Page 8 - Drumul_socialismului_1984_12

Puij. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 416 ® DUMINICĂ, 2 DECEMBRIE 1984

F o t b a l ş i f r i g . . .
O veritabilă frescă i Prefaceri Inamice, înnoitoarei IMai mult geroasă, decît doim că suporterii Jiuliţj vor
fotbalistică
de
fi prezenţi în număr n, ’i- la
iarna
nea,
a Tării Zaranduiui albă urmează cursul. Cu Uni­ .stadion pentru a-.şi ajuta c-
î.şl
Colegii de Ia ziarul lor sîrbi din primul război versitatea Craiova in fruntea cliipa să treacă peste acest
„Dnevnik", din Liubliana - mondial, înălţată intr-un caravanei, făcînd carieră pe hop... .Haide, Jiul, se poate,
La Ţebea s-a inaugurat lonul etnografic al Za­ capitala Republicii Socia­ vast perimetru verde din stadioanele Europei, fotbalul trebuie învinsă Politehnica
de
o veritabilă frescă a Ţă­ randuiui, în două săli dc liste Slovenia - ne-au pro­ nu mai puţin cunoscutul a făcut un popas, „Cupa largă Iaşi ! merge la Chimia.
in
Ro­
respiraţie,
joi,
Corvinul
rii Zaranduiui: Secţia de la etajul noului edificiu. pus să parcurgem drumul parc „Avala". De aici, de mâniei". In „IG’-imi, mari sur­ Ce bine ar fi dacă măcar a-
istorie locală a Muzeului Acum, după numai 3 Deva - Liubliana (aproxi­ sus, privim cu îneîntare Bel-' prize n-au confirmat rcmimc- cttm, cu... ultimul tren (nu ne
judeţean. Evenimentul a ani, lă solicitarea organe­ mativ 950 kilometri) cu ma­ gradul, care în anii de du­ le „Cupei" de „competiţia facem ildzii pentru ultimul joc,
K.O.“, din moment ce Dinamo
de la Craiova), lumedoronii ar
avut loc în această toam­ lor locale Muzeul jude­ şina, Aşa se face că ne a- pă al doilea război mon­ a căzut la sorţi eu singura c- aduce punctul mult aşteptat
nă, cînd în marele forum ţean a sintetizat şi îm­ flăm în autoturismul „Zas- dial a cunoscut prefaceri chipă din campionatul jude­ din deplasare.
comunist — Congresul al bogăţit colecţia, organi- tava 101" — silenţios, năs­ dinamice, înnoitoare, pe ţean. Şitriannl Sebeş. iar Aurit! Brad, aceeaşi ccliipă
XlII-lea al partidului zînd un veritabil muzeu cut pe benzile de montaj toate planurile: economic, Steaua cu... colega' mai mică serioasă .şi redutabilă, condu­
Cluj-Napoca.
clin
în
se hotăra viitorul patriei, de istoric locală. Pe holul de la Kraguevaţ - care în­ social, cultural. neliniştita echipă Jiul a seliimb, să de un profesionist al fot­
căzut
Ioneseu,
balului,
îşi
prof.
Ion
mersul nostru înainte scărilor cele 8 panouri ghite repede cei 330 kilo­ Batem apoi cu pasul eu Chimia. într-un iei. mal va recuceri suporterii, dezamă­
spre noi Împliniri mate­ reprezintă, prin fotogra­ metri dintre Deva şi Bel­ străzi şi bulevarde, ne pier­ bine pentru Jiul că a ieşit din giţi duminica trecută...
riale şi spirituale, în a- fii, istoria comunei Baia grad. dem în furnicarul diurn al „Cupă" ; are destule proble­ Minerul Lupeni, respcclînd
ceaslă toamnă, cînd s-au de Criş şi a Ţării Zaran­ Deşi sintem încă depar­ Capitalei de 1,3 milioane me cu campionatul... „mersul" din anterioarele me­
ciuri — infringere ia scor în
împlinit două secole de duiui, începînd din epoca te, Belgradul se profilează locuitori, urcăm în imensul la Corvinul s-a unde purtat... clegani deplasare, victorie Ia scor a-
simpa­
este
Făgăraş,
la marea ridicare la luptă bronzului şi pînă în zi­ pe retină din ce în ce mai magazin „cu do toate", aŞa- tizată, lăsind gazdelor satis­ casă — urinează ca astăzi să
condusă de Horea, Cloşca lele noastre. Impresionca. convingător. Parcurgem o numit „Belgrădeanca", pri- facţia de a fi inscris unei c- ciştige clar cu Olimpia S. Ma­
re.
