Page 63 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 63
TARILE. UNiTi-VA Misita oficiali da prieteni®
l i < * \ \ i 1
a tovarăşului fiwkow,
S n f f l M I X M f i n l în ţara noastră nia şi Republica Populară
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE ROMÂNO-BULGARE
Miercuri
au
dimineaţa
ştiinţific şi în alte dome
continuat convorbirile ofi
mătoare.
nii de interes comun. Pre
ciale între tovarăşii Nicolae tărîm economic, tehnico- Bulgaria, în perioada ur
Ceauşescu, secretar gene şedinţii celor două părţi în T o v a r ă ş u l Nicolae
ral al Partidului Comunist comisia mixtă guvernamen Ceauşescu şl tovarăşul To
C O N S I L I U L U I M M M SM B SM M S Român, preşedintele Repu tală de colaborare econo dor Jivkov au apreciat —
blicii Socialiste România, mică şi tchnico-ştiinţifică au în timpul convorbirilor, ca.
şi Todor Jivkov, secretar informat asupra modului re au fost reluate după-
general al Comitetului în care se realizează hotă- amiază — activitatea des
Anul XXXVI, nr. 8 431 JOI, 20 DECEMBRIE 1984 4 pagini — 50 bani Central al Partidului Co rîrile stabilite în timpul făşurată în timpul vizitei
munist Bulgar, preşedintele ultimelor întîlniri la nivel de Comisia mixtă guverna
Consiliului de Stat al Re înalt româno-bulgare şî au mentală, subliniind carac
publicii Populare Bulgaria. prezentat măsurile conve terul fructuos al convorbi
nite şi problemele ce ur.
cadrul
Hotărîrile Congresului ai XÎII-lea ai F.C.R. ~~ de în convorbiri noii runde mează a fi soluţiona rilor purtate şi al înţelege
rilor la care s-a ajuns pri
fost
au
examinate, în continuare, te în continuare, în ve vind extinderea colaboră
program însufleţi tor de acţiune al întregului popor o serie de probleme legate derea ' intensificării schim rii şi cooperării reciproc a-
de dezvoltarea şi mai pu burilor economice, a cola vantajoase într-o serie de
ternică a colaborării şi coo borării şi cooperării dintre
perării româno-bulga re pe Republica Socialistă Româ (Continuare in pag. a 4-a)
Aprecieri lucide asupra tendinţelor şi OASPEJI AI JUDEŢULUI OLT
proceselor majore ale vieţii Ceauşescu, secretar gene şi tovarăşul Todor Jivkov, Republicii Populare Bulga
l Nicolae
v
a r ă ş u
o
T
ria, au fost miercuri oas
secretar general ai Comite
ral al Partidului Comunist tului Central al Partidului peţi ai judeţului Olt.
Cei doi conducători de
internaţionale actuale Român, preşedintele Repu Comunist Bulgar, preşedin partid şi de stat au fost
tele Consiliului de Stat al
blicii Socialiste România,
însoţiţi de persoane oficiale
române şi bulgare.
Azi, transmisii directe ia radio şi televiziune: în drum spre Slatina, co
„Desfăşurarea evenimentelor internaţionale din ultimii ani au loana oficială a Străbătut
O în jurul orei 10,00, solemnitatea semnării documen zone ale Capitalei care cu
confirmat pe deplin justeţea aprecierilor şi orientărilor stabilite de
telor oficiale româno-bulgare; nosc profunde prefaceri
Congresul al Xll-lea şi de Conferinţa Naţională ale partidului". • în jurul orei 11,00, adunarea populară consacrată înnoitoare. Intre acestea
prieteniei româno-bulgare ; s-a aflat vastul perimetru
n
NICOLAE CEAUŞESCU O în jurul orei 12,15, ceremonia plecării tovarăşului urbanistic d‘ sud-vestul
Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Cen Bucurc-ştiului, unde se con
tral al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele struiesc Casa Republicii,
Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, sediile unor ministere şi
'Elaborindu-şi politica in care, prin amploarea şi ca Pornind de la schimbările care, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se instituţii centrale, precum
ternaţională, partidul nostru racterul său, devine cea mai produse în viaţa internaţio cretar general al Partidului Comunist Român, pre şi modernul ansamblu de
ia în considerare — aşa cum puternică contradicţie a lumii nală şi de la raportul de şedintele Republicii Socialiste România, a efectuat locuinţe ce va flanca Bu
s-a subliniat şi în documen contemporane. forţe în continuă transforma o vizită oficiată de prietenie în ţara noastră, în levardul „Victoria socialis
tele Congresului al Xlll-lea Partidul nostru apreciază re, partidul nostru îşi reafir fruntea unei delegaţii de partid şi de stat a Repu mului".
