Page 78 - Drumul_socialismului_1984_12

8> DUMINICĂ, 23 DECEMBRIE 1984 Poq. 3

riZIUNE Ortografice

JICA, lntr-unci din savuroasele sus putem afla şi motive de)
murii: sale schiţe. Al. O. Teodo- amuzament, sint in schimb) S t a t u e t e
reanu - Păstorel, cum îl altele care se cer privite ţ
1 familiei Turism la mare şi la munte
patriei alintau apropiaţii - repro- cu un spor de seriozitate, i Cercetările arheologice tes). Statueta se află in co_
ti ui (p.c.) duce corespondenţa imagi- Din categoria aceasta lac i pe teritoriul oraşului Deva lecţia bronzurilor f i gura te
piilor. „Pot- Natura a fost extrem de teresant sc practică in Re­
piatră" nară dintre ,,Domnişoara parte in primul rind nume- ţ au dat la iveală urmele u. din epoca romana, dc la generoasa cu Iugoslavia, a- publica Socialistă Slovenia
ta cîntecuiui Zozo Caramlău şi plutonie- le personalităţilor, care, du- i nei ferme agricole, „Villa Muzeul judeţean. şezarea sa — cu poziţie la Şi turismul Ia munte. După
(color), Mil­ rul Jenlcă Dezgheţate". Iar pă o regulă unanim accep- > rustica", din epoca romană, Marea Adriatică şi Ia bunii- ce am trecut prin frumoase­
iarii re, la Munţii Alpi şi la cîm- le oraşe industriale Krani şi
cavalerul, care în timpul tată, trebuiesc scrise numai ţ între numeroasele obiecte pia Panoniel — conferindu-i Icseniţa (unde se produce a-
tninlcal (p.c.) liber era şi poet, scria cam aşa cum le scriau înşişi 1- descoperite în interiorul o- o mare varietate a climei, a nual cam 300 000 tone oţel),
m : muzică aşa : „Din clipan care te-am purtătorii lor. Copiii de obi- / biectivului. se afla şi sta­ reliefului şi a vegetaţiei, pre­ am putut vedea dc aproape
i populară, cum şi importante legături sistemul alpin de la hotarul
aici, reporta- văzut,/ Eu mom simţit un coi aud şi, ca atare, scriu ) tueta ce îl înfăţişează pe comerciale. Iugoslaviei cu Austria şi Ita­
ilociunentare, om perdut"... ' Alexandri şi nu Alecsandri, ( „Lar" în postura unui co­ Deşi nc-am aflat în ţara lia, am urcat pe un gen de...
iniate, casca- ,,Corespondenţa" e data- Cojbuc şi nu Coşbuc. Aba-1 pil. Statueta este lucrată vecină şi prietenă la sfirşi- Ţransfăgărăşan în Alpii Iu-
lui, telesport, tâ 1922 dar se mai intim- terile nu sint grave căci, I tul lui octombrie, cînd, prac­ lieni, pînă la altitudinea dc
telcspectato- în bronz turnat. îmbrăcă­ tic, sezonul turistic pe lito­ 1 517 m, de unde am admi­
plă şi azi ca, umblind prin in marea lor majoritate, ţ mintea constă dintr-o tu­ ralul Adriaticii sc Închisese, rat cuşma de zăpadă a vîr-
racanţă. Gala magazine, să dai peste cite şcoala îi corectează pe i nică lungă şi o palia. în într-o. serie de staţiuni sc fului Triglav, dc 2 863 m.