şi Crişan. ză documentele privind chipe mari trei goluri. continuă I.a Cavnic, Mureşul Explo­
Astăzi,
campionatul
Secţia de istorie locală, mineritul, cele privind a- pe frig .şi, cine ştie, pe alocuri, rări, cu ghidul la meciul ul­
va
amenajată în clădirea că­ testarea documentară a Note de călătorie pe zăpadă... La Petroşani, Jiul tim, cu să ,,U“ Cluj-Napoca, un
cucerească
mai
încerca
dintre
intilneşlc
imul
cei
pe
minului cultural, răspun­ satelor, răscoala din 1784 din R.S.F. Iugoslavia I mai incomozi adversari de tra­ punct.
de unei necesităţi obiec­ şi anul revoluţionar 1848, diţie — Politehnica Iaşi. Me­ în divizia C, disputa pentru
tive, complctînd fericit personalitatea lui Avram ciul nu c uşor, avind .şi „ca­ consolidarea poziţiei fruntaşe
de
Complexul muzeistic de Iancu, fruntaşii Comita­ panglică de asfalt îngus­ vim cu îneîntare Muzeul de litatea" însă, derbi al are codaşelor. dintre Mecanica Orăşlie şi Mi­
se.
Paroşcni
nerul
joacă
indi­
Jiul
avantaj.
Moral,
la Ţebea cu documente şi tului Zarand, contribuţia tă, flancată de lanuri de artă şi, mai ales, noul La Buzău a reuşit să scape rect, în judeţ : Minerul la Da­
exponate reprezentînd via. localnicilor la războiul de porumb. Este sîmbătă spre Teatru de operă, inaugurat de greutatea unui punct din cia ; Mecanica la Vulcan, în
ţa social-cconomică a mo. independenţă şi Unirea amiază, dar ploile din pri­ în 1976. Apoi, dincolo de acel —1 ameninţător. Acum, vecini dc Paroşcni... Ce-o ieşi
de aici vom vedea V !...
iilor crişeni din cele mai Transilvaniei cu România. mele zile de octombrie î-au ape, de modernele încru­ cu —3, parcă o mai uşor să
concentrezi
te
unui
joc
asupra
vechi timpuri şi pînă în Sînt prezentate momen­ ţinut departe pe agricul­ cişări de autostrăzi peste acasă, chiar greu. Nu ne în­ NICOLAE STANCIU
zilele noastre. tele istorice de la Ţebea, tori de lanurile mănoase. îngemănarea Dunării cu
precum şi realizările so­
Ideea organizării unui cialismului în comuna Intrarea în Belgrad nu Sava, fotografiem cu ochii
muzeu în comuna Baia Baia dc Criş, îndeo­ este . spectaculoasă. Nici minţii bijuteria arhitectoni­
de Criş aparţine prof. sebi cele din „ E p o c a imaginea centrului său — că a noului Beograd, do­ Sugestii pentru timpul liber
Maria Lupulescu, care, Ceauşescu". un adevărat mozaic între minată dc centrul cultural
cu mai bine de un dece­ Prima cameră cu ca­ nou şi vechi - nu dă . sen­ „Sava" - unicat european A/i se deschide concursul cunoscuţi so­
niu în urmă, prin acţiu­ racter etnografic prezintă al genului, lişti de muzică populară :
nea pionierească „Căută­ un interior dc casă ţără­ zaţii aparte. Abia şederea Este 21 octombrie şi la FESTIVALUL FILMULUI Sofia Vicoveanca, Nieo-
torii de comori“, împreu­ nească- cu masă, laviţă, de două zile în hotelul radio, la televiziune, în in­ lae Sa bău, Eleonora Dor­
nă cu elevi, părinţi şl ca­ pat cu cergă, război de „Slavia", plimbările pe bu­ stituţiile de cultură şi artă LA SATE ea.
