Page 81 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 81
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. C 43!
15.00 Telex
! î*03 Tclcvacan
TrVH) Laureaţi
Iui naţior
României*
LUNCOIU Dl JOS — p© coordonatele înfăptuirii 1.5,50 Exponenţi
iniţiali'
—
ti
programului de autoconducere şi autoaprovmonare Hi, 10 îndrumări
lucrat
tru
cultură
20.00 Telejurnal
lor)
20,20 Anuar cc
20,35 Teatru T
fără numi
te
21,45 Telejurnal
Ier)
■ igADSC
BUCUREŞTI
Uioprogramul (1
La ordinea ziU
tură; 7,00 Radi
Hotârîrile cong
mările tovarăşi
Ceauşescu —
nostru de acţ
ţionară; 8,00 R<
8,10 Curierul m
Buletin de ştb
pundeni asculţi
Buletin de ştii
tec drag miuic
Din eînlcccle
popoarelor; 10
11.00 Buletin d
Microfonul pioi
Publ tc; 12,i
ştiri, Tri
12,25 Din come
lui; 12,45 Avan
dio-tv. ; 13,00 1
15.00 Clubul cu
Buletin de şti
lişti şi grupu
de la sate;
patriotice şi i
1CJJ5 Radiogaz.
că; 16,55 Sfati
* Luucoiti do Jos, l’odelc, I.uncoiu de Sus, Ste- arăta Liviu Belea, secreta de radio, 600 de televizoa nic de Îndemnurile şi che 17.00 Buletin
jărej şi Dudeşti sînt cele cinci sate ce alcătuiesc co rul biroului executiv al con re, sutele de aparate şi mările adresate de tovară în centrul p*Y-»4d — popo
undate ; 17,30
muna. Acestea au 7G0 de gospodării, în care trăiesc siliului popular —, in co maşini de uz casnic înre şul Nicolae Ceauşescu în preocupărilor — (Ho; - ° 00 Orc!
2 525 cetăţeni. » Din suprafaţa totală de 2 257 ha te muna noastră s-au ridicat gistrate in comună, atestă tregii ţărănimi, de Directi Rad nai;
ren agricol, 775 ha este teren arabil, 1080 ha păşuni peste 140 casc noi, cele nivelul înalt al calităţii vie vele, programele şi hotă- realizarea sarcinilor ria ilîlltllIU
* La
sugesti
şi 775 ha fineţe. • Gospodăriile populaţiei deţin. Ia lalte fiind renovate şi mo ţii oamenilor“. < rîrile adoptate de Congre din Programul unic O zi intr-o or
această dată, 1 285 bovine, 293 ovine, 1004 porcine, dernizate. Curentul electric „Toate aceste Împliniri - sul al Xlll-lea al •partidului, terii muzicale
în centrul preocupărilor
8 732 păsări ş.a. a lost introdus in toate sa releva primarul Petru Hâ- locuitorii din satele comu comitetului comunal de 23,30—5,00 Noii
tele. In 80 la sută din gos răguş - au la bază mun nei, in frunte cu comuniştii, cal.