rograrn artis­ un text cu destinaţie publi- parcurs, aducindu-i la _ lor- / aflau încă destui turişti La coborire am poposit Ia
tic seri picioare poartă sandale din străini. în citeva zile am baza renumitelor pîrtii de
(p.c.) că, a cărui redactare iţi mele corecte. Mai îngrijoră- ţ curele împodobite cu mo­ străbătut cunoscutele staţiuni schi de la Planiţa, apoi în
tomânici (oo- tor e cazul numelor care 1 tive vegetale. Părul buclat Piran şi Portoroj, Poreci şi Kranska Gora —- superbă
se scriu altfel decit se pro- } Opatia, multe altele de pe staţiune montană, (Ie genul
itic. „O fată este prins într-un moţ tri­ riviera Adriaticii, pînă la Predealului nostru, dar mai
umilite'* (co- nunţă. Numele cele mai * lobat. în mîna dreaptă ţi­ marele port al Iugoslaviei redusă ca dimensiune. în
emicră Tv. frecvent supuse unor grafii l — Rijcka — oraş important, hoteluri şi vile — mulţi tu-
a stuiliouri- ^PRIVELIŞTI ne un rython, terminat în­
F. Germania greşite sint celal lui Has- ţ tr-un cap de capră, minia­
muzicală Tv. deu şi cel al Densusienilor tural, iar în stînga ţinea,
suscită bănuiala că numi- (Nicolae, Aron şi Ovid). Pri- ţ ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE DIN
(p.c.). probabil, o patera. Piesa
tul Jenică e nemuritor. Se mul se semna B.P. Hasdeu, 1 face parte din categoria la­ R.S.F. IUGOSLAVIA
produc gale ortografice hi- ceilalţi Densusianu. In am- /
ÎCEMBRIF. rilor dansatori (lares luden-
lare mai ales cind e vorba bele cazuri deci nu cu ş, )
străini.
rişti
ca şi Koper sau Pola, pen­
Activitate
inten­
(p.c.) de cuvinte pătrunse in fim- d cu s, cum avem datoria ţ tru forţa lor economică si să la amenajarea piftiilor,
;a în eco- bă relativ recent dar recep- să le scriem şi noi, in ciu- j turistică. in vederea sărbătoririi, în
late după ureche. Am vă- da faptului că, in pronun- i Rarităţi din flora Sugestii pentru în toate aceste staţiuni, tu­ anul viitor, a 50 de ani de
iclorlc (c.) ristul are la dispoziţie, în la inaugurarea lor, unde, în
lut prin vară, la magazinul t are , se aude ş. Un alt as- ,
oiicton (co­ „Ulpia" - vorba ceea : ca- pecf priveşte prenumele ca- 1 ; şi fauna africană timpul liber hotelurile mari, modern uti- decursul anilor, au cucerit
co Polo**. E- — la Deva late, arhitectonic şi funcţio­ lauri europeni, mondiali si
să mare I — o etichetă pen- re > de asemenea, trebuie ( j nal, multiple condiţii de rc- olimpici mari vedete ale
telmico-şliin- tru preţuri pe care scria să respecte grafia folosită i Colecţiile de ştiinţele na­ e Doriţi să fiţi prezenţi creere şi destindere. datorită climei schiului internaţional. dc Alpii lu-
De
alături
fapt,
Aici,
şiipi. Noroc că articolul cu de purtătorul său. Marele 1 turii ale Muzeului jude­ temperate, a cadrului lor licni, sc înalţă Alpii Stîiicoşi,
(p.c.). pricina era expus, altfel nu nostru istoric se semna in- ţ j ţean din Deva adăpostesc la o seară de colinzi lai­ inedit şi plin de pitoresc, de unde izvorăşte domol rîul
marea
'sărută
program u- cred că aş li ghicit că e deobşte N. lorga. Cind u- i un bogat material exotic ce ? Pădurenij din Dăbîca unde largi perdele de muntele Saya, care, după 945 km - pe
teritoriul
ver­
peste
Iugoslaviei,
vorba de slip, al cărui piu- za însă şi de prenume, ?/ > reprezentat prin “specii dc vă invită Ia ei în sat, pen­ deaţă permanentă, staţiunile geşte Dunărea, la Belgrad. între­
ral, in bună limbă romă- scria în forma Neculai şi ) plante şi animale proveni­ Portoroj şi Opatia primesc Panglica de asfalt urcă din
nească, e insă slipuri si nu Nicolae. Poate că a a- l te din regiunile ecuatoria­ tru că .aici, astăzi se des­ turişti şi vizitatori in tot nou, şerpuieşte prin cochete
cursul anului.
