Page 80 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 80
r&W&Ş PSl r ~^ŢZ - nsşşy
iiCTU^4
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
Secţia panouri a I.M.C. Deva. Cleşti AJÎO, aşa se numeşte instalaţia pe care şeful
Anul XXXVI, nr. 8 435 MARŢI, 25 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani «le formaţie Victor Rus şi muncitoarea Vcronica Chitea execută armături şi instalaţia e-
lectrică pentru pereţii interiori ai viitoarelor blocuri dc locuinţe.
Planul pe 1984 — realizat exemplar
DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA
Producţia pe 1985 — pregătită temeinic
A ROMÂNIEI ÎN ANUL 1985
plin realizabile. Pentru în
deplinirea lor exemplară
1. CUM VEŢI ÎNCHEIA ACEST AN ? acordăm o atenţie deose
RETRIBUŢIA 2. CE SARCINI VĂ REVIN PE 1985 ? bită intensificării ritmuri
VENITURILE REALE
lor la lucrările de deschi
dere, în vederea punerii în
3. AVEŢI ASIGURATE TOATE CONDIŢIILE
MEDIE REALA' ALE ŢĂRĂNIMII funcţiune a noi capacităţi
în stratul I, ridicării ne
PENTRU ÎNDEPLINIREA LOR ?
= pe o persoană activă = contenite.a calităţii cărbu
nelui destinat beneficiari
lor. în acelaşi timp voiu
MINA ŢEBEA acţiona cu răspundere pen
tru îmbunătăţirea organi
Ne răspunde ing. VIOREL SIRCA, directorul minei :
zării producţiei şi a muncii,
perfecţionarea pregătirii
1. Cu toate eforturile de minerilor — aşa cum pre
puse de colectivul nostru, văd şi documentele Con profesionale, extinderea me
încheiem anul 1984 cu res gresului al Xlll-lea al canizării şi introducerii
tanţe la producţia fizică partidului — în cursul a- noilor tehnologii de lucim.
de cărbune. Râmînerile în cestui an, fără efective şi 3. Prin măsurile luate
urmă se datoresc în cea fonduri de investiţii, am am asigurat condiţii optime
mai mare parte neconfir- deschis o parte din blocul desfăşurării activităţii în
mării unor rezerve din III al minei Ţebea veche 1985. Planul a fost defal
198Q 1985 1980 stratul I, blocurile VII şi (în afara actualului cîmp cat pe sectoare, toate bri
găzile cunosc în amănun
V A şi din stratul A, blo
cul VIII A. Situaţia s-a minier), punînd în eviden ţime ce sarcini lunare, tri
ţă noi resurse dc cărbune
răsfrînt şi asupra lucrări de bună calitate, care pot mestriale şi anuale le re
lor de pregătire prevăzute asigura producţia minei pe vin, pentru a-şi organiza
a se executa în cărbune, o perioadă de peste 5 ani. forţele în vederea îndepli
Un univers al cercetării şi împlinirilor unde s-au interceptat nu ganizare a producţiei, o va zi, a producţiilor stabilite.
nirii în mod ritmic, zi de
Aşa că, printr-o bună or
meroase falii, însoţite de
viituri de ape şi presiuni lorificare cît mai eficientă Pentru a înlătura neajun
exagerate în unele zone. a forţelor şi a dotării teh surile manifestate pe fon
Căzăneşti — un univers cînd munca noastră a fost superior al Văii Tătăroaia Trebuie să recunoaştem, nice de care dispunem, dul indisciplinei, al preo
geografic cu comori, pină subordonată in întregime (cu cca. 150 m peste ori însă, în mod autocritic, că vom pune capăt restanţe cupării superficiale din
mai ieri, tăinuite... Pentru intimpinării şi cinstirii ma zontul 28) se lucrează, în o parte din restanţe se da lor, vom extrage în lunile partea unor factori de răs
prospectarea şi explorarea relui forum comunist. S-a prezent, la galeria 2 Brin- toresc şi indisciplinei unor următoare cărbune peste
acestei zone, comunistul terminat galeria 33, care duşa. Minerii au excavat lucrători, slabei preocupări prevederi. pundere pentru soluţiona
Sebastian Ivăşcanu, şeful este dezechipată şi se află aproape 300 m din cei a cadrelor de conducere 2. în 1985, la extracţia rea operativă, promptă a
grupei geologice de aici, in conservare. In scurt timp 400 m cit va măsura în li pentru soluţionarea opera de cărbune, ţa investiţii, la problemelor diverse din
nu a avut. niciodată vreun vor începe cercetările cu na I galeria. După calcule tivă a problemelor ivite în ceilalţi indicatori economi-
aparat de zbor. Totuşi, harta suitori, pe verticală. In luna le geologilor Ivăşcanu, cu subteran. Pe deplin con co-financiari, sarcinile ce L. BRAICA
pe care a. desfăşurat-o in Congresului al Xlll-lea al acest ,,drum“ va li inter ştienţi de importanţa sar ne revin sînt mai mari de-
faţa noastră - ‘n „Cartuşul“ partidului, am ajuns „in via" ceptată fractura filoniană cinilor ce ne revin nouă, cît în acest an, dar pe de (Continuare in pag. a 3-a)
căreia este înscris, ca autor, cu galeria Valea Sasului. existentă.