Locuitorii comunei Lunco- din punct de vedere nu podării apa potabilă este partid şi ale organului lo
ca cetăţenilor, hărnicia lor. sintem hotăriţi să sporim cal al puterii şi adminis
ki de Jos au lost şi au meric, cit şi ca putere e- adusă la robinet, in casă, numărul animalelor crescute
in ultimii ani ne-am situat traţiei de stat - sublinia
rămas gospodari vrednici, conomică. Proces care s-o prin cădere liberă. Reţeaua in fiecare gospodărie, să
mereu printre comunele Liviu Petruţ, vicepreşedin
ocupindu-se cu statornică derulat cu vigoare şi dina unităţilor comerciale şi de muncim mai bine pămin-
necooperativizale fruntaşe tele biroului executiv al
dragoste şi pricepere de mism in anii construcţiei prestări servicii, căminele in ce priveşte realizarea o- tul, contribuind in acest
creşterea vitelor şi a oilor, socialiste, îndeosebi in cei culturale şi şcolile din fie biectivelor cuprinse in pla fel la Îndeplinirea sarcini consiliului popular - se
de cultivarea pomilor fruc aproape 20 de ani trecuţi care sat asigură condiţii nul dezvoltării economico- lor ce ne revin din Progra situează permanent mobi DEVA ; Raz
* Zorro — sei
tiferi. de la Congresul al IX-lea optime desfăşurării unei bo sociale in profil teritorial mul unic, din cuvintarea lizarea locuitorilor ia în tria); Cu ceru
De la 29 de gospodării a<l partidului, cind toate lo gate şi permanente activi şi participarea la înfăptui rostită de secretarul gene făptuirea sarcinilor ce re rc (Arta.); II
aflate aici in anul 1762, calităţile patriei au cunos vin comunei din Progra- Călărr de
cum atestă documente de cut o dezvoltare impetuoa tăţi social-culturate. Iar cele rea autaconducerii şl auto- ral al partidului fa recenta mul unic şi cel de auto- seriile i (Mi
A); Aju eroici
arhivă, comuna a crescut să şi multilaterală. „Numai 98 de autoturisme proprie aprovizionării. In »această Consfătuire de lucru pe aprovîzionare teritorială. sala B) ; Glissi
mereu, dezvoftindu-se atit in ultimele două decenii - tate personală, 700 aparate perioadă, mobilizaţi puter probleme le a g ric uita rit “. Acţionăm pe toate căile le I-1I (Fiacă
în vederea sporirii supra divorţ, divor
feţelor de teren cultivate, (Arta); PETRC
creşterii numărului de a- şi fiara —. ser
TENACITATE Cum te apropii de gos HARNICI PĂRINŢI, VREDNICI COPII Fiul său, Pascu, este cel nimale în gospodăriile ring) ; CeciiUa
Nicolae Bexa, tîin satul podăria familiei Poenar, care l-a urmat in vredni populaţiei şi predării la (Unirea); Ocl
I.uncoiu de Jos, a fost din satul Stejărel, iţi dai preună patru generaţii: pă Troian Poenar, decanul cie şi hărnicie, el fiind as fondul de stat a unor can Noiembrie);
am ucis (Culi
maistru minier. De şapte CAN: S-a oi
ani, adică de la pensiona seama că acolo trăiesc gos rinţi, copil, nepoţi şi stră de virstă şi întemeietorul tăzi „pivotul central" al gos tităţi mereu mai mari de
re, el nu mai sapă galerii podari de nădejde, oameni nepoţi, Şi dacă scriem aici familiei este un bărbat ca podăriei. Urmind pilda pă produse agricole vegetale (Luceafărul) ;
subpămîntcne. Dar nici nu cărora nimic din rosturile doar despre doi membri ai re şi acum, fa cei aproape rintelui său, este nu doar şi animaliere. Ca urmare, N —tea vin c
stă la taclale în faţa por muncii şi vredniciei ţărăneşti familii, o (Mi- "d) ;
ţii, aşteptând factorul să-i acestei vrednice 80 de ani ai săi, este ia un vrednic crescător de a- in perioada trecută din Spee la
aducă pensia. Fire energi nu le e străin, Vizitindu-le facem nu fiindcă ceilalţi fel de iute la minte ca şi nimote şi muncitor ai pă- acest an au fost preda (Mim resc);
că şi harnică, Nicolae Bexa casele şi acareturile, dar, n-ar merita-o — dimpotri la muncă. Cu mai mulţi mintului, ci şi un constant te, pe bază de contract Călăuza Pană
Ş*-a închegat o gospodărie mai ales, văzindu-le vite vă, o merită fiecare, bărbat ani în urmă a făcut singur contractant cu statul, pre- zat) ; BRAD
frumoasă în sat şi s-a a- şi achiziţii, 260 bovine, cu la barieră (Sl
pucat de munca pămlntu- le, oile şi celelalte animale şi femeie, cu prisosinţă - chiar a batoză, care şi as dind an de an însemnate 35 peste plan, 83 porci OkAştie: Ci
lui. Piuă aici nimic extra din ogradă nu ne-am mai ci pentru că cei doi, tată tăzi funcţionează. Munceşte cantităţi de carne, lapte, ne, 680 hi lapte de vacă barieră (Patrii
ordinar, deoarece şi alţii mirat că „cri lui Poenar din şi fiu, au fost şi Încă mai pămintul, vede de vite, lu fructe, fin şi alte produse şi oaie, 3 000 kg cartofi,
fac Ia fel. Da, însă in (Flacăra); GE
Luncoi terenul arabil este Stejărer sînt vestiţi in toa sînt adevăraţii „stifpi“ ai crează la Vie, in rind cu agricole la fondul de stat 1 300 kg fructe, 31 000 Voiam să fiu
destul de puţin. Şi atunci, tă comuna. Trăiesc îm familiei. ceilalţi membri ai familiei. şi prin reţeaua de achiziţii. ouă ş.a. (le cultură) ;
inţelegind cerinţa ca fie Se află în plină desfă tel Palace (Da
care palmă de pămînt ne Scuzaţi, dv. v
productiv să fie redată in şurare contractarea produ CALAN: Nu p
circuitul agricol, s-a încu MONOLOG LÎNGĂ IESLE selor pentru anul 1935. adio (Casa i
metat Ia o lucrare de mare Pînă în prezent, au fost SIMERJA: LU
folos. Pe un teren de 50 Pe Trifu Bocşerîu, gospo bim. Lucrăm cu boii şi pu dă către şcoa'
ari, pe care, de cind se dar de frunte al comunei, nem acolo porumb, grîu, încheiate contracte pen 1LTA: Ecatcrii
Ştie, băltea apa şi creş tru 40 bovine, 20 ovine, (Lumina).
