Page 76 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 76
WMiM
Ca o neobosită inimă, tcnnocentrala Mintia pulsează în sistemul energetic naţional
o producţie sporită de energic electrică. De aici, din camera centrală de comandă, maistrul
electrician Aurel Otoiu si tablotorul generator Adela Valea integrează în sistem întreaga
Anul XXXVI, nr. 8 434 DUMINICA, 23 DECEMBRIE 1934 4 pagini - 50 bani termocentrală. ' Foto NICOLAE GHEORGHIU
Hotărîrile Congresului al XHI-lea al P.C.R.
program însufleţi tor de acţiune al întregului
în lumina sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ
Se impun măsuri hofărîte pentru ca A ROMÂNIEI ÎN ANUL 1985
tofi consumatorii să se încadreze
f
în cotele repartizatei
Secretarul general al că, ceea cc depăşeşte re sul de muncă sc desfăşoa
partidului, t o v a r ă ş u l partiţiile pe o lună întrea ră bine organizat, în ordi
Nicolae Ceauşescu, a insis gă aie C.M. Valea Jiului, ne şi disciplină, fiecare
tat în repetate rînduri a- I.M. Hunedoara şi ,,Mar. membru din colectiv înţe
supra necesităţii de a se mura" Simeria. Altfel spus, lege să se achite cu răs
acţiona, în continuare, cu toate unităţile aparţină pundere do sarcinile cc-i
toată hotărârea,.p’entru creş toare C.M. Valea Jiului, revin, procesul de produc,
terea mai puternică a efi I.M.. Hunedoara şi „Mar ţie se derulează la parame
11
cienţei economice, pentru mura Simeria ar putea tri optimi, consumurile spe
reducerea cheltuielilor de funcţiona în plin o lună cifice pe unitatea de pro
producţie, a consumurilor de zile cu această energie dus scad.
...ALŢII RISIPESC
ENERGIA ELECTRICA Este ştiut că o dată cu
ih PSO&tiOM €tî MAi MUltA *
S-0 ECONOMISIM PE TOATE CÂH.E !
sezonul rece se impun
măsuri şi acţium deosebite
de materii prime şi mate electrică economisită în 1904 1905
riale, îndeosebi de combus judeţul nostru. GH. I. NEGREA
tibil şi energie electrică. Un lucru îmbucurător,
Să vedem care este si care se datorează bunilor (Continuare în pag. a 2-a)
tuaţia în judeţul nostru, gospodari, din rîndurile că
după 11 luni care au tre
cut din acest an, în pri rora merite deosebite re
vinţa consumului de ener. vin C.M. Deva, I.M. Hune ÎN Z I A R U L D E A Z I
gie electrică. doara, I.M. Barza, „Vîsco- O casă plină,!
za“ Lupeni, I.U.M. Petro
11
BUNII GOSPODAKI şani, „Marmura Simeria, • Moment politico-ideologic la Beriu • Foileton : Pe [pamiita iaţă \
0 v
ECONOMISESC... care au obţinut, lună de linia moartă... ® Lecturi şi privelişti. Ortografice ® Un nou
lupă, însemnate economii film românesc: „Zbor periculos ® Mozaic duminical. Din împlinită \
11
De la începutul anului, la consumul repartizat de — Omul meu îi tare de
judeţul Hunedoara rapor cuprins : * Turism Ia mare şi la munte * Serial: Ciudad treabă - ne spune Ana
tează că a economisit din energie electrică. Este de de Mexico - între mit şi adevăr (II). Moldovan din Batiz. Mun şef de echipă. Şi despre \
sistemul energetic naţional fapt, dovada cea mai grăi citor, tată bun. Ne-am în cum munceşte se aud nu- i
58 855 MWh energie electri- toare că acolo unde proce ţeles şi ne înţelegem bine. mai cuvinte frumoase. Eu /
încă de cînd ne-am căsă lucrez de mulţi ani în fer- )
torit am hotărît amîndoi să ma zootehnică a coopera- ^
avem copii. Nu unul sau tivei agricole din Batiz, sînt
Mai multă străduinţă pentru furajarea şi îngrijirea doi, ci cit mai mulţi. Că îngrijitoare de animale. .
fără copii familia e ca un De-a lungul anilor, i-am j
pom ce nu face fructe, ţine luat şi pe copiii mai mari l
animalelor, pentru creşterea producţiei de lapte ) doar umbră pămîntului. Iar cu mine a ucru . Acum mă l
| |
femeia, gîndesc eu — tre- ajută Mariana, fata mai
buie să-şi îndeplinească me- mică. Are numai 13 ani, \
fermei zootehnice, am por furajeră este un gol de 100
Urmărind modul cum sc acţionează pentru tra nit... pe flux.Adică de la tone e fin I nirea, adică să dea viaţă dar e harnică şi-i plac a- ţ
ducerea în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor cuprinse grajdul care adăpostea ma d la urmaşi. Eu aşa înţeleg nima.lele. (
în cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ternitatea şi creşa, apoi, C.A.P. ZDRAPŢ1 rostul familiei, şi sînt mîn- — A fost greu să creşteţi^
secretarul general al partidului, la recenta Consfă prin cel în care se aflau în cele două brigăzi ale dră că am dat viaţă la şa- î ase C0 Ph ? ^
tuire de lucru pe problemele agriculturii, am efectuat, o linie cu viţei şi una cu fermei zootehnice se simte se copii. Pe toţi i-am iubit, — Da, dar nu ne-am plîns/
în colaborare cu Direcţia judeţeană pentru agricultu vaci în gestaţie avansată mîna de buni gospodari a i-am crescut bine, sănătoşi, niciodată, nici eu, nici băr-1
ră şi industrie alimentară şi Uniunea judeţeană a coo şi încheind cu grajdul va celor doi şefi de brigadă le-am dat, celor mari, un rnatu-meu. Apoi copiii s-auţ
perativelor agricole de producţie, un nou raid în fer cilor cu lapte — peste tot — Ioan Almăşan, la briga rost în viată. ajutat între ei, s-au crescuţi
me şi sectoare zootehnice. De această dată au fost curăţenia şi ordinea „vor da Zdrapţi şi Traian Mi- i, , ... , unii pe alţii, cum se zice./
. .
. t
controlate unităţi din Consiliul unic agroindustrial 11 hai, lă brigada Crişcior. O — Unde sînt copiii acum cei mari i-au in-)
H
Adică
—
Brad. Iată, succint, ce am constatat cu acest prilej. beau despre ce înseamnă spunem aceasta şi prin , . Anicuta, cea mai mare, .... . . . r i
■1 gnjit pe cei mici. Cum s-au \
ca în zootehnie să lucreze prisma rezultatelor : în am. este in Ca an. S-a căsătorit â ,f . .. • „ , , , }
. ridicat puţin, i-am luat lai
bele subunităţi producţia cu Dumitru Muresdn, tur- , , \
, . , ; . .
,
C.A.P. BRAD de lapte este în creştere, nator la combinatul siderur- lucru Ia cooperativa agri- >
_ m a-
H
BRIGADA „FUIGER*' IN ZOOTEHNIE de d uctie A
Grajduri curate, în care balanţele furajere au şan gic Au locuinţa in bloc. întotdeauna unul sau
raţiile sînt afişate la locuri se reale de a fi realizate Petru este lăcătuş, tot lă , , . . ]
r. ... L . „ c- t
cloi cu mine Io lucru in fer- l
r
_
\
. , . -
vizibile (aveam să ne con integrală a planului anual îngrijitori ca Maria Pavel, integral datorită bunei În C.S .„Victoria . Şi el are ma zootehnică. Aşa am pu- ,
nM
...
