Page 77 - Drumul_socialismului_1984_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 43

Moment politico-ideologic la Beriu Mai multă străduinţă

Zi de iarnă la Beriu. Iar­ adjuncţi cu problemele de mal în mai toate unităţile foram al comuniştilor, care pentru furajarea şi DU?
na, cînd pumîntul şi sămîn- propagandă ai comitetelor agricole şi în sate, că se trebuie să stea la baza între­ 23 DEl
ţa se odihnesc într-o tăcere comunale de partid Ro- lucrează stăruitor pentru gii activităţi politico-ideolo- 10.00 .Umana
premergătoare marilor gra­ mos, Balşa, Geoagiu, Orăş- menţinerea ia un nivel co­ giee şi cultural-eduoative îngrijirea animalelor 10.30 Dc stra
iuri şi învolburări, se po­ tioara de -Sus şi Turdaş au respunzător a întregii acti­ într-o perspectivă largă. 11.00 viaţa s
triveşte întotdeauna decan­ relevat din experienţa or­ vităţi politieo-ideologice şi Participanţii la schimbul (Urmare din pag. 1} vacile cu lapte nu sînt liră-/ 11.30 Lumea
coava <
tărilor şi revelărilor, nu­ ganizaţiilor de partid în cultural-artistice. Rezultate de experienţă au asistat, în nite diferenţiat, după pro­ 01.30 Din cui
mărătorilor şi sintezelor. conducerea activităţii con­ bune se remarcă la Romos, continuare, la o activitate plicaţie trebuie căutată In ducţia ce o dă fiecare. în române
zică po
Unui scop de acest fel j-a siliilor de educaţie politică Geoagiu, Beriu şi Balşa. practică. în cabinetul de faptul că baza furajeră unitate există 21 de vaci 13.00 Telex
răspuns reuşit un recent şi cultură socialistă, cu pre­ Un interesant moment al istorie al şcolii generale este încă departe de a rea. infecunde. Natalitatea este, 13.0. 1 Album
schimb de experienţă or­ cădere în domeniile propa­ ansamblului activităţii din s-a desfăşurat dezbaterea liza necesarul hranei ani­ la ora actuală, de 68,3 la în pro;
ganizat de Secţia propagan­ gandei vizuale şi gazetelor acea zi l-a constituit acţiu­ din cadrul învăţământului malelor conform raţiilor sută, iar procentul de ges­ uşoară
versuri,
dă a Comitetului judeţean politico-ideologic ai cercu­ stabilite. Şi, se ştie, atunci taţie de 51 la sută, ceea jc, film
de partid în comuna Beriu. lui cadrelor didactice, a- cînd nu dai n-ai nici de ce relevă activitatea neco­ desene
Au venit, cu experienţe Un reuşit şi constructiv schimb de experienţă vînd ca temă „însemnăta­ unde cere. Deci, de primă respunzătoare a operatoru­ dorii ri
proprii, secretarii adjuncţi tea istorică a celui de al urgenţă este procurarea fu­ lui însămînţător Dora Ic- secvenj:
rului
cu problemele de propa­ XIII-lea Congres al Parti­ rajelor atît la fînuri, la zan. Producţia d° lapte 18.30 Ecran d
gandă a; comitetelor comu­ dc perete, educaţiei mate- nea brigăzii ştiinţifice a dului Comunist Român în grosiere, cît mai ales la marfă este foarte scăzută. copiilor,
tic + 1
nale de partid di zonele rialist-ştiinţifice a oameni­ căminului cultural, care a viaţa partidului şi poporu­ suculente, unde deficitul Dorina Micula, şefa de fer­ 19.00 Telejun
n
Orăştie, Geoagiu şi Simeria lor muncii. în acest cadru prezentat un model fje pro­ lui nostru". Dezbaterea, este foarte mare. mă, ca şi conducerea coo­ 19,20 Cînlare;
şi directorii şcolilor de cen­ au fost evidenţiate preocu­ gram privind materialita­ reuşită, bine condusă de C.A.P. SĂLIŞTE perativei trebuie să parti­ lor)
tru din comunele respecti­ pările pentru organizarea tea lumii, aducînd dovezi propagandistul Petru Ilen- Deşi dispune de o brigadă cipe efectiv la organizarea 20.00 Film ai
ve. Au venit şi s-au înge­ şi desfăşurarea învăţămîn- convingătoare din domeniul drea, a prilejuit relevarea, zootehnică relativ mică în muncii în sectorul zooteh­ aproape
lor).