sate de munte, cu multe vite
nicidecum şlipi. Dacă slip doptat această formă dini le şi tropicale ale Africii. chide cea de-a IV-a ediţie Intr-un elegant hotel din şi gospodării frumoase şi în
e un cuvint mai nou, cu o dorinţa de singularizare sau ) Parte din exemplarele ra­ a săptămînii cultural-edu- Porcci, „Piţal“ # nc-am expri­ scurt timp ne aflăm în în-
flexiune mai capricioasă, pentru a-şi sublinia originea ( re colectate de-a lungul a- mat nedumerirea faţă de co­ cînlătoarea staţiune montană
I .• 6,00 Btl- moldoveana, sau poate că t nilor în pădurile sau pus­ cative a comunei Topliţa — legul dc la ziarul „Dncvnik" Bled, atit de frecventată şi
6,05 Conccr- trening, provenit din engle­ „Pădurenii — copiii mun­ din Liubliaua, care ne-a în­ de îndrăgită de marele diplo­
— n-am cercetat — aşa va ţ
7.00 Actuali- zescul training, e incetăfe- ~ n-am cercetat — aşa va tiurile africane au fost pre_ soţit, că în cameră nu exis­ mat român Nicolae Titules-
1
minute; 8,00 nit de mult şi cu sensul bi- ” ‘ li figurat * intr-adevăr in ac- \ zentate în cadrul unor ex­ ţilor". tă televizor unde să urmă­ cu. Aici sc află şi lacul cu
I satelor ; teie oficiale. Oricare ar fi t poziţii temporare, cum este rim un important meci de acelaşi nume, lung ile 2,5 km
duminical ; ne precizat. Cu atit mai Astăzi dezbaterea pe mar. fotbal. Răspunsul a venit şi lat de 1,5 km, cu apă
uluitor e atu
pentru toţi; uluitor e atunci să aflăm că aauza, noi trebuie să-i res- , şi cea deschisă în prezent prompt, surprinzător, dar in­ verdc-albasiră de o limpezi­
al; 13,15 Or- la un nou şi elegant ma ma- Pfctăm propria grafie, ea ] în holul secţiei de ştiinţele ginea obiceiurilor şi datini­ teresant, privit din unghiul me neverosimilă. în mijlocul
elegant
tzică uşoară gazin devean, el se scrie fiind in acest caz cea orto- ţ naturii a muzeului devean, lor strămoşeşti va fi urma. eficienţei turismului iugoslav: lacului, înconjurat de coline
unii ; 13,30 intitulată : .,Din flora şi 5 »în hotel turistul vine să se acoperite de păduri, pe o
I femeilor ; treling, spre hazul onor cli- Petică. t tă de o frumoasă seară de odihnească, noaptea. Ziua, mică insulă, a fost ridicată,
Mă; 14,30 î> entelei. Ca să nu mai vor- Ortografia nu e capriciul ) fauna africană". Vizitatorii colinzi laice. ci trebuie să circule, să be­ cu sute de ani în urmă. o
doric ; lr.,.A) au posibilitatea să admire neficieze (le serviciile mul­ biserică. Iar pe malul locu­
I 16,00 Bule- bim de produsele de cofe- unor lingvişti pedanţi ci ) fructe ale unor specii dc tiple de distracţie şi bună lui, la o oarecare înălţime,
,05 Virstc ale tărie pe care producătorii unul dintre cele mai vizi- ( dispoziţie ce i se oferă, să străjuie un castel din seco­
ânesc ; 16,30 au ambiţia să le desfacă bile semne de civilizaţie a / plante exotice (palmieri, o Intr-o altă zonă ă ju­ viziteze vestigiile istorice .şi lul al Xl-lea, cu o vedere
promenadă ; nuci de cocos, fructe de monumentele de artă .şi cul­ magnifică asupra lacului, a
sonor; 17,35 sub denumiri exotice. Cum unei naţiuni. A o respecta ) liane tropicale), precum şi deţului — la Densuş — o tură, să intre în restaurante, staţiunii, a împrejurimilor.
