Page 82 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 82
MARTI, 25 DECEMBRIE 1984 Pag. 3
ORĂŞELELE COPIILOR „Variaţiuni pe tema dragostei"
1URSE
(Urmare din pag. 1) semuită bucurie, ca şi mon pere tainele. Şi, tot aici, in- Piesa scriitorului sovie Simfcropol. Mai vîrstni- Regizorul Marcel' Şoma
tajul literar-muzical, „Re cepind de miine pină în S tic Samuil Alioşin a ajuns cul şi romanticul Dimitri a căutat să sublinieze,
repede, în traducerea Eli-
Spectacolele noastre vor li publicii înălţăm ciniare", ianuarie, fiii siderurgiştiior sabetei Pop, pe scenele începe schimbul epistolar prin acest spectacol de Ia
cu Liuba. El înţelept şi
n
şcolară ,, înălţătoare momente dedi ca şi poeziile şi cintecele, din cele 11 şcoli generale noastre — teatrele „Ma- cu sensibilitate aparte, un Petroşani, evoia extremă
de iubire a sufletului u-
cate Republicii, la cea de-a ca şi salba de colinzi şi şi de la Casa pionierilor
11
Fcsiivalu- ria Filloty Brăila, „Con caracter integru şi ea cu man. Cadrul scenografic
„Cîntarca 37-a aniversare, partidului sorcove a aceleiaşi presti şi şoimilor patriei vor în stantin Notţara Bucu mica ei dramă de fami realizat de Aurel Florea
11
părinte, care ne-a dăruit gioase unităţi şcolare de- frumuseţa, prin cînt şi vers, reşti şi' în fine „Valea lie (este soţia unui pic (coloane şi statui ale lui
înaintată copilăria fericită, spectaco vene. Grupurile vocale de lumea. de basm a orăşe
- cficien- lele noastre vor aduce gînd la Casa judeţeană a pio lului. JiuluiPetroşani. tor), cu nevoia sa de co- Puşkin de al cărui duel
de mulţumire şi recunoştin nierilor şi şoimilor patriei Sub ninsoarea ce conti „Variaţiuni pe tema Premieră !a pare a aminti conflictul
1
inice pen ţă secretarului general al şi de la Şcoala generală nuă să domine înălţimile, dragostei * este de fapt o dintre cei doi avocaţi),
el in agri- partidului, tovarăşul Nicolae nr. 6 Deva au împlinit un trenuleţul de basm face baladă lirică susţinută do Teatrul de sfat prin arhitectonica sa, dă
11
Ceauşescu, pentru marea spectacol in care gîndul sute şi sute de ocoluri prin »trei voci sau personaje, „Valea Jiului" monumentalitate iubirii.
arţial co grijă ce ne-o poartă, curat de recunoştinţă s-a orăşelul copiilor din Petro relevînd trăsături specifi Florin Plaur susţine în
,,Rid la geam şi se răs intilnit cu urarea caldă pen şani, iar „rachetele" au În ce sufletului slav. Un în nmnicare şi înţelegere a- notele sale esenţiale pe
1
mic 1981 faţă,/ Dalbe florile de ghea treg univers uman se pre feetivă, cu năzuinţele sale Dimitri-, iar tînărul actor
tru sănătatea celor ce le ceput numărătoarea inver zintă în ipostaza episto spre demnitate şi realiza Doru Zamfirescu realizea
Steaua ţă/ Pionierii vin de zori Cu- ocrotesc copilăria. să pentru startul dulciuri lară, piesa amintind de re (de- a.-şi relua abando ză un Igor tulburat de
rima par- a-lor vesel Pluguşor/ Şi mai
In noul centru civic de la lor şi jucăriilor de la bor Cirano de Bergerac. Sînt nată carieră de actriţă). iubire şi de Un transpa
vin in rind cu ei/ Micii
artial eo- şoimi ai patriei/ Aducin- Hunedoara cei mici au ră dul lor. Din difuzoare se puse în lumină din un Şi, acesteia i se substi rent cinism.
du-ţi bucuria/ Scumpă ţa mas plăcut surprinşi de sur aude pină departe, in ora ghiuri diferite feţele iu tuie tînărul şi pragmati Comportamentul com
prizele cu care i-a intim- şul Întinerit de la poalele birii. Avocatul Dimitri Ni- cul Igor. Frumuseţea fi plex, stările ambivalenţe
ră, România".
pinat orăşelul : labirintul, Paringului, cintecul şi ver colaevici rememorează e- zică a acestuia, împreună ale Liubei sînt redate
Pfuguşezui pionierilor şi
şoimilor patriei de la Şcoala moara de vint, străduţele sul liilor minerilor, urările pistolele dintre el şi ghi cu frumuseţea sufletească tulburător de Simona Găl-.
generală nr. 4 Deva e pri cu indicatoare ale căror lor intru belşug şi pace, dul turistic Liuibn Ser- a autorului epistolelor fac benuşe. Spectacolul în
pentru Liuba un întreg.