mănat ca într-o frumoasă tului politico-ideologic de filozofiei, fizicii, chimiei şi sub diverse raporturi, a comparaţie cu cele ale al­ nic. Product
lor din
şezătoare, spunînd şi lu- partid şi al celui agrozoo­ biologiei. însemnătăţii Congresului tor cooperative de produc­ C.A.P. LUNCA MOŢILOR 21.30 Antolog
crînd, lucrînd şi spunînd tehnic, modul în oare se Deosebit de utile s-au partidului, a Raportului ţie din C.U.A.S.C. Brad, u- Se obţine o producţie de (color)
cum se realizează politica desfăşoară activitatea uni­ dovedit, apoi, concluziile prezentat de tovarăşul nitatea agricolă din Sălişte 180 1 lapte, din care 150 21.. 10 Telejuru
economică şi. culturală a prezentate de directorul Nicolae Ceauşescu, a tutu­ înregistrează rezultate no­ litri mănîncă viţeii, aşa cu
partidului în satele acestea versităţilor cultural-ştiinţi- Cabinetului judeţean pen­ ror documentelor adoptate, tabile în sectorul zootehnic. la fondui de stat se livrea­ LUNI, 21
de pe Valea Mureşului. A fice, brigăzilor ştiinţifice, tru activitatea ideologică şi jalonînd cu claritate coor­ Astfel, indicele de natali­ ză numai 30 1 pe zi. Can­ 20.00 Telejuru
fost o adevărată şezătoare pregătirea formaţiilor de politico-eduoativă, tovară­ donatele viitoarei dezvoltări tate este în creştere. titatea predată ar putea fi 20,20 Actuali t
politică, ideologică şi cul- amatori pentru faza pe con. şul Constantin Purcilean, a patriei noastre socialiste. Dacă în ceea ce priveşte mai mare dacă laptele ce nomie
tural-artistică, plină şi îm­ siliile unice agroindustria­ asupra nivelului şi conţi­ Ingenios conceput, pro­ reproducţia lucrurile stau se dă viţeilor ar fi tras. Se­ 20.35 Tezaur
plinită, le a Festivalului naţional nutului muncii desfăşurate gramul zilei a cuprins cli­ mai bine, nu acelaşi atribut paratorul, însă, deşi în sta­ 20,55 Roman
La primăria comunei gaz­ „Cîntarea României", pre­ pînă în prezent de către pe emoţionante produse de îl întruneşte atenţia ce se re de funcţionare, nu este lor). „IVI
dă, participanţii au făcut cum şi modul în care se comitetele comunale de cîteva dintre formaţiile de acordă furajării diferenţia­ folosit de multă vreme. Na­ pLsodul
cunoştinţă cu preocupările acţionează pentru dezvol­ partid, precum şi direcţiile amatori ale căminului cul­ te a animalelor. Este una talitatea este de 48,5 la su. 21.35 Orizont
liric
organizaţiei comunale de tarea şi însuşirea de către de acţiune pentru întreaga tural din jocalitate. dintre explicaţiile faptului tă, iar procentul de gesta­ 21,50 Telejuru
partid, ale şcolii şi celor­ toţi locuitorii satelor a do­ perioadă de iarnă. în a- în acest fel, momentul că producţia zilnică de lap­ ţie de 43 la sută ceea ce 22.00 închidei
lalţi factori de educaţie, cumentelor celui de-al cest cadru o însemnătate politico-ideologic desfăşu­ te marfă de la cele 15 vaci se datorează lipsei ţc stră­ lui.