. a ,.
mn 7rmrohmfn Acn nm nit- I
T
vingem că sînt şi respec la fondul de stat (1 800 hl). Maria Duşan, Lucreţia Ju. trajutorări cooperativă-ce. apartament. Aurelia sta ,n , riJi cîte douâ oturi
,
tate), prezenţa la progra Am remarcat; de asemenea, ia, Maria lancu, pentru ca tăţeni, starea fiziologică a ^ Batiz şi este căsătorită cu de vaci şi am ciştigat in- t
Kntt7 ci nef-n rncnînritn fu .
mul de grajd fără nici un re vechimea în această fer animalelor este bună, loti i Ştefan Şainer, tractorist la
preocuparea susţinută pen zările sînt făcute conform totdeauna bine. în anul a-
rabat, baza furajeră întoc tru îmbunătăţirea procen mă coincide cu anii care 1 secţia de mecanizare din cesta au fost. luni cînd am
mită după toate cerinţele tului de natalitate, în acest au trecut de la înfiinţarea indicaţiilor. De remarcat ţ sat. Ioan, care a lucrat ca primit aproape 6 000 lei pe
— toate acestea fac din u- sens acordîndu-se o deose cooperativei I indicele sporit de natalita ţ electrician la Deva este în
nitatea din Brad o coope bită atenţie efectuării tra Lucruri bune şi în ce pri te înregistrat în ferma zoo i prezent militar în termen. lună. Bărbatu' meu ciştigă ^
tehnică Zdrapţi : 82 la sută.
rativă de producţie model veşte funcţicnarea instalaţi / Cornelia şi Mariana sînt şi el bani frumoşi. A fost i
greu, desigur, să creştem 1
pentru toate celelalte uni tamentelor adecvate vitelor ei mecanice de muls, pu C.A.P. MESTEACĂN încă şcolăriţe. şase copii, dar îmi creşte ţ
Lnfecunde, lotizării stricte
tăţi din zonă. De altfel, re nerea la adăpost a furaje, Deşi producţia de lapte \ “.. £ '" t' crescul P inima cînd îi văd sănătoşi l
e
um
a
zultatele pe care le. înre şi bunei furajări a viţele, lor, tocarea acestora. Dar, in ferma zootehnică este I COpil ? şi în rînd cu oomenii chib
..... -J ...-------------- :: -u:u .'
• -
gistrează ferma zootehnică lor de reproducţie, respec în ultima instanţă, rezulta în creştere, preliminarul — Eu şi bârbcitu-meu am zuiţi şi gospodări. Copiii -l
de aici în ultima perioadă tării planului de montă tele sînt cele care primea arată că unitatea din Mes muncit mult. Petru a lucrat
si ntnu nu- ^
marchează o continuă creş (realizat integral atît la ză. Or, la acest capitol, mai teacăn va înregistra o rri- mulţi ani in cooperativa a- eu asa cred f ilia, I
tere : la începutul lunii ■vaci cit şi ţa viţele). sînt multe lucruri de pus realizare de 300 hl. O ex- gricolă din Batiz, de o vre- mai cejce !ntâresc am
i şj
t în viaţă, mîn- ?
un
producţia de lapte marfă la punct: plănui produc me s-a încadrat la combi- c ia fiecărei familii’. î
ros
era de 571 litri, pentru ca C.A.P. RIBIŢA ţiei de lapte pentru fondul Brigada de reporteri : dr
în ziua raidului nostru ea de stat este realizat doar TRAIAN BONDOR natul din Călan. în prezent \
să fie cu aproape 200 1 mai însoţiţi de Nicolae .Tuia, pe jumătate. indicele de MIRCEA DIACONU lucrează la turnătorie ca B. TURDEANU ^
mare. un ritm de creştere preşedintele cooperativei, şi natalitate este cU puţin
cs preliminează realizarea ing. Lazăr Avram, şeful peste 60 la sută, în baza (Continuare în pag. a 2-a)