18.00 Buletin insă nu le ştiu scrie co- înseamnă in fond a respec- ( altă sărbătoare. Se încheie să consume. La noi turismul Dar Slovenia are multe
Radioaudito- rect, se produc minunate ta demniiatea limbii şi me- t exemplare rare de crabi, este o mare industrie, care staţiuni şi popasuri montane
Ratliojurnal ; scorpioni, languste, gîndaci săptămîna cu 11u ra 1-ed uca ti - ne aduce anual importante care completează baza tu­
teie tragerii metamorfoze prin care bi- moria celor ce au ostenit 1 giganţi, specii de fluturi venituri 1 *. Cit se poate dc ristică a ţării.
cioclii, amin- necunoscutele choux â la la înălţarea spirituală a ţ vă „Ovid Densusianu", pri­ concludent.
; .'21,10 start creme, de pildă, devin t ne- neamului. ^ exotici ce Uimesc prin di­ lej de trecere în revistă a La fel de pasionant şi in» DUMITRU GHEONEA
1,30 Consem- cunoscutele şoală crem. versitatea coloritului şi e.
ojurnal; 22,io leganţa desenului de pe a- frumuseţilor folclorice din
irtiv ; 22,35 Dacă in cazurile de mai RADU CIOBANU ^ ripi (Silvia Burnaz), satele comunei. special; 8) Autorul versurilor
ÎS; 23,30—5,00 t Lirică hibernală „Un asfinţit de zi dc lamă/
;ical. Grăbit în manta-i fumurie"
ORIZONTAL : 1) Autorul (din poezia „Reîntoarcerea Ia
poeziei „Zăpada"... — ... şi al cămin") — Simbol dulce ; 9)
Un nou film românesc CIUDAD DE MEXICO - ÎNTRE MIT povestirii „Spovedanie într-o A scris poezia „Portret pe ză­
«Ai seară de iarnă"; 2) Inegalabila padă" (Demetru) — Vreme d„
Şl ADEVĂR (II) interpretă a cîntecuiui „Sanie iarnă — Lac în Scoţia; 10)
„ZBOR PERICULOS" cu zurgălăi" — Exilatul de la Stau în casă ! — Ne-a lăsat
>r t .culos In prezent, in Ciudaţi de mintului nu se produce uni­ Tomis, autorul poeziei „Iarna poezia „Ninge" — ... in plină
i tontele se Moxico sc concentrează apro­ form. Coloana cu inger in vîrf, în ţara geţilor" ; 3) Abrcviaţie iarnă !; 11) Autorul poeziei
) ; IIUNE- Cu noul său film — pro. împlinit: va zbura în ca. ximativ o treime din locurile construită, in Piaţa Reformei, lexicală cehă — „Pastel de Iar­ ..Ninsoarea"... — ... şi al soc-
ntele se gră- dueţie a Casei dc filme 5 litate de comandant de na- de muncă existente în întrea­ în anul 1910, are ca fundament nă" se intitulează una din zici „Va veni iarna albă".
, sala A); Vă. ga ţară In sectoarele industrial nişte piloni băgaţi adine in pă- poeziile sale cu tematică hi­ Dicţionar : RAA. ATn,
[Modern, sa- —• Francisc Munteanu „ia şi comercial şi două treimi din mint şi de aceea arc o mare sta­ bernală; 4) Aducători de zăpa­ VASILE MOLODEŢ
(Flacăra) ; cu asalt" cerul, îmbogăţind Regizorul a solicitat şi locurile de muncă din apara­ bilitate. Clădirile din jurul a- dă — Autorul poeziei „în