c
orientate spre îndeplinirea XIII-lea Congres al parti­ deosebită o are studierea a. rat într-o zi de iarnă la în lactatie se situează la danie a operatorului însă­
sarcinilor economico-socia- dului. profundată ă Raportului to­ Beriu s-a dovedit pe cît de 35—40 litri. mînţător Ileana Criste şi
le şi politieo-ideologice ce Dezbaterea a marcat fap­ varăşului Nicolae Ceauşescu bogat, pe atît de instructiv A.E.I. BIRTIN a brigadierei zootehnice i^AB
revin satelor noastre din tul că învăţămîntul politi­ Ia cel de al XIII-lea Con­ şi util. Mecanizatorii n-au putut Lucreţia Farca. în adăpos­ r rssst
documentele de partid. co-ideologic şi cel agrozoo­ gres al partidului, a celor, porni tractoarele ţa timp, turi este ordine şi curăţe­
Rînd pe rînd, secretarii tehnic se desfăşoară nor­ laltc documente ale marelui CORNEL ARMEANU astfel că furajarea anima, nie, în incintă însă e mult Ictin de ştir
bucureşi
lelor a început tîrziu şi a noroi. tul dimineţii
durat pînă după orele 11. C.A.P. RIŞCA tatea In C0' i
Iîadioprograr
Unitatea raportează rezul­ Ferma este bine pusă ia 9,30 Magaz
tate necorespunzăţoare la punct, animalele au o stare 12.00 De toa
SĂ mWCEM CIT MAI MULTA ■-
ENERGIA ELECTRICĂ S-0 ECONOMISIM PE T0ATE~ CĂILE ! toţi indicatorii de plan. Na­ fiziologică bună. în incintă 13.00 Uadioji
talitatea a ajuns la numai şi în depozitul de furaje chestra de
Radiotelov
a
50 la sută, . procentul de este ordine. Se realizează Radiomagazii
gestaţie este la ora actuală o furajare corespunzătoare Lj-OO Unda v
Se impun măsuri flotante pentru de 43 la sută, ceea ce re­ a vacilor cu lapte, a viţe- \ •etisment l
levă activitatea necorespun. lelor reţinute pentru pră- Clubul artei
tin de ştiri;
zătoare a Vioricăi Janc, o- silă. Cocenii dc porumb nu şlagărului r
ca toţi consumatorii să se perator-însămînţător şi a se toacă, deşi unitatea este Concert de
medicului veterinar Teodor dotată cu moară pentru 1G.45 A Iman.
Publicitate;
încadreze, în cotele repartizate! ■Moţ. Complexul livrează prepararea furajelor. Ferma de ştiri; 18,'
zilnic la fondul de stat nu are îngrijitori perma­ rium ; 20,0(
20,15
Rezi
260—270 1 lapte. Producţia nenţi. Natalitatea este de
{Urmare din pag. 1) „Victoria" Călan a rămas mică se datorează furajă, Loto 2; 20,20
74 la sută, dar procentul tiri,
mult sub plan la producţia rii necorespunzătoare a va­ de gestaţie a ajuns la nu­ melodii confcsii
’84;
în ceea ce priveşte înca­ dc fontă. aglomerat, cocs, cilor cu lapte. Viţelelc re­ mai 52 la sută. nări; 22,00 R;
drarea riguroasă în cotele piese turnate. Adică ja Panoramic
repartizate de energie elee. principalii indicatori ai ţinute pentru reproducţie C.A.P. VAŢA Muzică de i
Nou stop n
trică şi prevenirea oricăror producţiei fizice sortknen. sînt slabe. Circa 200 ani­ Toţi îngrijitorii sînt lo­
căi de risipă. Din păcate tale, de care economia na­ male ce au mai mult de calnici, fapt ce se reflectă
în luna noiembrie nu toţi ţională are marc trebuinţă. doi ani, n-au fost încă ges- în prezenţa bună la pro­
consumatorii au înţeles a- Cu depăşiri mari la con. tate. în adăposturi, ca şi în gramul din zootehnie. Ra­
cest lucru. în frunte se si­ suinul de energie electrică incintă, dezordinea şi mur­ ţiile furajere sînt bine în­
tuează C.M. Valea Jiului, se prezintă şi transportul dăria sînt la ele acasă. De tocmite, dar nu se respec­ DE. : 5
peste trei săptămîni, din-
cu un plus la consum de feroviar, F.N.C. Orăştie, tr-un grajd gunoiul se e- tă, în sensul că vacile cu (Patria); (A 1
grăbesc
1852 MWh, cantitate cu ca. alţi consumatori. vacuează cu roaba deoare­ lapte nu sînt hrănite supli­ DOAR A: Fai
re Chimica" Orăştie poa­ în această perioadă, în ce racleţii nu funcţionează. mentar. De aceea, produc­ bcsc (Mod
ţia de lapte variază mult