întregul său este o reu
mit in clinchet de clopoţei denumiri specifice copilări pentru o continuă şi înflo gheevna, pe aţ cărei tra şită şi o pledoarie pentru
şi glas de buhai cu nea ei ii Îndemna să le desco ritoare vatră românească. iect s-a interpus profito Cînd îşi dă seama că s-a
rul Igor Mihailovici. Cei înşelat, începe drama ci, eternii cavaleri ai iubirii.
6,00 Ka- doi avocaţi o întilniseră drama care îşi pune am
ncţii; G,30
î agricul- pe frumoasa Li-uba la prenta pe Dimitri. DUMITRU VELEA
mal; 7,30 Plani pe 1984 — realizat exemplar
ului, che-
Nicolae III! Iii!
>rogramuI
î revolu Praisofia pe 1985—pregătită temeinic
ta presei; II!! Il!l
liilor; 9,00
9.05 Răs- (Urmare din pag. 1) La extracţia de cărbune ne tora pînă ja sfîrşitul pri
ilor; 10,00 dau garanţia îndeplinirii mului semestru al anului ÂdunâriSe şi conferinţe?© pentru dare de seamă
10.05 Cin-
esc; 10,20 subteran, s-a întărit asis cu succes a planului pe viitor. De asemenea, vom şi alegeri în organizaţiile sportive — prilej de
dansurile tenţa tehnică pe schimburi, 1985. Solicităm însă mai acorda maximă atenţie rea
Mioriţa ; s-a declanşat o activitate mult sprijin din partea lizării forajelor planificate
liri; 11,05 analiza şi măsuri pentru dezvoltarea
ilor; V *5 largă de revizii şi repara forului tutelar pentru ur® în actualul cîmp minier,
Jltlo-* '• ţii la toate utilajele din gentarea execuţiei lucrări celor din stratul I, blocul continuă a mişcării sportive
ia ra> , dotare, din abataje şi de lor de construcţii-montaj III, pentru a nc asigura din
folcloru- la suprafaţă. Realizările pe la puţul de extracţie nr. 1, timp viitoarele rezerve ex
micră ra Au început şl se află în partidului, tovarăşul Nicolae tarea internaţională a spor»
ia 1 Ia 3; care le obţinem în prezent în vederea finalizării aces ploatabile ale minei. plină desfăşurare adunările Ceauşescu, adresat Confe tulul românesc, analizele ce
ilor; 16,00 şi Conferinţele pentru dare rinţei mişcării sportive din se desfăşoară în prezent şl
16,05 So-
folclorice Uzina nr. 3 —turnătorii de la C.S. ..Victoria" Călan de seamă şi alegeri în uni 1982, din Directivele Congre in perioada următoare vot
ft tăţile şi organele sportive lo sului al Xlll-lea al partidu contura mai precis măsurile
5 Cîntccc
►luţionare; Ne răspunde ing. MIHAI dere a turnătoriei de lin- nează pentru urgentarea cale. (n asociaţii şi cluburi lui. In acest cadru, unităţile de perfecţionare a muncii şj
economi- sportive, apoi, în cursul lu şi organele sportive vor a- rezultatelor in secţiile nomî»
nedioului; DEMIDOV, şeful secţiei tur gotiere sînt mult întîrziate. finalizării şi a acestei pro
?tiri; 17,05 nătoria II : 2. Anul „viitor producţia bleme. Mai sînt situaţii ne nilor ianuarie şi februarie, Ta corda o atenţie prioritară or nafizate - olimpice şi interj
- unire —‘'y de utilaje de turnare pen soluţionate din cauza con- nivelul comunelor, oraşelor, ganizării şi ' desfăşurării în naţionale : gimnastică, atte-
lienţa ra- tru. oţelăriile ţării creşte sfiruetorului — I.A.C.R.S. municipiilor şi judeţului, am trecerilor cuprinse în compe tism, fotbal, rug bl, tir cu as>'
erii; 2e *9 1. Turnătorii de la C.S. tiţia naţională „Daciada", în cui, înot, schi, sanie, cano
1
10 M» „Victoria' Călan realizează cu 25 Ia sută, tocmai pe Hunedoara — legate de lu pla analiză a activităţii de
•omâiK , planul anual la piese tur seama finalizării lucrărilor crările la extinderea eelor educaţie fizică şi sport va fi scopul depistării şi stirfiulării taj,
;l v. ; 22,00 nate, plinii de turnare pen de extindere a turnătoriei două turnătorii. în ceea ce însoţită de stabilirea şi a- talentelor, elementelor de Prin poziţiile fruntaşe octb
Î3,00 Biju-
n opere ; tru oţelării şi- utilaje tur de lingotiere despre care priveşte asigurarea cu cocs probarea planurilor proprii perspectivă. De asemenea, in pate in ierarhia naţională)