dre ale şcolii au colecţio­ ţesut, tindeie şi blide co­ levardele şi prin parcurile se prezintă programe de­ I AZI, PE TERENURILE
nat din gospodăriile săte­ lorate. Camera a doua, metropolei plave, contactul dicate cetei de a 40-a a- Azi, în 167 localităţi clin DE FOTBAL
nilor comunei obiecte de mai mare, prezintă — în cu lumea sa mereu gră­ niversări a eliberării Bel­ mediul rural se deschide
Festivalul filmului la sa­
artă populară, de uz cas­ 10 vitrine, 4 panouri mari bită ne avertizează că sîn- gradului. Sînt prezentate te. Actuala ediţie progra­ a PETROŞANI : Jiul —
nic şi gospodăresc, ta­ şi 5 podiumuri — îndelet. tem într-o capitală euro­ marile izbînzi ale popoare­ mează, în perioada 2 de. Poli Iaşi (stadion „Jiul",
lor Iugoslaviei obţinute în
blouri, cărţi vechi ş.a. Cu nicirile locuitorilor Za­ peană, peste care istoria anii de după eliberare, sub cembrie 1984 — 21 ianua­ orele 14).
acestea s-a înjghebat randuiui. Sugestive sînt mai veche şi mai nouă şi-a conducerea eroului lor na­ rie 1985, filme artistice — o BRAD : Aurul — Glo­
punctul muzeistic într-o atelierele rotarului, ola­ unele în premieră — do­
clădire veche, fapt ce a rului, dogarului, spătaru­ întors generoasă filele. ţional, losif Broz Tito. cumentare, agrozootehni­ ria Reşiţii (complexul
în dimineaţa următoare
determinat consiliul popu­ lui care oferă vizitatoru­ Admirăm eroicul bule­ pornim cu toată viteza, ce, pentru elevi, multe sportiv, orele 11).
lar comunal să atribuie lui toate fazele de pro­ vard al Revoluţiei, frumo­ cale de 620 kilometri, spre dintre ele fiind însoţite • LUPENI : Minerul —
respectivei străzi numele ducere a unor obiecte. sul parc Kalemegdan, ne Liubliana - ţinta călăto­ de acţiuni politico-idcolo- Olimpia Satu Mare (sta-
dc str. Muzeului. Ulterior, Secţia de istorie locală entuziasmăm în faţa cele­ riei noastre. g'tce şi cultural-artistiee. diontil „Minerul"., orele
acest mic muzeu etnogra­ Ţebea vine să îmbogă­ ii).
fic a fost mutat la şcoa­ ţească zestrea muzeistică brei fresci în bazalt a eroi- DUMITRU GHEONEA SPECTACOL
lă, devenind muzeu şco­ a Zaranduiui, să ofere vi­ FOLCLORIC o ORÂŞTIE : Dacia —
lar. O dată cu construirea zitatorilor o imagine eît Minerul Paroşcni (stadion
noului cămin cultural, in mai completă a trecutu­ NOU COMBUSTIBIL declară că nitridul de ura­ Mîine, 3 decembrie, Ca­ „Dacia", orele 11).
satul Ţebea, obiectele mu­ lui şi prezentului pe a- NUCLEAR niu are o serie de avanta­ sa de cultură din Deva
o CAT.AN : Victoria —
zeului şcolar Baia de Criş cestc meleaguri. je faţă de combustibilii cu găzduieşte, la orele 17 şi Minerul Certej (stadion
au fost mutate aici, iar Cercetători americani de oxizi de uraniu: este mai 20, spectacolul folcloric „Victoria", orele f i ) .
la inaugurarea sa, în Prof. MARIOARA CRISTEA la laboratorul npţional din dens, ceea ce înseamnă că organizat de Centrul de
1921, era organizat şi Sa­ Baia de Cris Los Alamos (New Mexico) poate da mai multă ener­ îndrumare a creaţiei o VULCAN : Minerul
au creat un combustibil nu­ gie la o greutate mai mică; Ştiinţa — Mecanica Orăş-
clear pe care urmează să-l poate acţiona la tempera­ populare şi a mişcării ar­
tistice de masă al judeţu. tie (stadion .„Minerul", o-
FUMUL DE ŢIGARA - die, pe an, in atmosfera testeze pentru a vedea da­
POLUANT AL planetei 10,5 tone de cad­ că poate li’folosit în reac­ turi mai joase, ceea ce re­ lui Satu Marc. îşi dau rele 11).
MEDIULUI AMBIANT miu, 14,8 tone de plumb, toare nucleare spaţiale. duce uzura materialelor.
48,8 tone de cupru şi im­ Compusul, denumit nitrid
Fumul ţigărilor poluează portante cantităţi de alte de uraniu, este format din- LA — TAINE ; 4) CUVA —
considerabil mediul ambiant metale. O asemenea po­ tr-un amestec de uraniu şi CU CINTEC re (pl.) — La pian ! ; 1) Dan­ TODUTA ; 5) O — IDEALA —
sat la mijloc ! — Evoluează
ORIZONTAL :
1) Minor
cu compuşi de metale, re­ luare o egalează pe cea azot. Majoritatea uzinelor (fem.); 2) Cintatu (fig.) — ...în la timpan ! — A răsplăti cu EL ; G) STOIAN — SOC ; 7)
levă specialiştii sovietici. produsă de unul sau doi nucleare folosesc azi com­ allegro vivace ; 3) Fragment aplauze ; 5) De viaţă (pl. fig.) AI — NET — BEC ; 8) RR —
Potrivit calculelor efectuate vulcani: in medie, la o e- bustibili pe bază de oxid de cîntec păsăresc — Pilulă — în stil personal ; G) Ii zic T — AERO — O ; 9) UNIRE
— IUREŞ ; 10) PELEARCA —
...şl
execută o
din
gură...
—
muzicală... —■ ...în cîntec t ; 4)
în Uniunea Sovietică, fumul rupţie vulcanică, ajung in de uraniu. Ia notele „înalte"... — ...în stil fugă ; 7) Prim-solistă la gura OM ; 11) TAŢI — LUMINA,
tuturor ţigărilor consumate atmosferă 5 pînă la 8 tone Bruce Matthews, cercetă­ popular ; 5) Sonată, in stil cla­ sobei — Unul tratat cu o notă
in lume ar răspindi, in me­ de cadmiu. tor in cadrul laboratorului, sic — „solist" eminescian ‘ fă­ înaltă ; 8) „Chichiţă" muzica­ MAT IN 3 MUTĂRI
lă — La... minor ! ! ; 9) Din
cut de romanţă ; G) A execu­
,
, .V.*.V/JV.".V.W.V.SV. .V.Y,V,V. ,',-.V.V,V.V. ta variaţiuni în sol — Aproape cantată ! — Luată la o chi­ Controlul poziţiei :
,
toată falsă ! — Scoase din to­ tare populară — Deosebit de Alb : RaR. Dh4. Ce3, şi £5.
nuri I ; 7) Cor cu vechi tra­ cîntec ; 10) Nu mal încape ni­ Negru : Rf3, pe!.