te funcţiona aproape o lu­ zilele care au mai rămas Tăbliţele matricole nu sînt de la o zi la alta : la 1 dec., Lupii B); mărilo
la
Tău
nă. Apoi, C.S. „Victoria" pînă la sfîrşitul anului, se ţinute la zi. Peste tot, în de pildă, s-au livrat la fon­ Galax (Arta)
Călan, care în loc să pulse­ impun măsuri deosebite curte, este aruncat fier dul de stat 110 1, în 21 dec. Singur dc <
în parc (Pai
ze în sistemul energetic na­ pentru ca toţi consumato­ vechi. Am găsit o bucată — 90 1. Starea fiziologică simbătă sca:
ţional, consumă intr-o sin­ rii să se încadreze în co­ de sîrmă şi în ieslea viţei­ a animalelor este mediocră, Domnişoara
gură lună, peste cota re­ tele repartizate, să se pre­ lor abia. fătaţi. Conducerea iar a tineretului necores-. icmbric); L
vesel
partizată, 1763 MWh, can. vină orice căi de risipă a unităţii — director Ioan punzătoare. 36 de vaci, a- Salutări (Cultul
do
titate necesară „Avicolei" energiei electrice. Că este Streteanu, şeful fermei zoo­ dică 14,4 la sută din efec­ ccafărul) ; l
şi Ţesătoriei de mătase De­ pe deplin posibil o dove­ tehnice Nicolae Ceanu nu tivul matcă, sînt inferau, mărilor (Mii
Lovi'
Atelierul mecanic al E.M. Deva. Unul tlln principalii co­
LA :
va pentru a funcţiona în desc bunii gospodari exem­ laboratori al LC.I.T.P.L.C.IJVL Deva. Lăcătuşul specialist Pe- se ocupă decît în mică mă­ de, iar asupra lor nu se- toace (Munc
plin o lună întreagă. Să plificaţi în rîndurile de fa­ truţ Sabin are un aport important în domeniul aplicării noi­ sură de organizarea şi con­ face nici un tratament. NOASA: Na
nu scăpăm din vedere că ţă, al căror exemplu se ce­ lor tehnologii dc cercetare. ducerea muncii, în schimb C.A.P. BIRTIN citoresc); U
în aceeaşi perioadă C.S. re urmat. se lamentează cu multă ar. Vineri dimineaţa n-a par­ mori rănit <
viaţă
(Retezî
tă. Sugerăm G.I.G.C.L. De. ticipat nimeni din condu­ toarcerea VI:
GUR,
«i va să urgenteze construcţia cerea unităţii la programul roşie); mcrcer
cana
noului bloc de locuinţe, în- din zootehnie. Raţiile fura. rul) ; ORĂ
Acesta este un termen fo- kg fier beton ? Pentru a * * trucît termenul de dare în jere nu se respectă, hrăni- nea Zuzuc
j losit in limbajul ceferiştilor, Pe linia moartă... proteja produsele finite de I folosinţă a trecut demult. rea vacilor cu lapte se fa­ pentru doi
(Flacăra) ; i
1 Timp de ciţiva ani, dar mal rugină, a dat atacul şl la ' C.A.P. ŢEBEA ce cu zgîrcenie, ceea ce se Salamandra
' insistent de prin J981 şi vopsele. După toate cal- j Efectivele totale şi mat­ relevă în scăderea produc­ tură); HAŢi
I pină de curînd, a „operat“ noapte ta alta, !. M. şt-a a trecui la materializarea culele îi trebuiau 80 de * că planificate, atît la bovi­ ţiei de lapte marfă, în ul­ ştiu dc cc an
zis: „Iacă, n-o fi mare lor in lapte. Ce preferinţe BRAZI : Lo
k cu el, ziua şi noaptea mai paguba dacă le mai „uşu­ avea ? Greu da spus. în­ kg, exact cit de altfel a şi î ne cît şi Ia ovine, sînt rea. tima vreme — de la 115 1 de pradă ;
şi
de
cu
seamă,
I manevră din fostul şef C.F.R. rez' 1 şi eu de marfă. Nu de drăgise atît de mult toate „transferat" in proprietatea * I lizate, animalele au o stare în 1 dcc., la 100 1 în 21 ILIA t (Casa
filme
sa. Avea ambiţii mari
Sei
staţia
(Lumina);
i Petroşani, pa numele său alta, dar mă gîndesc ia bie­ sortimentele de mărfuri in­ I. M. Voia ca din materia- | de întreţinere bună. Sînt dec. Separatorul de lapte şi umbra (î G
stabilite raţii furajere, dar
este stricat de multă vre­
I Io an Medie. In faţa cale- tele arcuri să nu care cum­ cit nu s-a mai putut decide lele ,,recuperate* să-şi con- t la modul general şi nu se me ,iar S.M.A. Deva, unde
î gilor de muncă trecea drept struiască o mină şi o cale I respectă. Un exemplu în a fost dus la remediat, nu
| cinstea şi corectitudinea în- ferată proprie. Argumente? * acest sens este faptul că se grăbeşte să-l repare.
