O bună desfăşurare a în- mările revoluţionare in satul roşie“ din localitate. Prof.
tratamentul termic vor fi cităţi, deoarece pe această au fost predate, plnă în văţămîfitului agrozootehnic românesc“ a lost tema sim Dorina Nistora şi Rodica
executate în proporţie de bază vom putea asigura, Cristea au condus cu is
00 Radio- prezent, patru teme, la cel se înregistrează la Asocia pozionului organizat la
[n ; 6,30 50 la sută, iar la baza de din primul an al cincina zootehnic doar una. De ce ? ţia economică intercoope- Săcel pe marginea filmelor cusinţă dezbaterea, iar
in agri- şarjare şi atelierul de to de scurt metraj „De ce să filmul „Salutări de la
lojumal ; pire vor fi montate 2 cup lului viitor, îndeplinirea în — Şeful fermei zootehni ’ ratistă de la Chimindia. Agigea" l-a împlinit fru
ngrcsului, bune condiţii a sarcinilor ce este în concediu — ne Faptul se explică prin a- fi părăsit pămintul" şi „Nu
ă ş u l u i toare electrice cu are pen stabilite de Congresul al spune conducătorul unităţii tenţia ce o acordă condu uita de unde cri plecat". museţea.
t — pro- tru oţel şi 2 cuptoare cu In satul ■ Vălioara, festiva 0 FAZE ORĂŞENEŞTI IN
î acţiune inducţie pentru fontă. A- XlII-lea al partidului". — şi de aceea la cercul în cerea unităţii perfecţio
>0 Revista Aceasta constituie o sar grijitorilor de animale am nării continue a pregătirii lul Ulmului a oferit localni FESTIVALUL „C1NTAREA
nil melo- cesta este angajamentul a- înregistrat o rămînere în cilor dezbaterea „Codul eti ROMÂNIEI". Formaţiile mu-
î de ştiri; sumat, recent, de colectivul cină prioritară de prestigiu urmă. Vom recupera însă profesionale a oamenilor, cii şi echităţii socialiste, zicaJ-caregralice din Sime
s cultă tori nostru de constructori, dar şi pentru constructorii care modul interesant, atractiv
de ştiri ; restanţa în perioada ime al expunerii temelor reali cadru moral al omului nou" ria s-au întilnit In întrece
le muzică avem convingerea că pu înalţă I.P.S.R.U.M. Deva. diat următoare. zat de specialiştii asocia — realizată cu secvenţe din rea orăşenească din cadrul
>in ţările tem aduce termenul mai O îndatorire profesională, producţia cinematogralică actualei ediţii a festivalu
►irletin de aproape". patriotică. Toma Lenghel, inginerul ţiei. Cursurile se desfăşoa 11
oearusclul şef al unităţii, ne spunea ră în fiecare joi, după în „Singur printre prieteni , lat lui „Cintarea României". Au
!i cu ma- că la cercul cu profil ve cheierea programului de la Clopotiva — montajul li lost prezente ia rampa com
rap ; 12,00 terar „Clasici ai literaturii petiţiei grupul vocal, tara
ir $ 12,05 Maximă grijă pentru getal sînt cuprinşi 18 oa dimineaţă în adăposturi, iar române pe ecran — I.L. Ca- ful şl soliştii de la coope
XX ; 12,25 meni, că prezenţa la cursuri prezenţa oamenilor se a-
lclorului ; este bună. Accentul princi propie de sută la sută. Gelu ragiale". rativa meşteşugărească
i 3 ; 15.00 rea © 1NTILNIRE LITERARA. „Prestarea“, dansurile popu
T ; 16,00 pal în cadrul învăţămîntu- Popescu, directorul unită Membrii cenaclului „Flacă lare, modern, taraful şi
ri ; 16 05 lui agrozootehnic s-a pus, ţii, aprecia că cele însuşite
iţite; 16.35 (Urmare din pa.j 1) de ace, alte defecţiuni la cum este şi firesc, pe în de cursanţii învăţămîntu- ra“ al scriitorilor din Hu soliştii vocali de la clubul
ni ce: 16.55 sistemul de comandă al nedoara au participat Io o sindicatelor şi interpreţii de
17,00 Bu economisit 52 de MW şi maşinilor de tricotat, a- suşirea documentelor Con lui agrozootehnic se re intilnire cu tineri din oraşul muzică uşoară de la C.F.R.
la Univer- gresului al XlII-lea al flectă în activitatea de zi S-au detaşat formaţiile ar
,30 Parii- vom încheia anul ’84 cu 60 ee.stea se opresc automat, partidului, a sarcinilor ce-i cu zi a oamenilor. Unita Simeria. La şezătoarea lite
Românca, de MW consumaţi mai pu fără să mai fie necesară revin unităţii în 1985, în tea obţine o producţie de rară — condusă de prof. tistice ale clubului şi gru
’ce ; 17.^0 ţin faţă de cotă. intervenţia muncitoarelor. Troian Dinorel Stănciulescu, pul vocal de la cooperati
ie : 18.00 cincinalul viitor şi în per lapte de 1 700 1 zilnic, re
■k Revista „La noi, contorul se ci Lunar se economisesc pe spectivă, precum şi pe în zultatele în ce priveşte rea secretarul cenaclului — au va „Prestarea
io: ★ îvr»i- teşte zilnic", ne spuneau această cale peste 150 KW. suşirea tehnologiilor cul lizarea efectivelor, furaja
■imv unii membri ai comisiei Iar la secţia -confecţii",
★ Li\ turilor. Şi la unitatea din rea şi îngrijirea animalelor
O zi «n- energetice pe întreprinde pentru a se evita vîrful de Bîrsău trebuie pusă ordi sînt bune.
tesart talele re. Şi ne-am convins de a- sarcină, programul de func ne în dosarul cu privire la
re's : 23,30 cest lucru. La punctele de ţionare al generatorului de Raidul nostru a cuprins
muzical. învăţămîntul agrozootehnic, şi comuna Certeju de Sus determinantă in sporirea
lucru s-au luat măsuri pen abur a fost aprobat numai în evidenţa prezenţei la
tru a se evita risipa, con pentru orele 9—17, la curs ş.a. unde funcţionează Un cerc
sumurile inutile. Ilumina schimbul întîi şi 23—7, la pentru ţăranii cu gospodă interesului pentru lectură
tul general a fost redus cu schimbul trei. încă o pre La cooperativa agricolă rie individuală. Tematica
n
circa 60 la sută. Peste tot cizare: toate celelalte uti de producţie di Hărău sînt cursului cuprinde, în spe Formarea omului nou im dul oamenilor muncii pre
în incintă, corpurile de 40 laje netehnologice din în organizate trei cercuri, fie cial, probleme legate de plică în mod necesar lăr cum şi menţinerea Unui
irul sărat care avînd cîte 12 teme. creşterea animalelor, fiind
: :<Patria); waţi au fost înlocuite cu treprindere funcţionează Andrei Dima. inginerul şef girea continuă a orizontului contact nemijlocit între
UNEDOA- altele, de 20 şi 14 waţi. De numai cînd situaţia o im predate pînă în prezent de cunoştinţe profesionale, creatori şi realităţile so-
e grăbesc asemenea, a. fost redus cu pune şi în afara perioa al unităţii, afirma că la patru teme. Medicul vete cial-economice, culturale
A); Lupii 50 la sută iluminatul local cursul cu profil vegetal şi rinar Virgil Tisu, lectorul politice, ştiinţifice şi de
- sala B); delor de maximă solicita la cel din zootehnie au fost cultură generală, însuşirea ale locurilor natale, oferă
Ea (Flacâ- al maşinilor de tricotat, re a sistemului energetic cursului, ne spunea că la tezaurului de experienţă prilejul unor temeinice do
le la de- fără a se afecta buna deru naţional. predate patru teme, că pre învăţămîntul agrozootehnic umană. în acest proces cumentări. Ediţia d>n acest
PETRO- lare a producţiei. Preocu La întreprinderea (ţe tri zenţa oamenilor este bună. sînt înscrişi 25 de oameni,
e cart * firesc al devenirii, biblio an a fost închinată oma
(Paring); pările electricienilor Toa- cotaje Hunedoara se caută La predarea temelor cu dar prezenta este încă tecile deţin o poziţie impor gierii a 200 de ani de la
Domni- der Secăreanu, Cornel Su- noi căi de reducere a con prinse în programul celor slabă. In ce priveşte parti tantă, fiind instituţiile care Răscoala condusă de Horea,
1 Noiem- ciu, lăcătuşilor Marin Fu- sumurilor de energie în două cercuri se folosesc pa ciparea la cursuri, o con
cuzaţi. dv. nouri, grafice, planşe etc., tribuţie mai mare trebuie asigură. în sensul- cel mai Cloşca şi Crişan, fiind
Cultural); nieru, Ioan Pali şi Dezide- producţie. Recent, aici s-a larg, accesul oamenilor la intitulată sugestiv „Pe ur
i mărilor riu Kiss, pe lîngă întreţi introdus practica întocmi ceea ce facilitează însuşi s-o aibă consiliul popular valorile ştiinţei şi culturii mele lui Horea".
NEA: Lo- nerea şi exploatarea corec rii zilnice a diagramei de rea cunoştinţelor. Pînă în comunal. Tematica cursu
re (Minc- prezent s-a înregistrat o naţionale şi universale. în dorinţa de a spori
: Insula tă a întregii dotări tehni sarcină, măsură menită să lui ar trebui, de asemenea, Posesoare a unui fond de contactul cu toate catego
osc) ; A- ce, au vizat şi îmbunătăţi conducă la prevenirea ri prezenţă bună. Doar la îmbunătăţită eu teme re carte valoros, ce însumează riile de cititori, am iniţiat
'al — se- rea unor fluxuri tehnolo sipei de energie electrică, cercul cu profil legumicol feritoare la cultivarea pă- peste 200 000 volume, Bi „Trofeul micului cititor"
orese) ;
lb al gice. în prezent, dacă apar la încadrarea riguroasă în se ridică unele probleme. mîntului, în condiţiile .unei blioteca judeţeană a urmă ce se decernează autorului
\D: ruperi de fire, aglomerări consumurile normate. Aici a fost predată o sin comune de deal. rit, printr-o organizare şi ilustratorului preferat
.Jui al anului pe baza unui son
vrt.-i^AR- ştiinţifică a fondului de
mea cu carte, practicarea accesului daj efectuat în rîndul co
ORAŞTiE: liber la raft, folosirea în piilor. Acţiune complexă,
gtna (Pa- viitoare - pregătite temeinic munca cu cititorii a instru „Biblioteca vă informează",
ăun (Fla- include prezentări biblio
-BAI: Ho- mentelor de informare spe.
i de cul- cifice, o valorificare efi grafice din diverse dome
Damen încă din aceste zile cientă a patrimoniului spi nii profesionale, la care se
BRAZI : adaugă medalioane, evocări
:ap ; CA- ritual aflat în grijă.
nisterloasă întruniţi în adunarea ge rul general al partidului — normal este o mai bună or micolă a cooperativei. De Tot în scopul populariză ale evenimentelor politice,
S1ME- nerală. membrii cooperati rii şi valorificării cărţii s-a istorice şi culturale, pre
nu crede au insistat mai ales asupra ganizare a muncii în zoo asemenea Ion Pascu, Aurel zentarea de noutăţi edito
Erti.le T-II vei agricole de producţie nerealizărilor şi neajunsu tehnie, lucru ce este la Boancă, Ioan Gavrilă, Con acordat atenţie îmbogăţirii
: Prinţesa din Orăştie au analizat cu rilor din activitatea proprie, îndemîna noastră, a tu stantin Petec, Avram Ignat conţinutului tematic al ac riale. Acest gen de acţiu
răspundere, în spirit critic au făcut propuneri menite turor, să-l înfăptuim în şi alţi vorbitori au abor ţiunilor organizate pe plan ne se organizează trimes
şi autocritic activitatea să ducă la îmbunătăţirea anul viitor. dat în cuvîntul lor proble naţional : „Luna cărţii la trial în marile unităţi din
desfăşurată pe parcursul activităţii viitoare, cerînd La rîndul lor Ion David, me vizînd mai buna folo sate", „Luna cărţii în în municipiul Deva. Mai pot
acestui an. In spirit auto consiliului de conducere să Florica Orăşan, Romeo Bi sire a suprafeţelor desti treprinderi şi instituţii", fi amintite prezentări, dez
critic, deoarece rezultatele acţioneze cu mai mare răs rou, Ion Dăncescu şi alţi nate bazei furajere, creşte „Decada cărţii româneşti", bateri de cărţi în ciclurile:
înregistrate la unele cul pundere şi energie la tra participanţi la dezbateri rea calităţii întregii activi „Zilele cărţii pentru copii", „Istoria, o carte a dragos
41 pentru tei de patrie", „Cartea teh-
t084: vre- turi nu au fost pe măsura ducerea în viaţă a măsu s-au referit la aspecte pri tăţi, atît în sectorul vege „Zilele cărţii social-politi- nico-ştiinţifică în sprijinul
eral caldă, posibilităţilor acestei uni rilor adoptate în adunare. vind activitatea din legumi- tal, cît şi în cel zootehnic, ce“. realizînd cu acest pri
.temporar tăţi. Astfel — se arăta în sporirea eficienţei muncii lej interesante dezbateri, producţiei", „Cărţi şi idei",
ir cădea raportul prezentat în adu în sectoarele anexă, de contacte mai strînse între „Tinereţe, educaţie, răs
formă dc pundere".
sufla slab nare — dacă la orz pro ADUNĂRI GENERALE ÎN C.A.P. prestări servicii şi industrie scriitori, editori, autori. Sînt iniţiative menite să
sud-vest. ducţia medie la hectar a mică utilizarea cu randa Alături de aceste forme
linime vor fost dc 5 575 kg, depăşin- mente superioare a trac generalizate în întreaga ducă la sporirea interesu
2 minus 1 du-se prevederile cu 1 075 — Eu lucrez de peste 17 cultură şi pomicultură. Ei toarelor şi utilajelor agri ţară, în ultimii ani, insti lui de lectură „şi cunoaşte
iar cele re al oamenilor muncii.