’ETROŞANI: filmografia românească de­ îndrumat corect o adevă­ tul administrativ. Probabil eă cestei coloane şi chiar străzi ţara mea trandafirul şi iarna
t O l Desculţ dicată aviaţiei („Decola­ rată „distribuţie de vede­ tocmai clin această cauză toate întregi, coboară insă ; de a- înfloreşte" (Dumitru) — în cea­ Dezlegarea careu I u i
;); Balul de planurile de dispersare a popu­ ţă !; 5) Ieşit din apă — Sem­ apărut în ziarul nr. 8-128:
(Unirea) ; rea", „Destinaţia Mahmu- te". Vladrânir Găitan, în laţiei sint sortite eşecului. ceea, o dată Ia cîţiva ani, c- natarul poeziei „Ninge"; 6)
adauge
sint
dilii
nevoiţi
să
>orie (7 No- dia") cu încă un titlu : rolul principal, creează un Abordarea ştiinţifică a pro­ cite o treaptă la scara care Merg pe sănii ! — Autorul poe­ 1) FOLOŞTINA — S; 2) UI)A
ENI : Bocet „Zbor periculos". personaj cmanînd o „stare blemelor legate de dezvoltarea duce spre monument. ziei „întoarcerea zăpezii" — In — COŞOVEI; 3) LEZA — POP
; VULCAN: oraşului Ciudaţi de Mcxico a Acest fenomen pune proble­ cerc ! ; 7) A scris poezia — SM ; 4) GAUGUIN — CEI :
Agigea (Lu- Ceea ce ne propun Mi. de puritate". O realizare început pe la mijlocul anilor me dificile şi în faţa construc­ „Iarna" — Autorul poeziei 5)' IN — ART — AUNO ; 6)
dEA : Lupii hai Vasilescu (pilot-scena- frumoasă semnează actriţa ’89. Tinerii arhitecţi care se o- torilor metroului. înainte de a „Flori de g h e a ţ ă " ; 8) URMA — ALBIN ; 7) L — RE
ul); PETRI- rist) şi Francisc Munteanu Eniko Szilagyi—Dumitres. Picate din ţurţuri ! — Pomii, ~ SUB — NE ; 8) UU —
1 fulgcră- iama ; 9) Cînt festiv — Sem­ MIOR — P — S ; 9) ISANOS
rcsc) ; ANI- (regizor) cu acest Zbor... cu (Ruxandra). Pelicula be. natarul versurilor intitulate — VEAC ; 10) SOLOMONES-
agiul (Mun- este un film de actualita­ neflciază de aportul unor S E R I A L „Definiţia iernii"; 10 îi apar­ CU ; 11) ARON — NINSE.
IANI : Să te, al cărui personaj prin. interpreţi de mare ţinută : ţine cintecul „Valsul fulgilor
dragoste dc Gheorghe Dinică, Cristina de nea" — Din iarnă-n iarnă ;
BRAD: In­ cipal este un pilot din a- cupă de această problemă începc excavaţiilc, ci trebuie 11) A scris povestirea „Iarnă Mat în 3 mutări
iilor (Steaua viaţia civilă. Deleanu, Ion Dicliiseanu, (virsta lor medic este de 33 să pompeze lâ suprafaţă o grea".
MIZA: Cap- Gh. Cozorici, C-tin Diplan de ani) sint oameni talentaţi cantitate foarte precis dozată VERTICAL: 1) Autoarea poe­ Controlul poziţiei :
lor (Minc- Surprins în aer de o fur­ Stela Popescu, Marin Mo- şi harnici. In ciuda greutăţi­ de apă. Dacă s-ar pompa mai ziei „Pentru tine brodez florile Alb : Rbo, Dg2, Tel
IE : Acţiu- tună puternică, echipajul lor financiare, ci rezolvă cu mult, clădirile de Ia suprafaţă iarna" — Semnatarul partitu­ Negru : Rd3, pd4 şi Î4.