— acţiunea simultană cu in că actualul climat politic şi mă convingerea că se men blicii Populare Bulgaria.
tensităţi diferite, a unui com economico-social mondial este ţine în continuare valabilita
plex de factori, dar mai ales tea tezei posibilităţii preîntîm- (Continuare în pag. a 4-a)
a celor majori, capabili să pinării unui nou război mon
definească fizionomia vieţii Raportul prezentat dial. Popoarele pot ca, ac-
internaţionale contemporane, la Congresul ai ţionînd unite, să împiedice
în acest context, în Raportul noi războaie, să asigure re In fiecare fermă - preocupare
la cel de-al Xlll-lea Congres, Xlll-lea al partidului luarea şi continuarea poli
secretarul general al parti — reper istoric pentru ticii de destindere, dar cu
dului, tovarăşul Nicolae dezvoltarea socialista conştiinţa că în lume se men responsabilă pentru o calitate
Ceauşescu, apreciază că în ţine pericolul războaielor şi
perioada trecută de la Con multilaterala a patriei că orientarea spre destinde superioară a activităţii!
gresul al Xll-lea, în viaţa in re este încă departe de a
ternaţională s-au produs noi triumfa. Din această per
schimbări, au avut loc eve viciat în cea mai mare mă spectivă, România consideră zate şi depăşite, procentul
nimente deosebite, care au sură — cu accente agravan că trebuie să se desprindă In cuvîntarea rostită la recenta Consfătuire de lu de natalitate este de 87 la
agravat şi complicat relaţiile te, generatoare de instabili concluzii care să fundamen cru pe problemele agriculturii, tovarăşul Nicolae sută, furajele sînt asigura
mondiale. S-a prelungit şi tate şi iritare a unor vechi teze o politică internaţională Ceauşescu, secretarul general al partidului, a indicat te atît cantitativ cît şi sor
s-a agravat criza economică leziuni «- de manifestarea u- realistă, constructivă. sarcinile majore ce stau în faţa zootehniei cu privire timental (mai mult, C.A.P.
mondială, se manifestă cu nor expresii ale politicii de in legătură cu aceasta, se la creşterea efectivelor, sporirea producţiei, buna fu Romos dispune de un ex
putere vechile contradicţii forţă, de amestec şi dictat cretarul general al partidu rajare şi îngrijire a animalelor. Miercuri dimineaţa, în cedent în balanţa furajeră).
dintre diferite state şi gru în treburile altor state. Pe de lui nostru, tovarăşul Nicolae colaborare cu Direcţia judeţeană pentru agricultură şi Aşa da !
pări de state, dintre socialism altă parte, se intensifică Ceausescu, subliniază în Ra- industrie alimentară, am efectuat un raid prin unităţi
şi capitalism. De asemenea, cursa înarmărilor, menţinîn- zootehnice din Consiliul unic agroindustrial Geoagiu, C.A.P. KOMOŞEL
se adînceşte contradicţia din du-se şi multiplicîndu-se con urmărind cum se acţionează pentru traducerea în via
tre ţările bogate şi sărace, flictele militare. (Continuare în pag. a 3-a) ţă a acestor obiective, ce rezultate concrete se obţin.
