Page 64 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 64
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
0 în jurul oi
nitatca se
montelor c
no-bulgare
. Transmisii!
In jurul o
narea popi
tă prietenii
ga re
Şcoala hunedoreanâ, reunind peste 125 000 îndemnul emoţionant pă SPRE COTA 2 000 ţară, eleva Luiza Florenţa © Tn jurul (
pl
remonia
elevi, reprezintă un univers de muncă şi aspi truns de grijă părintească, a ll-a - profil construcţii - număr mare de elevi ai li Pop s-a clasat a treia pe şului Todo
ţară ih 1983 la . clasa a
adresat tinerei generaţii de
gen»
cretar
raţii. In dorinţa de a consemna cît mai bine as la tribuna forumului comu structuri, finisori, instalatori ceului am ajuns ca acum X-a şi locul II, in 1984, la totului Corn
Con
dului
pecte ale vieţii de elev, ziarul va edita perio niştilor români de către ş a.), laboratoarele şi cabi să raportăm cu mindrie în clasa a Xl-a, in meseria de preşedintei!
dic pagina „Şcoala şi viata". Pentru început — secretarul general al parti netele de specialitate, ate- deplinirea planului de pro construetor-structuri ; Aurel de Stat care al
Oltean, locul I pe ţară in
ria,
LICEUL INDUSTRIAL NR. 4 DEVA. dului, tovarăşul Nicolae lierul-şcoală sau şantierul, ducţie pe anul 1984 in pro 1984 — la meseria con- t o v a r ă ş
Ceauşescu, de a învăţa şi abundenţa materialului di porţie de 112 la sută, la o Ceauşescu,
munci temeinic, jalonează dactic, toate ne permit o valoare de 1 682 000 lei, structor-iinisor, Cornel Han ral al Pari
direcţiile formării noastre corectă percepere a noilor iaţă de I 500 000 lei cit a - locul II pe ţară in 1984 nist Român
ca viitori cetăţeni de nă informaţii, o pătrundere lost 'planificat. Creşterea la meseria zugrav-vopsitor, R.S. Roma
tuat o vizi
TINERII Şl V1AJA DE ORGANIZAŢIE dejde ai patriei. In el a- profundă în tainele mese productivităţii muncii in mozaicar-faianţar. prietenie în
llăm sensul unei vieţi bo riei de constructor. special in atelierele şcoală, Receptivi la nou, elevii în fruntea
Ne sint încă vii în me aleasă. Stau mărturie rezul gate in împliniri pe planul de partid şi
morie cuvintele secretarului tatele bune obţinute la muncii şi creaţiei bazate pe Condiţiile deosebite ofe calitatea superioară a pre liceului nostru au experi publicii Pn;
mentai o serie de procese
ria
general al partidului, tova olimpiade, concursurile pe însuşirea celor mai noi cu tehnologice asimilate in ca 15.00 Telex
răşul Nicolcie Ceauşescu, meserii, sesiunile de comu ceriri ale ştiinţei şi tehni învăţăm muncind, muncim învăţînd drul cercurilor tehnico- 15.05 Omul şi
cuprinse în Raportul pre nicări ştiinţifice, care au cii. 15.20 Studioul
zentat Congresului al XIII- făcut ca liceul nostru să se Sintem conştienţi că jude aplicative. Au încercat să 16.20 Desene a
se depăşească pe ei înşişi,
lor)
lea al partidului, adresate situeze pe un loc fruntaş ţul Hunedoara ocupă un 16,30 închidere;
tinerei generaţii — schimbul între unităţile şcolare din loc important in economia rite de baza de producţie a fabricatelor din beton şi să clădească pe baza pro lui.
metal, a lucrărilor executa
T.A.G.C.M. Deva din ca
de mîine al patriei : „Faceţi judeţ. naţională, cunoscind o dez priilor cunoştinţe acumu 20.00 Tfclejunia
lor)
totul, dragi prieteni tineri, Organizaţia U.T.C. îşi face voltare mereu ascendentă. drul liceului nostru, cit şi te pe şantier (casa perso late, rea li zi nd scule, dispo 20*20 Actualitat
pentru a fi la înălţimea în tot mai mult simţită pre Volumul mare de investiţii la locurile de muncă din nalului didactic, şc. gene zitive şi mijloace de invă- mic
crederii partidului nostru zenţa în activitatea social- destinat construcţiei de noi cadrul brigăzilor 1 şi 2 ne rală nr. 7, blocul 1 din ţămint pentru autodotarea 20.35 Liber poţ
ţară (col»
comunist, a condiţiilor mi politică, cultural-artistică şi obiective industriale şi mo permit acel grad de însuşi Deva), confirmă o dată in atelierelor, cabinetelor şi 20,45 Memoria
nunate ce vă sint create, sportivă. Sub îndrumarea dernizării celor existente, re a fiecărei operaţii, incit, plus pregătirea tehnică a laboratoarelor de speciali (color)
învăţaţi, munciţi, munciţi şi şi cu sprijinul direct al co dezvoltării bazei tehnico- la sfirşitul fiecărui an de elevilor liceului, printr-o tate. 21.05 Serial sti
lor) ; Căi:
învăţaţi, însuşiţi-vă cele muniştilor - cadre didac materiale a agriculturii im învăţă minţi priceperile şi gindire economică, prin so învăţăm muncind, muncim vers — v
mai noi cuceriri ale ştiin tice, ne preocupăm de edu pun asigurarea unui per deprinderile să ciştige un luţii bazate pe cost cit mai invâţind. Este preocuparea 21.35 Revista
ţei şi cunoaşterii, concepţia caţia patriotică, revoluţio manent necesar de forţă de plus de independenţă, cu o redus la activităţile pro noastră sinceră. Este ghi că IV.
materialist-dialectică, fiţi nară, cetăţenească. în acest muncă. mobilitate tot mai mare, ductive. Dovedind o bună 21,50 Tclejurna
lor)
cutezători, preţuiţi strămoşii an am urmărit creşterea ro astfel ca, o dată cu pără pregătire, la fazele judeţea dul cu care privim încre 22.00 închidere.
şi părinţii voştri, acţionaţi lului adunărilor generale, a Utftizînd drept cadru de sirea băncilor şcolii, să ne nă şi republicană ale con zători spre cota 2000 a
permanent în spiritul roman eficienţei învăţămîntului şi desfăşurare a activităţilor putem adapta relativ uşor cursului pe meserii am ob sfirşibului de mileniu, cînd
tismului revoluţionar, pregă- informărilor politice. Pentru implicate in instruirea teh condiţiilor de producţie. ţinut rezultate meritorii. ne vom dovedi deplina ma E®-
er a
tîţi-vă să fiţi întotdeauna a cunoaşte trecutul istoric nologică diferenţiată pe Faptul că s-au evidenţiat Eu, personal, am obţinut, turitate profesională.
gata de a vă face datoria şi frumuseţile patriei, am trepte şi profiluri (treapta in activitatea practică de otit in anul 1983, la clasa UDO MARIO DANCEA, .
de a duce înainte neabă organizat excursii, drume I - proiil construcţii, Jnsta- pusă atît in atelierele-şcoa- a IX-a, cit şi in 1984, la elev, clasa a Xl-a A
bucureşti
tut făclia progresului pe ţii la Ţebea, Costeşti, Sarmi- laţii şi mecanică ; treapta lă, cit şi pe şantiere un clasa a X-a - locul I pe programul ' din
pămîntul României"... zegetusa, în Valea Jiului Ea ordinea •,
in şcoala noastră avem precum şi în localităţi cu culturii; 7,00
7,30 Hotăririle
o organizaţie de tineret rezonanţă în istoria patriei CADENŢE c h e m ă r i l e
puternică ce cuprinde 1 020 din întreaga ţară. SPIRITUALE Nicolae Ceauş
utecişti. Urmînd îndemnul Fără îndoială, liceul in gramul nostrîi
secretarului general al parti dustrial nr. 4, în care în S-ar ‘putea crede, Ia prima re:., 'teţionară;
piesei ; 8,10 Ci
dului, ea se implică activ văţăm şi muncim, pregăteş vedere, că fiind elevi ai unui diilor ; 9,00
dc
profil
în întregul sistem instruc- te tinerii în meserii cu pro liceu industrial cu mai puţin Ştiri ; 9,05 Ilă:
construcţii,
vibrăm
tiv-educativ, contribuind prin fil de construcţii. Mulţi din la tot ceea cc ţine de senti muritorilor; 1
tic ştiri ;
acţiuni specifice Ia forma mente. Combatem această pă tle ştiri ;
rea profilului moral al fie tre ei se pregătesc şi pen rere eronată, căci alături de copiii Soarelu
tru a urma învăţămîntul
con
cărui elev. Putem menţio superior. Sînt aspiraţii de edificii impunătoare, noi noastră hlicitate ; 12,Ol
cu
struim,
întreaga
12,05
ştiri ;
na dezbaterile, simpozioa trăire, frumosul. folclorului ; I
nele pe teme ca „Tineretul muncă şi viaţă, de ridica Şi ce dovadă mai conclu telmico-.şliinţifi
— factor activ în edifica re permanentă a pregăti dentă am putea aduce în spri Ia 1 la 3; 15.1
vers 20 ; Jti.ou
rea societăţii socialiste rii profesionale şi' teoreti jinul acestei afirmaţii dccît Ştiri ; 10,15 Gr
cultural-artis-
activitatea
chiar
multilateral dezvoltate", ce care vădesc responsabi tică desfăşurată de colegii noş riee de la sate
„Contribuţia tinerilor la litate, maturitate, conştiin tri. Ea poate fi ilustrată în gazeta economi
realizarea planului econo ţa clară a zilei de mîine. primul rind prin prezenţa for tul medicului;
de ştiri ; ~
17
mic al liceului" „Profilul Sînt aspiraţii pe care or maţiilor artistice ce îşi aduc noastră; 17,35
contribuţia, cu bune rezultate,
moral-politic al tînărului ganizaţiile U.T.C. le cultivă la munca educaţională de an Ie ciut patria
zilelor noastre" ş.a. în rîndul tinerilor pentru a samblu. Pot fi menţionate gram m- al;
cenaclu
iii
Activitatea educativă des fi cît mai utili patriei. montajul literar, formaţia de i’ăunesc .2,01
făşurată se răsfrînge pozi teatru, brigada artistică, so oră ; 23,00 Pag:
liştii şi grupul folk.
dr
tiv în atitudinea faţă de CORINA DRUŢÂ, Trăim laolaltă bucuria fru „Năpasta" 23,30—5,
goi :
învăţătură, faţă de meseria elevă, clasa a Xll-a C mosului artistic, elevi români muzical.
şi maghiari, reuniţi în grupu
rile vocale român şi maghiar,
dans
modern
INCURSIUNE ÎN... PRIETENIE, Cu fiecare an de studiu zaţiei de tineret ş.a. In cetare. Aceasta este orga formaţiile de populare maghiare. CMer
şi
dansuri
pe care îl încheiem, creşte acest an, în Şcoală a luat nizată pe cercuri de elevi
COLEGIALITATE zestrea spirituală a . pro fiinţă cercul ,,Prietenii a- conduse de cadre didactice, In acest iureş artistic îi pu*-
tem intilni pe Carmen Dobrei,
DEVA : Zbo
priei noastre personalităţi devărului" cu opt subsecţii, pe baza unui plan de Lia Gheju, Olimpia Teodor, (Patria); Far
A sunat clopoţelul de In afară de noi înşine, justi- in formare. învăţăm intr-o pe lingă el funcţionind şi muncă întocmit de comisia Viorel Marton, Liliana Romo- grăbesc (Arta
trare îa oră. Colegi şl ficînd impoliteţea, indolen şcoală al cărei profit este o brigadă ştiinţifică. de cercetare tehnico-ştiinţi- şan, zila Vida, Dragoş Bondos, DO AH A: Fanto
prieteni, alcătuind laolaltă ţa, • superficialitatea ? De larg deschis spre un timp In liceul nostru îşi des fică şi creativitate tehnică. Dorin Marian ş.a. Ei îşi vor besc (Modern
un univers de muncă şi cîte ori nu ni s-a părut că al cunoaşterii şiinţifice şi făşoară activitatea 29 cer dovedi încă o dată talentul Lupii B); mărilor
la
Tăunul
aspiraţii, pătrundem în ca a ne recunoaşte vina şi, ol efortului constructiv. în curi de matematică, fizică, Fiecare elev îşi concentrea în spectacolul cc urmează să (Flacăra) ; Ga