itria); Gară unui avion de pasageri, raru, Sebastian Papaiani multă energic un spectru larg ar începe să se scufunde mai rii liedului „Zăpadă"; 2) A
seriile I-II ctc. de probleme. Una dintre ele repede. Cind se construieşte o scris poezia „Iama" — Ciine Soluţia problemei
DAGIU-BAI: condus de comandantul O- esto cea a aprovizionării cu staţie dc metrou, inginerii tre­ de pază ; 3) Mare liric maghiar,
isa de cul- prescu şi secundul său, se Muzica lui Temistocle apă, care creează multe greu­ buie să compenseze greutatea autorul poeziei „Sămînţă sub din ziarul nr. 8 428 :
: Vreau să află într-o situaţie limită. Popa, antrenantă ca şi tăţi oamenilor şi care, uneori, pămîntului excavat cu greuta­ zăpadă" — Autorul poeziei 1. Ng2 — h3 dG - (15
ripi (Dacia); imaginea talentatului Ma. devine critică. Aici, in capita­ tea suprastructurii staţiei, pen­ „Sorcova" (Ion); 4) Pe răcea­ 2. Nh8 — d4 ! orice
d o pasăre Copilotul Codrcanu îşi asu­ la Mexicului, unde trăieşte iui tru că, în caz contrar, ca ar lă ! — Stînjenei... — ... Ia iar­ 3. Dg4 — c8 sau d7 mat
.LAN: Ca-n mă riscul unei manevre rian Stanciu — cu perfor­ sfert din populaţia acestuia, o începe să „plutească". nă !; 5) Nici nu se poate alt­ 1................. . Rc7 — eu
c cultură) ; pentru care nu are aproba­ manţe deosebite în filmă­ mare parte din apa potabilă „NATIONAL GEOGRAPIIIC" — fel — Bun... rece — „Produs 2. Dg4 — cS' -j- Rc6 — d5
•ile galante rile exterioare — contribuie necesară se obţine din surse S.U.A. naţional brut" (abr.); C) Zile 3. Nli3 — g2 mat
LARI: Omul rea necesară. Peripeţiile aflate departe de depresiunea (Va urma) de Iarnă — A scris poezia 1................... R oriunde
2. Nh8 — dl
erul). printre uragane de nori la dinamismul secvenţelor, în care este construit oraşuL „Zăpadă, faţă de prunc"; 7) 3. Dg4 — c8 orice
Plantă leguminoasă — Trimis
mat.
sfîrşesc prin aterizarea cu Intcgrîndu-se genului de Intrucît capitala poate fi ase­
muită cu o cupă aflată pe n
bine a navei, ja Bucureşti, cinema narativ-obiectiv ca. masă, ai>a potabilă trebuie a-
unde comandantul infor­ re l-a impus pe autor (în- dusă cu ajutorul pompelor (toi
mează conducerea aeropor. cepînd cu „Soldaţi fără u~ aşa trebuie să fie evacuată şi
apa menajeră).
tabll pentru tului asupra incidentului niformă" şi ajungînd -în ac. Din noiembrie şl pînă in a-
e 1984 : Vre- tualitate cu „Un petic de prilie, la Ciudad de Mcxico
uşor şi va petrecut. Pînă la elucida­ cer"), recenta creaţie se aproape nu plouă. în aceste
chisă. Cerul rea cazului, celor doi li se luni oraşul devine prăfuit şi
r. Izolat vor interzice să mai zboare. în aliniază semnificativ filmo. galben ’ xntriicît seceta arde
ii sub formă biografia eroului nostru grafiei impresionante a cu­ plantele. Numai iu anul 1979
viţă şl nin- noscutului cineast român. cutremurele au deteriorat de
în prima este introdus şi un conflict citeva ori apeductul Xocchi-
tlui. Condiţii sentimental; frumoasa lui milco. Avarierea conductelor
ul va sufla VERONtCA PALADE de apă este însă ceva obiş­
Tiodcrat, cu nevastă îi reproşează sis­ nuit pentru Ciudad de Mexico.
cărl tempo- tematic : „la mine te uiţi O De altfel, ecuaţia „pămînt-
la 40 lan/ ca la un aparat de bord". Filmul „Zbor periculos" apă“ ascunde tn acest oraş Şi
e
•ul nordic, prezentat în premieră d alte surprize. Subsolul oraşu­
minime vor Cei doi hotărăsc să se des­ gală la Deva, Haţeg şi Rîu lui, pe un teritoriu reprezen-
: minus 6 şi partă. Dar, pînă la urmă, tînd cinci şesimi din suprafa­
a mai scă- Mare-Retezat a prilejuit ţa acestuia, poate fi asemuit
axlme intre povestea de familie se ter­ plăcute întîlniri ale publi­ cu un burete îmbibat cu apă.
us 4 grade, mină cu bine, iar Codrea- cului cu regizorul Francisc Pe măsură ce pompele extrag
iduce ceaţă, apa din pămînt, oraşul coboa­
lepunere de nu ™. aţ doilea fapt al a- Munteanu şi artista Ange- ră — nici mai mult nici mai
cestui previzibil final fe­ la Ioan, de la Teatrul Na­ puţin — decit cu un sfert de
ricit — îşi va vedea visul ţional Timişoara. metru pe an, iar tasarea l>ă-