op muzi- nate pentru metalurgie. La aminteam mai înainte. Cu de turnătorie şi cu metal de dezvoltare a mişcării spor centrul preocupărilor organi în mod deosebit datorită re*
e
cilindri de laminor facem 80 tone pe lună. vom pro la nivelul balanţei d plan tive în perioada- 1985-1990. zaţiilor sportive se vor afla zultotelor de prestigiu al6
planul doar pe semestrul duce mai mulţi cilindri de nu se ridică probleme deo Desfăşurîndu-se în atmosfe măsurile pentru îndeplinirea gimnastelor şi atleţilor hune»
II. Din cauza unor restanţe laminor, de asemenea, pe sebite. De asemenea,, colec ra de puternică' emulaţie de sarcinilor şi orientărilor de doreni,, titularilor din unele
acumulate în primul se seama extinderii capacită tivul' de turnători calificaţi clanşată de voinţa nestrămu perspectivă din Programul de loturi reprezentative, mişca»
:
mestru nu putem recupera ţii de producţie a turnă se va completa cu absol tată şi angajarea revoluţio dezvoltare a activităţii de e- rea sportivă hunedoreancţ, sg
şi îndeplini planul pe în toriei, lucrările aici fiind venţi de specialitate din nară a întregului popor de ducaţie fizică şi sport pe pe înscrie cu o contribuţie de
1
tregul an. Nici la lingotie- avansate. La celelalte sor liceul industrial metalurgie. a înfăptui neabătut hotărî- rioada 1985—1990 privind lărseamă la succesele otimpicel
ie gheaţă re şi poduri de turnare timente nivelurile de pro Intr-un ouvînt,. turnătorii rile Congresului al Xlll-lea al girea mişcării sportive de mandiale şi europene alei
1-11 (Pa de la C.S. „Victoria" Călan masă, cu obiectivul său fun sportului românesc în ultimii
lp picloa- pentru oţelăriile ţin Hu ducţie se menţin. vor fi în măsură, prin P.C.R. - adunările şi confe damental de cuprindere a ani. De aici, de la acest înaî(
f
EDOARA : nedoara, Reşiţa, OţeLu Ro 3. Pînă la această dată rinţele organizaţiilor sportive
linca — şu, Călăraşi, Tîrgovişte nu nu avem acoperită cu co muncă responsabilă', .să-şi sînt chemate ta examinarea întregului tineret, a maselor nivel de exigenţă şi răsptiK/
rn ia realizeze sarcinile sporite de oameni ai muncii de ta dere trebuie să pornească
Imîern — realizăm planul decît în menzi întreaga producţie problemelor specifice, a ce 1
a — scrii- procent de 95 la sută, de de utilaje de turnare a a- ce le revin în 1985. rinţelor ce decurg din Me oraşe şi sate în practicarea analizele ce au lac şl măsu»
; Dacă e oarece lucrările de extin nului viitor, dar se acţio- GH. L NEGREA sajul secretarului general al sistematică a educaţiei fizice iile ce se adoptă, cu scopul
să fie I , l I şi sportului. declarat de a ridica moi
NI: Omul .VAW.VAW.V.VAWA'JV. %W.VA'.V.WAW .V/.V.W.‘.WZAWAW.W.W. AWAW.W.W.V.V/i-,V. Sub semnul aceloraşi înal mult ştacheta • calităţii ş
I-II (Pa-
:eriile I-II te exigenţe se vor analiza conţinutului murtefr desfăşu
le urs (7 Economiile de azi — disponibilităţi şi se vor adopta măsuri co rate, de a generaliza expe
PENI: Nu respunzătoare pentru dezvol rienţa dobindită în unităţile
J); VUL-
un tren pentru producţia de mii ne tarea şi creşterea calităţii sportive etalon - aspect «ţ
O N E A : sportului de performanţă, a va trebui să caracterizeze şl
decolare ramurilor sportive prioritare, maturitatea şi răspunderea
INOASA, . al cooperaţiei meşteşugă — Valorificăm nu numai mari cantităţi din acest tip a secţiilor de înaltă perfor noilor organe alese in con»
comandă manţă cu caracter olimpic şi ducerea unităţilor şi orga,
JR1CAN1 : reşti. resturile de la eroi,, ci şi do lină, suma de 5,2 mi internaţional, precum şi a nismelor sportive comunale;
bă (Rete- — Pentru creşterea tot bucăţile căzute la argăsit lioane lei. activităţii desfăşurate în rîn- orăşeneşti, municipale şi ju
lapturaţi-i mai puternică a Contribu — subliniază Zaharia Cîn- Cu rezultate bune se în
a roşie) ; ţiei acestor resurse la a- dea, responsabilul unităţii,, scriu la acest capitol şi sec durile juniorilor şi copiilor. deţean.