sfirşitul
la
loc
acestui
aibă
binete şi laboratoare, în mai ales, a rosti cu voce tăresc acest lucru, ii dau ză activitatea de creaţie trimestru şcolar în cadrul Fes PETROŞANI:
ateliere şcolare, unii mai tare verbul „iartă-mă“ ar claritate şi rigurozitate do intr-o lucrare cu care va tivalului naţional „Cîntarea cart (Parîng) ;
sî m bălă seara
senini, alţii cu inima mai... însemna un gest de umi cumentele de partid, Ra participa la sesiunea de re României**. LUPENI: Bocet
spi
Fără
strînsă, aşteptînd începe linţă ? De cîte ori am re portul prezentat de iubitul CUNOAŞTEREA ferate şi comunicări ce va rituală îndoială, mult activitatea com tural); VULG A
mai
este
rea unei noi zile de curs. cunoscut că am jignit co nostru conducător, prietenul Şl CERCETAREA avea loc la sfirşitul anului plexă. Ea cuprinde deopotrivă dc la Agigea (
LONKA : Lovii
Profesorul intră grăbit cu lega de bancă şi i-am cerut apropiat al tinerilor, tova şcolar. Colegii noştri abor creaţia artistică adîncită prin toare (Minerul)
catalogul sub braţ : Adrian, iertare, i-am adus o floare răşul Nicolae Ceauşescu, la ŞTIINŢIFICĂ dează in prezent teme ca: numeroase încercări de proză Insula II or li ta
Carmen, Tatiana, Mihaela, ca semn al înaltei înţelegeri Congresul al Xlll-lea al ,,Modalităţi de realizare şi şi poezie pline de clanul tine rose); UR1CA
Lucia, Sorin, Viorel... cu a noţiunii de demnitate partidului, posibilităţi de perfecţionare reţii cc ciută frumuseţile şi alb al puşti ulii
Talisn
BRAD:
dc
patriei,
toţii răspund la apel. umană, de colegi ? Aici, răspindirea cunoş chimie, de limbi moderne, a noului mecanism econo- împlinirile sentimentelor alături trăi dorului (Stea
bogăţia
şi^
Trecînd pragul şcolii am tinţelor ştiinţifice in rindul biologie, ştiinţe sociale, teh mico-iinanciar in cadrul li rilor încercate la această vîr- GURABAliZA :
Trăim într-o permanentă
păşit într-o lume în care competiţie, într-un perma elevilor, a celor mai noi nice in care. activează peste stă. Alături de creaţiile literare mea cu Ialcu
ORAŞTIE : Aci
ne pregătim pentru viaţă, cuceriri ale minţii omeneşti 500 elevi. In cadrul lor, ceului" (eleva Sonla Buga), amintim compoziţiile muzicale (Patria); Gară
care ne inundă gîndurile, nent freamăt, luptăm să este o necesitate. Bineînţe acumulînd un important ba „Aplicarea geometriei pla ale grupului folk. — seriile I-1I
acumulăm cît mai multe
De caldă apreciere se bucură
aspiraţiile. O lume în care noutăţi spirituale, luptăm les, că obiectele de invă- gaj de cunoştinţe ştiinţifice, ne in construcţii“ (eleva procesele literare, serile cul- GEOAGIU-BAI cl
lace
(Casa
sîntem mulţi, foarte mulţi, pentru a ne întrece unul ţâmint, prin conţinutul lor, sintem in măsură să con AJina M a-covei), „Funcţia tural-distractive, discotecile HAŢEG: Dame:
cu toţii animaţi de dorin pe celălalt. E paradoxal sini menite in primul rind tracarăm ideile ş! concep caracteristică a unei sub- realizate de casa dc cultură. cia); BRAZI: C
ţa, de setea d cunoaştere. felul cum se îmbină bu să ne înarmeze cu cunoş ţiile retrograde, mentalită mulţimi" (elevul Cristian Tar- Ar fi nedrept să nu subliniem cap ; CALAN :
e
(Casa
terioasi*
Ca oricare tânăr, tindem tinţe ştiinţifice. In afara cla ţile mistico-religioase, ob noveski) ş.a. Temele de cer concursul ce şi-l aduc la am SIMERi V Mos-
spiri
să descoperim singuri lu curia de a fi obţinut un sei se adaugă alte modali scurantiste, să argumentăm cetare se finalizează in plificarea şi vieţii noastre prezenta de In lacrimi -
spectacolele
tuale
(Mureşul);
IU.
mea şi rosturile ei. Iar rezultat foarte bun cu q tăţi - cercurile ştiinţifice, concepţia revoluţionară des cele de proiect, ceea ce te pc scena casei dc cultură galante (Lumi.
oarecare „înţelegere" pen
în avîntul nostru simţim tru colegul de bancă care manifestările şi acţiunile pre lume şi viaţă a parti determină o creştere a ca de către colectivele artistice LARI: Acolo p
caldă şi apropiată îndru a luat doar 5. Este de educativ-ştiinţifice (dezba dului şi statului nostru. lităţii şi eficienţei lor. profesioniste cu piese dc tea văzute (Mineri
marea dascălilor noştri necrezut cum prietena cea teri, simpozioane, mese ro Activitatea de cunoaştere tru aflate şi în programa şco
dragi. Nu întotdeauna ve mai bună este stăpînită de tunde, expuneri), invâţâmin- propriu-zlsă este strins le LUCIA MUREŞAN lară. Dar nu le putem vizio
na
numărului
extrem
datorită
dem rostul adevărat al o undă de invidie uşoară tul politic pe linia organ!- gată de activitatea de cer - elevă, clasa a Xll-a B de mic de bilete pc care avem Vrem
sfatului primit. Uneori posibilitatea să le procurăm,
reacţionăm. Aminteşte-ţi atunci cînd tu obţii o notă la spectacolele bune. In Timpul prob
tu, colegule, de cîte ou mai bună. « Din iniţiativa organi ŞTIAŢI C Ă . . . : valoroase creaţii tehnice schimb, la cele mai modeste azi, 20 dccembr
ai crezut că eşti nedreptă Dar toate acestea du zaţiei de tineret din şcoa şi ştiinţifice ale elevilor ? beneficiem dc bilete nelimitate. mea se menţii
ţit ? în aceste momente rează pînă la următorul lă, uteciştii aflaţi în prac ducţie al liceului la auto- ® Comitetul U.T.C. din Credem de cuviinţă că c bine cerul temporar
cal vor cădea
conştiinţa ţi-a spus ceva ? clinchet de clopoţel cînd tica productivă au hotărît dotare ? liceu a iniţiat, în cinstea ca unul din spectacolele pre Vin tul va sufla
Poate am greşit şi faţă în sinea ta îţi vei spune cu ca în ultimele două săp zilei de 30 Decembrie, un zentate dc către fiecare tea derat clin sud ;
de colegi, de prieteni, de încredere: următorul suc tămâni ale trimestrului î ® S-a deschis, în incinte concurs pe teme de crea tru din ţară să fie numai peraturile mi;
cuprinse intre
părinţi, faţă de noi înşine ? ces e al meu, al nostru. să realizeze o producţie su bazei de producţie, expozi ţie literară, plastică şi foto pentru elevi. Aşteptăm şl plus 4 grade,
Scrutează-ţi şi de această Şi din nou optimismul plimentară de o sută de ţia realizărilor practicii grafică intitulat „Patriei, alte spectacole adecvate vîr- Sn sudul Banatt
dată conştiinţa î Oare nu pune stăpinire. pe noi. mii lei, muncind efectiv productive şi ale cercuri din toată inima", aducînd stei noastre. maxime întrd 6
mai
sSntem prea adesea încli îa construirea vestiarelor lor tehnice din liceu, CU- şi î felul acesta un fier roasă. ridicate în
n
Dimii) e
naţi să dăm vina pe alt- LUIZA POP, sălii de sport, lucrare pre prinzînd lucrări din pro binte omagiu realizărilor CRINA BULGÂROV, ceaţă.
etEcva sau pe altceva in elevă, clasa a Xll-a B văzută In planul d« pro- ducţia şcolară şi cele mm anilor socialismului, elevă, clasa a Xll-a C