şi 11 gra- kg, iar la cartofi cu 240 kg ani în zootehnie — arăta au relevat o serie de ne cole din dotare, cît şi a- tuţia noastră a impus, prin
nperaturile peste plan, la grîu şi po în cuvîntul său coopera- ajunsuri care s-au făcut tragerea în cadrul unităţii conţinutul lor tematic, pri Desigur, mai sînt multe de
n
nai ridŞţa- rumb ele au fost sub sar toarea Floarea Mogoşan, simţite în aceste sectoare, modul de organizare, dar făcut pentru valorificarea
a probuce şi folosirea judicioasă a cu maximă eficienţă a li
cinile prevăzute. Şi în sec membră a consiliului de arătînd cauzele obiective forţei de muncă tinere. şi prin audienţa la public, teraturii diverselor domenii.
torul zootehnic, deşi rea conducere — am, aşadar, şi subiective care le-au de Toate propunerile care noi modalităţi de populari
me in ge- experienţă şi îmi place să zare a cărţii în rîndul oa Raportul prezentat de se
ealdâ, cu lizările au crescut simţitor terminat şi făcînd propu s-au dovedit viabile au cretarul general, tovarăşul
1 acoperit, faţă de anul trecut, totuşi, mă ocup de animale?. Deşi neri concrete de eliminare completat programul de menilor muncii. Este vorba
jitaţii sub la unii indicatori, cum sînt rezultatele in ferma noas a lor. Astfel, s-a subliniat măsuri politico-organizato- de „Atelierul de creaţie — Nicolae Ceauşescu, Direc
48 şi nin- Ritmuri" iniţiat în toamna tivele Congresului al XlII-
edat, cu u- producţia marfă la lapte tră de bovine sînt mai bune necesitatea mai bunei am rice şi tehnieo-economice lea al partidului ne îndeam
4 de 45— de vacă, efectivul matcă şi faţă de anul trecut, nu pot plasări a culturilor şi fo supus aprobării adunării anului 1983, acţiune ce si-a nă să tindem mai sus să
Eterul sud- producţia de lină, ele nu să mă declar mulţumită. losirii judicioase a fiecărei generale, cooperatorii de la propus pe lîngă cunoaşte încercăm a evalua şi acti
s-au ridicat la nivelul pla Cu siguranţă, dacă în sec parcele de teren, fertiliză Orăştie angajîndu-se să rea creaţiei membrilor ce vitatea bibliotecilor, ca
tarelc trei nului. Aşa că toţi cei care torul zootehnic exista o acţioneze încă din aceste naclului şi a pasiunii lor instituţii cultural-educati-
[enerai cai au luat cuvîntul — por rii la timp şi în cantită zile cu toate forţele la în domeniul artelor plasti
ro uit noros. mai bună ordine şi disci ţile prescrise cu îngrăşă ce, prezentări şi lansări de ve, în contextul perspec
precipitaţii nind de la sarcinile care plină, dacă fiecare îngriji 1 pregătirea temeinică a re tivelor de d°zvoltare eco-
>loaie. Vînt revin oamenilor muncii din tor îşi făcea datoria cu minte organice şi chimice coltelor anului viitor, răs. cărţi, întîlniri cu personali nomico-socială a ţării.
l din sud- agricultură, din documen a suprafeţelor destinate a punzînd, în acest fel, prin tăţi ale vieţii cultural- Numai în felul acesta îşi
ntensificări răspundere noi puteam ra fi cultivate cu cartofi şi artistiee.
din vest tele programatice ale Con cereale, înlocuirii pomilor fapte sarcinilor ce le re vor spori aportul lor edUţ-
ntervalului. gresului al XlII-lea, din porta acum îndeplinirea vin din documentele Con „Zilele scriitorilor zârăn- eaţional.
in Im e între orientările, indicaţiile şi sarcinilor la producţia mar fructiferi care, practic, nu gresului al XlII-lea al deni“, organizate- la Brad, n
s 4 grade, îndemnurile adresate ţără fă de lapte. Ceea ce ne mai rodesc, cu alţii de mare partidului. vizează o mai bună cu Prof. VALERIA STOIAN
• între 4 şi directorul
ceaţă. nimii de t o v a r ă ş u l lipseşte încă pentru ca lu productivitate şi completă noaştere a scriitorilor de
Nicolae Ceauşescu, secreta crurile să intre pe un făgaş rii golurilor din livada po MIRCEA LEPÂDATU pe aceste meleaguri în rîn Bibliotecii judeţene