numele său - pare să fie Aici s-a mai lucrat şi in Căzăneşti — un univers
executată de un om care anii trecuţi, galeria s-a des geografic pină mai ieri ne IN ZIARUL DE AZI :
a privit totul din... zenit I chis pe 600 m, insă acum, cunoscut, care îşi pune in Producţie fizică peste plan
Este vorba, in primul rind, prin intensificarea lucrări valoare resursele prin hăr I PAGINA BUNULUI
de „zenitul" . spaţiului geo lor, s-au obţinut rezultatele nicia oamenilor. Pentru GOSPODAR Răspunzînd prin fap peste prevederile planu
grafic situai la sud-est de aşteptate. speranţa cercetării şi aşe te şi realizări îndemnu lui : 37 508 tone fontă,
satul Căzăneşti, intre mun Cu arătătorul mîinii drep zării lui pe hartă, comu LUNCOIU DE JOS - rilor şi orientărilor for 12 885 tone cocs meta
ţii acoperiţi cu conifere. te pe hartă, cu mina cea mulate dc tovarăşul lurgic. 148 881 tone a-
Tătăroaia, Brînduşa, Valea nistul Sebastian Ivăşcanu a pe coordonatele în Nicolae Ceauşescu, se glomcrat feros, 15 460
laltă desenind împrejurimi avui, totuşi, două „aripi" :
Sasului, Baia Pădurarului, făptuirii programului de cretarul general al parti tone laminate, 6 839 to
le, comunistul Sebastian dragostea pentru profesia
Horcana şi altele, unde ac autoconducere şi auto- dului nostru, de la înal ne oţel, 4 925 tone do-
Ivăşcanu vorbeşte despre aleasă şi visul spre împli
ţionează acum oamenii aprovizionare ta tribună a Congresului lomită metalurgică —
munca minerilor de la Că nire !
muncii din grupa Căzăneşti, al Xlll-lea al partidu sînt rodul hărniciei şi
se află în centrul hărţii. zăneşti, despre metodele (pagina a 11-a) lui, siderurgiştii liune- dăruirii în muncă a si-
Dar, documentul - care a folosite in săparea galerii MARIN NEGOIŢÂ doreni obţin zi de zi noi derurgiştilor din combi
primit şi avizul specialişti lor, despre străduinţa între succcsc în muncă. Ast
lor din ministerul de resort gului colectiv de a mai fel, de la începutul a- natul — Erou al Muncii
- mai cuprinde şi zonele schimba ceva în „structu nului şi pînă la zi, ei Socialiste. Toate aceste
limitrofe, înrudite din punct rile clasice" ale tehnologii raportează cu mîndrie cantităţi. înscrise Ia in
de vedere al formaţiunilor lor... Cu galeri.a 28 (2200 m) muncitorească obţinerea dicatorul „producţie su
de roci. Un spaţiu întins s-a ajuns (pe culoarul' de unor însemnate cantităţi plimentară", vor spori
care a avut acelaşi destin fractură) in zona Baia Pă de produse siderurgice Pînă la sfîr.şitul anului.
geologic. Un spaţiu, se
durarului - Tătăroaia, pen
poale spune, văzut de „dea-
tru. a urmări in adine mi-
supra“ cu migala omului
neraiizaţia conturată deja
care îl străbate pe jos. Este
la un orizont cu 50 jn mai
exact ce ne declară şi geo
sus (prin galeria 33). S-a Orăşelele copiilor
logul :
terminai cercetarea la ni-
- Am cerut să fiu repar veluf galeriei 29 situată pe
tizat în această zonă mai Valea Caprei, cu 100 m mai „S-au deschis orăşelele Iul nostru, din secularul
puţin cercetată, deoarece copiilor /“. La Deva şi Pe- nostru parc, in care cinte-
sus faţă de galeria 28. In
aici se află un adevărat troşani vestea s-a răspîndit cui, versul, urările, plugu-
tre „28" şi „29“, şeful gru
laborator natural... După a- printre copii chiar in ziua soarele, sorcovele ii vor
pei Căzăneşti împreună cu
proape 10 ani ele cerce începerii vacanţei de iarnă, spori frumuseţea timp de
soţia sa, geologul Elena
tare „la pas", pot afirma La Hunedoara - a doua peste două săptămini“ -
că minereurile neferoase Ivăşcanu L au proiectai un zi. Şi bucuria a fost deo- îşi intimpina colegii, adre-
orizont intermediar care va
existente In acest perime potrivă de mare peste tot. sîndu-li-se de pe scena im-
tru justifică atit activitatea urma, anul viitor, o cerce Parcă mai mare la Petro- podobită cu cetina brazilor,
ce o desfăşurăm cit şi a- tare în extindere pe verti şani, acolo unde orăşelul, elevul Lucian Picu, membru ■
tenţia din ce în ce mai cală, Se va face şi o con populat cu lumea de basm in Comandamentul munici-
mare ce f se acordă. turare de panouri pentru a Despre strungarul Romulus Zaliarie, se pot spune numai a copilăriei, s-a inveşmin- pal al. pionierilor Deva.
- Ce rezultate s-au obţi putea preda ia exploatare, cuvinte <le laudă. Deşi încă tlnăr, el a pătruns cu uşurinţă tat şi cu hlamida albă de
nut pină acum ? pină in 1990 şi chiar mai nu numai tainele meseriei ci şl ale muncii în colectiv, rc- nea, spre voia bună a tu- LUCIA LICIU
marclndu-se printre oamenii de bază ai secţiei sculărie (le tur or celor mici şi mari. —----------------------------------------
- O să mă refer la cele repede, partea superioară la I.M. Orăştie.
mai recente din anul 1984, a orizontului 28. in bazinul Foto : N. GHEORGHIU „Bine aţi venit in oraşe- (Continuare în pag. a 3-a)