iraţi-i la coperirea nevoilor de ma O parte din lucrătorii noş ţiile de confecţii serie şi în contextul înaltelor obli
Albinuţa gaţii ce revin judeţului Hu NICOLAE HAŢEGAN,
giu-BAI : teriale în secţiile noastre tri execută exclusiv acest lenjerie. Cele 60 de femei nedoara, privind participarea preşedintele C.J.E.F.5.
ma (Casa de producţie — ne relatea gen de articole. Blănărea- din prima secţie, care cro
TEG: Ho- Una dintre sarcinile ca ză Lidia Miclăuş, vicepre sa Leontina Popa şi crea iesc sau îmbină la maşi şi contribuţia sa la reprezen Hunedoara-Deva
; BRAZI: re revin unităţilor socia şedinte al Cooperativei meş toarea de modele Cornelia nile de cusut articole ves
ţi fotbal î teşugăreşti „Viaţă nouă" din Gîrdea manifestă interes timentare de toate genu • „Cupa Cetăţii" la minifotbal
să-ţi spun liste în direcţia valorifică
cultură) ; rii eficiente a tuturor ma Orăştie — am impulsionat sporit la asamblarea cu rile-, valorifică în mod su Dosi sezonul fotbalistic s-a Pe celelalte locuri s-au cla
cavalca- teriilor prime şi materia activitatea de recuperare şi poanelor şi apoi ia croirea perior cupoanele rămase încheiat, Iubitorii sportului sat: Corvinul Hunedoara, F.C,
(Mureşul); lelor este recuperarea şi re- valorificare a resurselor viitoarelor scurte, deosebit de La această operaţiune, rege au putut să urmărească Bihor, Mureşul Deva,. Strungul
Teodor olu între 20 şl 23- decembrie, la Arad, Rapid Arad şi Jiul Pe
folosirea resurselor mate materiale refolosibile, stabi de solicitate de populaţie. prin confecţionarea plase Deva, meciurile desfăşurate în troşani.
riale, în paralel cu perfec lind măsuri concrete pen Aproape 50 la sută din lor de fibră şi a unor ar cadrul ediţiei a IV-a a „Cupei Organizatorii au mal a cofa
ţionarea tehnologiilor de tru instaurarea în fiecare planul total al cooperati ticole de decoraţiuni inte Cetăţii“ la minifotbal. dat o serie de alte premii g
pentru cea mai disciplinată e«
această
La
ediţie
parti
au
fabricaţie, astfel îneît să se atelier şi Ioc de muncă a vei la recuperare şi refo- rioare, La realizarea celor cipat 8 echipe de copii năs chipă — Strungul' Arad; pen
obţină un graj înalt de unui spirit de înaltă res losire îl realizează secţia 4,2 miţioane Iei din valo cuţi in anii 1373—1974. Me tru golgheterul ediţiei —■ cris
Craiova;
utilizare şi valorificare a ponsabilitate în gospodări de ţesut covoare pluşate, rificarea acestor obiecte se ciurile au fost interesante, tian 17 Dobrescu (Univ. mai buc
goluri);
cu
cel
acestora. rea economicoasă şi cu efi înfiinţată nu demult în o- regăseşte şi contribuţia u- cele pentru stabilirea câştigă portar — Mircca Crişan (Met
cienţă sporită a materiilor raşul Orăştie. Despre ceea nor harnice meseriaşe cum toarelor fiind chiar dramati talul Bucureşti); cel' mai com
il pentru în Raportul prezentat ce prin evoluţia scaruluL
>rie 1984 : de t o v a r ă ş u l Nicolae prime şi materialelor. Eloc ce se face concret în aceas sînt Maria Pascu, Elena Da- După trei zile de întreceri, plet' jucător — Gabriel PamS
Bucureşti);
(Metalul
maâ
cel
n general vent în acest sens este că tă direcţie, ne vorbeşte mian Dorica Andrei,, a co locul I şi „Cupa Cetăţii' 1 , e-
r
mai mult Ceauşescu la cel de-al XIII- am realizat, în perioada Petru Tudor, responsabilul lectivului de lucrătoare, de diţia a IV-a, au revenit echi tehnic jucător — Damian Mun=
pentru
(Corvinul)
t
ce3
linge slab. lea Congres al partidului, teanu popular jucător — Lucia»
mal
slab pină se precizează: „Se va in trecută din acest an, 12,8 Unităţii: la secţia lenjerie, condusă pei Metalul Bucureşti, care a Borza (F.C. Bihor). (Nicola«
nord est tensifica activitatea de re milioane lei la acest indi — De la bun început am de Floarea Indrieş, ■ care învins în finală, după prelun
turile mi- cator, depăşindu-ne planul sesizat că la pregătirea fi confecţionează din diferite giri:, pe Universitatea Craiova. Gavrca, corespondent).