Deşi faţă de anii trecuţi,
ba chiar faţă de acum o
, C.A.P. GEOAGIU C.A.P. ROMOS lună <je zile, situaţia în sec
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ Ferma zootehnică a C.A.P. Anuţa şi Vasile Chindriş, torul zootehnic a] unităţii
s-a schimbat mult în bine,
Geoagiu desfăşoară o acti Ioana şi Ştefan Sas, Irina au rămas încă destule lu-
A ROMÂNIEI ÎN ANUL 1985 vitate bună, fapt ce se da
torează îngrijitorilor Elena
Barbu, Leontina Urşică,
1
Elena Cloambă, Lazăr Stan- BRIGADA „FULGER * ÎN ZOOTEHNIE
eiu, Sofia Murg, Lucreţia
PRODUCŢIA INDUSTRIALA Hancş şi altora. Animalele Basarab, Ileana Visâroi, cruri de pus la punct: to
au o stare fiziologică cores
punzătoare, sînt bine hră Mihai IIopco, Domnica că toa rea este defectă de
nite şi îngrijite. Natalitatea Muja, loan Marian şi alţii. multă vreme, grajdul care
VALOAREA PRODUCTIEll I VALOAREA PRODUCŢIEI a ajuns la 85 la sută, iar Spaţiul nu ne permite să adăposteşte tineretul de re.
procentul de gestaţie la 80 dăm aici numele tuturor producţie prezintă mult
la sută. Producţia de lapte celor 21 de lucrători din condens, furajele nu au
este în creştere de la o zi ferma zootehnică a Coope fost nici acum preluate de
la alta. în adăposturi este rativei agricole din Romos. şeful fermei. Sînt minusuri
ordine şi curăţenie. Mai Pentru că, aşa cum spu oare umbresc rezultatele
sînt însă unele probleme neau Mircea Pătrînjan, in bune obţinute în prezent
de rezolvat, cum ar fi lo ginerul şef al unităţii şi de lucrătorii din zootehnia
tizarea vacilor cu lapte, e- Nicolae Kuczik, şeful fer- Romoşelului. Dar dacă se
vacuarea dejecţiilor ş.a. în me.i, „îngrijitori buni cum va acţiona şi în continuare
grajdul nr. 1, furajele se are Romosul, mai rar!“. cu aceeaşi dorinţă de a
transportă cu roaba, deşi Iar rezultatele cu care se schimba în bine „faţa“ a-
unitatea dispune de cai şi prezintă la această dată cestui sector, în curînd şi
căruţe. Cornelia Cizmaş, ferma zootehnică de aici
şefa de fermă, ar trebui să sînt şi ele pe măsură: pla Brigada de reporteri
se implice mai mult în ac nul la lapte livrat la fon TRAIAN BONDOR,
tivitatea din zootehnie, în dul de stat este depăşit cu MIRCEA DIACONU
buna organizare şi desfă aproape 800 hl, efectivele
şurare a muncii. totale şi matcă sînt rcali- (Continuare în pag. a 3-a)
La întreprinderea chimică 100 000 lei, să economisim
Orăştie, intr-unui din atelie Cu gînclul şi voinţa la permanenta autodepăşire o cantitate de energie elec
rele sale, un colectiv nu trică şi combustibili cores
prea numeros, dar harnic şi După cum ne scrie ingi „Totul a pornii de la do bite - ne scrie corespon gurăm o calitate ireproşa punzătoare funcţionării timp
ambiţios, fabrică oxizi de nerul Virgil Pănoiu, co rinţa noastră unanimă de a dentul. Astfel s-a născut bilă oxizilor de fier nece de 3 zile a instalaţiei de
fier. Realizările acestor oa lectivul de la oxizi de fier, cinsti marile evenimente ale angajamentul ca în acest sari fabricării feritelor moi oxizi de fier.
meni întregesc succesele pe muncind in spirit revoluţio anului - a 40-a aniversare an să dăm lunar o pro şi dure, să recuperăm, re In întrecerea care s-a
care marele colectiv al în nar, a reuşit să obţină in a libertăţii patriei şi Con ducţie fizică suplimentară condiţionăm şi să rcloiosim pornit, iniţiată de organiza-
treprinderii le obli ne in acest an realizări impor gresul al Xlll-lea al parti echivalentă cu planificatul piese, utilaje şi aparatură
întrecerea socialistă. tante. dului cit realizări deose pe 12 ore de lucru, să asi in valoare de cel puţin (Continuare în pag. a 3-a)