mic in cl — La pianină 1 ; 11)
diţii ; 8) Ciută lă telc... na,
Industria plutitoare a Japoniei (I) na, na... — ...şi buni păstrători Ajuns la CODA... — ...şi prin­
ai folclorului ; D) Din roman­ să după ureche. Soluţia problemei
Cu toate că Japonia se află abia în anii ’ "0 ai secolului conductei de apă rece sub in­ ţă ! — Dus cu cobza ; 10) Haz VASILE MOLODEŢ din ziarul nr. 8398 :
pe unul dintre primele locuri nostru. Metoda prevede utili­ fluenţa mareei, după o func­ cu oarecare sonoritate : lt) Se
din lume în ceea ce priveşte zarea diferenţei de temperatu­ ţionare relativ îndelungată, a ptme de acord cu orice acom­ DEZLEGAREA CAREULUI 1. Dg3 — £1 Rb2 a2
pescuitul şi are o importantă ră între straturile calde de făcut ca fabricarea unei insta­ paniament. 2. D£1 — Cl Ra2 b3
flotă comercială, valorificarea ară, de la suprafaţă, şl cele laţii industriale de acest tip să VERTICAL : 1) Preferă solo ; APARUT ÎN ZIARUL NR. 8398: 3. Del — bl • mat
in continuare a bogăţiilor mă­ reci, din adincuri, pentru pro­ întîrzie. Proiectul a fost mo­ 2) Sol major... -- ...în genul 1. . . . Rb2
rilor şi oceanelor de către a- ducerea de energie electrică. dificat prin înlocuirea conduc­ arici ; 3) Doişpc ! - — Cadru 1) DRAPEL — MICA : 2) 2. Dgl — el Rc2 bi
ceastă ţară va fi îndreptată Substanţa activă, cum ar 11 tei dc apă rccc eu un tunel pentru prezentarea unei ope- ROMANŢA — L1R ; 3) AS — 3. Del — bl mat
pe alte căi. Deoarece nu dis­ dc pildă amoniacul sau freo- dublu, care pătrunde în marc
pune de suficiente resurse na­ nul, se volatilizează sub ac­ pină la o adînclme de 800 m.
turale, Japonia îşi pune mari. ţiunea apei calde, punînd în Specialiştii încearcă să spo­
speranţe în Valorificarea zonei rească rentabilitca instalaţiei
sale economice de 200 do mile prin folosirea căldurii emanate
din jurul ţărmurilor. de un motor „Diesel", folosit
Japonezii au puţine şanse S E R I A L pe Insula Takunoshima, pen­
dc a descoperi zăeăminlc de tru mărirea temperaturii apei.
ţiţei şi de gaze în zona lito­ Combinarea noii instalaţii cu « ic* S>|
ralului; ci nu au o sursă cit mişcare o turbină, Iar apoi se o centrală electrică clasică
de cit importantă de uraniu condensează în apa rece, care permite reducerea cheltuieli­
pentru producţia dc combusti­ este adusă spre suprafaţă cu lor şl lucrărilor dc construc­
bil nuclear (uraniul din pro­ ajutorul unor pompe. ţie, întrucît tunelul de apă
ducţia proprie poate satisface Piaţa principală de desfacere rece nu mai trebuie să atingă
doar unu ia sută din nevoile a unei asemenea tehnologii ar adîncimi prea mari. Instalaţia-
ţării). De aceea, este atlt de fi insulele îndepărtate, unde piiot, construită după acest
mare interesul japonezilor faţă preţul de cost ol resurselor model, funcţionează satisfăcă­
de sursele alternative de ener­ energetice este foarte ridicat. tor.
gie şi, în primul rînd, faţă de Un consorţiu de societăţi ni­ Intre timp, specialiştii au În­
transformarea energici termi­ pone, în frunte cu „Toltyo e - ceput să lucreze la proiectul
ce a mării ş! energiei valuri­ iectrlc", a construit o instala- unei instalaţii plutitoare, care
lor în energic electrică. să funcţioneze după princi­
ţie-pilot de 100 UW, care func­
Propunerea privind utiliza­ ţionează pe Insula Nauru. Ea piul menţionat, avînd puterea
rea energiei termice a mării a furnizat cu 30 la sută mai Instalată de 100 MW.
a apărut în urmă cu peste o multă energie decît s-a pre­ („Far Eastern
sută de ani, flar cercurile in­ văzut. Instalaţia nu a pus pro­
dustriale au început să acor­ bleme ecologice cit de eît. im­ Economic Review")
de atenţie acestei alternative portante, dar o străpungere a (va urma)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioeleî, Dumitru Gheonea, liberia Istroie (redactor şef), Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. I35SO
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. PetruGrozn, nr, 35, Telefoane: 11275,12157.11585. Telex] 72238. TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257,