•inse intre cuperare şi refolosirc a sur anual cu 2,3 milioane lei. relor de lină pentru covoa cupoane articole de îmbră ® ŞAH. Etapa judeţeană a copiilor
iar cele selor de energie şi mate
şi 4 gra- La secţia confecţii blană, re, la filatura din Homo- căminte' pentru copii. şi juniorilor
dlmineaţa riale. Pe această bază va care are o pondere impor rod, cade o cantitate mare Am prezentat cîteva ex
mala cca- trebui să asigurăm 50 la tantă la acest rezultat, se de scamă. Am luat iniţia perienţe în activitatea de Etapa judeţeană a Campio locul I şl care de altfel
sută şi chiar peste 50 la confecţionează din furdale tiva prelucrării acestei ma recuperare şi valorificare natului republican de şah pen vor reprezenta se în vor fazele de
desfăşura
zonă
care
sută din necesarul de ma tru copii, juniori III şi n şi ia Băile Ilerculane şi SovataJ
performanţă
a
„Daciadei“
—
11
mea va fi terii prime . (căzăturile de la croi), scur terii, prin toarcerea şi for a materialelor refolosibile. juniori I a programat, la Sala între 5 şi 15 ianuarie 1985 =
jilă. Cer te, mănuşi îmblănite şi di marea unui nou fir de lînă, Ele pledează pentru desfă sporturilor din Deva, o serie copii: Remus Cernea şi Mar
11
Local va Această problemă de ferite obiecte de decoraţiuni gri-natural, numit ..Mureş , şurarea unei activităţi sus de întreceri pasionante. La gareta Cernea (ambii dc îs
ul va su- prim ordin în economie, interioare, cum sînt peri- ţinute, menite să mobilize Explorări Deva) ; juniori IU 6
n sectorul pe care-1 valorificăm prin mesele de concurs au luat loc Graţiela Szabo (Victoria Că«
intensifl- oare asigură baza necesară niţe şi mingi — care se va unităţile de desfacere ale ze iniţiative valoroase şi în cei mai buni tineri şahişti din lan) şi Cristian Bea (Explo-
la 50—80 desfăşurării normale a pro lorifică prin expoziţiile din cooperativei. Avem de a- alte unităţi ale cooperativei judeţ. rări Deva); juniori II: Geor«
Competiţia, organizată dc
ipada. Lo ducţiei, îşi găseşte cores Orăştie, Geoagiu-Băi şi Hu semenea încheiate contrac „Viaţă nouă , ale altor către C.J.E.F.S. Hunedoara, în geta Stepau (Energia Deva)
11
iala ceaţă colaborare cu Explorări Deva ’ şi Iosif Stronszky (Victoria
chiciură. pondentul în nenumărate nedoara ale cooperativei, te cu diverşi beneficiari din cooperative meşteşugăreşti s-a bucurat de o reuşită de- • Călan); juniori I: Orneln Ker-
sectoare ale producţiei ma iar o parte sînt livrate ţară. Am realizat în acest din judeţ. plină. teş (Victoria Călan) şi î«0
teriale, între care şi acela I.C.R.TJ. Deva şi U.J.C.M. an, prin valorificarea uhor ESTERA ŞINA lată pe cei care au ocupat Ştefan (Voinţa Deva).