* truchipale. Mare le-a fost F O I L E T O N Cei 175 stîlpi de lemn i
I insă dezamăgirea cind au pentru susţinere, traversele, I
r
Timpul
* aflat ce năzbîtii a făcut, cheresteaua, ţeava şi toate ] DIRECŢII DE ACŢIUNE azi, 23 decen;
î fapt pentru care acum a va să se rupă, la reducerea ce să aleagă. Se autoser­ celelalte materiale destina- ? Raidul nostru a evidenţiat existenţa unor carenţe mea se va !
fost nevoit ş! el să intra sarcinii de tracţiune a lo­ vea cu de toate, li trebuia te special pentru construc- J grave în activitatea unităţilor zootehnice din C.U.A.S.C. £1 în general
I * pe... linia moartă. Pentru comotivelor, la atenuarea porumb, lua porumb. Nu fia unor asemenea obiecti- } î^rad, de aceea punctăm cîteva din direcţiile în care va fi schimb
prccip:
cădea
că n-aţi avut posibilitatea şocurilor între tampoane, insă cu kilogramul, ci cu... ve. Om cu simţul proprie- » trebuie să se acţioneze cu cea mai mare responsabi­ de ploaie, 1:
' să-l cunoaşteţi, încercăm la cite alte fenomene ne­ ionele. „Împrumutul" făcut taţii personala foarte as­ litate în viitor: * Să se respecte întocmai raţiile sta­ soare, frecvc
I să vă facem cunoştinţă cu gative ce mai pot avea loc s-a ridicat in cele din urmă cuţit, I. M, a reuşit să » bilite, iar vacile cu lapte să fie hrănite suplimentar parte a inter-
V
polei.
de
' nişte intimplări din bogatul la încărcătura maximă a va. la peste 3 500 kg porumb, „adune" In dauna C.F.R. j * Să se realizeze o mai bună furajare şi îngrijire a slab pină ]
unele
| său palmares. goanelor. Să nu spună ci­ grîu şi orz. In paralel, fiind materiale in valoare da * viţelelor reţinute pentru prăsilă » Să se pună ur­ rare de inten
p
J Trecind prin complex, pe neva că nu am suficientă puternic contaminat de vi. peste 100 000 lei. Nu şi-a ] gent în funcţiune bucătăriile furajere, instalaţiile de oră din se
| sub ochii lui deci, tot felul grijă de soarta mijloacelor rusul îmbogăţirii fără mun­ putut finaliza insă intenţii- J muls şi separatoarele de lapte • Maximă atenţie re­ Temperaturii
de transport aflate în dota­ că, opera in stil mare şi fi cuprinse î:
« de garnituri de trenuri în- producţiei la bovine, operatorii însămînţători să-şi facă
rea C.F.R., că nu sini „ac­ cu metalele. Lua tot ce-i le deoarece a fost obligat J zero grade,
| cărcaie cu produse ce-1 tiv" la locul de muncă !“. cădea Ia mină. Putea el să tragă pe... linia moartă. , exemplar datoria * Să se facă ordine şi curăţenie în zute, iar celi
minus 1 ţi
J ispiteau tot mai mult de !a Avind stabilite o „concep­ să refuze 2 000 kg plasă de toate unităţile ® Consiliul unic agroindustrial, consi­ Local se vq
liile populare să acorde o atenţie maximă activităţii
| o zi la alta şi de la o ţie" şi o „conduită“ dare, sîrmă gaivanlzată şi 7 000 N. BOBRICEANU pe alocuri c
zootehnice, urmărind realizarea sarcinilor stabilite. chiciură.