teau sălcii şi papură, a l-am găsit în grajd, ţesă- cartofi. Cultivăm şi furaje. 40 porcine, 1 190 hi lap
muncit cu tenacitate, efec- lîndu-şi viteîe. Ne scoatem cit să ne a-
tuind lucrări de asanare. „Eu - zice Trifu Bocşe- jungă, ba mai şi predăm te de vacă, lapte de oaie,
A săpat, de umil singur, lină etc. In această ac
şanţuri şl canale do drenaj. riu - totdeauna am .avut la achiziţii. Dar „seva" mi-o ţiune este mobilizat în
Cu o foreză manuală, con mare dragoste pentru ani trag de la animale. Acum IXS55
struită de el, a forat pe male. Mi-a plăcut să-mi fie sînt mai în vîrstă, am 63 tregul activ de partid şi
sub şoseaua naţională un de stat a! comunei. Un
canal de scurgere a apei. ograda plină de vite, oi, de ani, însă tot nu mă rol important îl au depu Timpul pro
Apoi a curăţat locul, l-a porci şi orătănii. Aşa am las, Am cinci vite mari, 15
nivelat, l-a arat, cultivîn- apucat de ia părinţii mei, oi, doi porci, multe păsări taţii, din rîndul cărora se azi, 25 dec.
du-l cu porumb. Şi, iaiă evidenţiază Florica Benea, Vremea va f
că acolo unde nici' bălrînii aşa m-am ţinut şi eu. Ni ş.a. Crescînd eu mereu a- Olivia Sas, Nicolae Poe instabilă. C'
noros. Local \
satului nu-şi amintesc să ciodată nu mi-a fost graj nimale, am putut contrac nar, Constantin Lazăr şi Vintul va su:
li fost altceva decit sălcii dul gol, nici chiar în anii ta în fiecare an produse a- la moderat <
Şi stufăriş, in acest an a Petru Benea. şi est. Temp
crescut o mindreţe de po cind am muncit la „baie". gricole cu statul. N-a fost nime vor fi c
rumb. de s-au minunat E drept că şi Mărie, ne- an să nu predau cel puţin
toţi dni sat. Aşa a dovedit vastă-mea, a fost mereu în un viţel sau un porc, lapte —5 şl 0 grad
intre
lostul maistru minier Nico- gînd şi-n faptă cu mine. de vacă şi oaie, lină, brîn- Pagină realizată de maxime Noaptea
de.
, Bcxa > astăzi gospodar
de frunte în comună. că Avem noi şi două .hectare ză, păsări şî alte produse, MiRCEA LEPĂDATU şi local se va
iniţiativă, perseveren de pămînt, sus în coastă. ţă.
tă şi hărnicie, orice palmă Se munceşte mai greu -- ce îmi convine, deoarece ob TRAIAN BONDOR -
de pămînt. poate fi făcută Foto N. GHEORGHIU La munte :
să rodească. se face uşor ? -, dar il răz- ţin cîştiguri bune". In general in
mal mult nor
ninge slab. V
fia moderat
estic şl sudic,
cări locale p
lcm/h viscolim
cal se va si
care va dop:
