Page 85 - Drumul_socialismului_1984_12

Pcsq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

lea>al;P.C.R,— ' 1 E!

program însufleţitor de acţiune al întregului popor 15.00 Telex
15,05 Clubu
15.30 Emisi.
maghi
lor)
Activitate susţinută Mineri puternici ca munţii 16.00 Ctntec
blică. i
rar-mi
pentru educarea juridică (Urmare din pag. 1) „Din tonele extrase de cărei tone de concentrat Contul colector 16.30 Închid
lui
Acţionînd în spiritul
colegii din subteran pro­ s-a redus cu 20,30 lei, iar cunoscutei iniţiative sin­ 20.00 TelcjU
lor)
extracţia în metal a crescut
a oamenilor muncii cum este metoda de exploa­ vin şi roadele muncii noas­ cu 0,35 la sută". dicale „Contul colector", 20,20 Tribui
tare combinată (cameră şi
tre" — e-a declarat lă­
n
pilieri)". cătuşul Viorel Costinaş, de Ioan Bârna, secretarul colectivul întreprinderii 20,35 Teatru
Consiliul orăşenesc Călan tului. în acest context au Minerii de la secţia Te- la „antezdrobirea" minereu­ comitetului de partid şi miniere Hunedoara şi-a fără i
Scbasi
de educaţie politică şi cul­ fost prezentate diferite e- liuc se mîndresc că au pu­ lui. „De ce factori depinde preşedintele conşiliuiui oa­ impus în activitate re­ daptar
tură socialistă este pe cale xemple nesocotire a ac­ tut să-şi realizeze planul munca preparatorilor ?“ — menilor muncii, care ne-a ducerea consumurilor Todori
să-şi formeze o experien- telor normative ce regle­ pe 1984 încă din 15 de­ l-am întrebat. Ne-a răs­ însoţit pe itinerariul hăr­ specifice şi, în general, 21.30 Teleju
ţă. consistentă in concepe­ mentează apărarea avutu­ cembrie. S-a obţinut aici o puns : „Minerii să ne tri­ niciei din Poiana Ruscăi, un regim sever de eco­ lor)
rea şi desfăşurarea activită­ lui obştesc şi personal, ra­ cantitate suplimentară de mită, aşa cum am spus, tot ne-a declarat: „Datorită în­ nomii la toate materia­ 22.00 Închid
ţii de formare şi afirmare porturile de muncă, orga­ 11 672 tone minereu de mai mult minereu pentru deplinirii planului anual cu lele. Rezultatele obţinu­ lui.
a> 'Unei conştiinţe juridice nizarea producţiei şi a fier, mar ales pe seama preparare. Iar noi să-l pre­ o decadă mai devreme, pî- te au fost pe măsura
tuturor oamenilor muncii. muncii, întărirea discipli­ creşterii productivităţii parăm în bune condiţii, şi nă la sfîrşitul lui 1984 se conduitei muncitoreşti :
Faptul’ se impune cu atît nei şi ordinii în muncă, muncii cu cîte 16,3 tone pentru aceasta să mane­ va obţine o producţie mar­ valoric — 5 845 000 lei KA
mai mult cu cit în combi­ precum şi consecinţele a- minereu pe fiecare om. vrăm cu grijă utilajele, să fă suplimentară de peste economii pe 11 luni din
natul'siderurgic s-au înca­ cestora. Minerul şef de brigadă le întreţinem în stare bu­ 16 milioane lei. Este răs­ 1984 şi, fizic, creşterea
bazei proprii energetice
drat, în ultimii ani, un ma­ Virgil Săvulescu, pre­ Nicolae PStâki (locul II în nă de funcţionare". punsul nostru mineresc, BUCURE!;
re număr de oameni, ve­ şedintele comitetului sindi­ întrecerea pe întreprindere) Pe aceeaşi idee au „mers" faptic, Ia indicaţiile şi sar­ şi de materii prime prin dioprogram
economisirea a 678 mc
niţi din diverse locuri ale catului din combinatul si­ ne-a declarat: „La plusul şi gîndurile preparatorului cinile trasate de secreta­ lemn de mină, 503 tone La ordinea,
ţării, cu o concepţie des­ derurgic, a pus în eviden­ de minereu pe secţie ne-am Ioan Rotaru, de la insta­ rul general al partidului, to­ cărămidă refractară, tură; 1,00 1
Hotărârile •(
tul de relativă despre or­ ţă forme şi metode folo­ adus şi noi, cei din aba­ laţia de prăjire magnetică, varăşul Nicolae Ceauşescu, 1 585 MWh energie e- mările tovs
ganizarea muncii, avutul site de organele sindicale tajul 89, contribuţia cu prin Raportul prezentat la lectrică, 1 969 000 mc Ceauşescu
obştesc, răspundere, ordine din unitate pentru educa­ 3 254 tone. Cred că aceas­ sau ale lăcătuşului Eftimie Congres, cît şi la recenta gaz metan şi altele. nostru de
Andrei, de la întreţinerea
8,0t
ţionară;
şi disciplină în producţie. rea bamenilor muncii din ta se datorează faptului că funicularului. - „Preparato­ Plenară a Consiliului Na­ Un exemplu demn de 8,10 Curieru
Pentru a releva experien­ această mare unitate pro­ folosim metoda de exploa­ rii — ne-a informat econo­ ţional al Oamenilor Mun­ urmat pentru toate co­ Buletin de
ţa dobîndită pînâ în pre­ ductivă în spiritul legalită­ tare în subetaje, foarte e- cii, unde a subliniat din lectivele de muncă din puiul cm as<
de
Buletin
zent, ca şi lipsurile ce le ţii socialiste, unele lipsuri ficientă". mistul Ioan Ungureanu, şe- nou că pe primul plan tre­ judeţ. (Economist Dragoş terpreţi de
:
mai avem în acest dome­ ce mai există în această Brigada lui Aurel Telen- fuj biroului plan — au pî- buie să punem şi în conti­ Băi şan). Iară; 10,30
10,i
niu, recent, Consiliul oră­ importantă activitate. tin, abatajul 62 C, rapor­ nă acum un plus de .-5 948 nuare dezvoltarea puterni­ cialiste; itadiol
rultii
şenesc de educaţie a orga­ în intervenţiile lor, Ten tează un plus de 1 467 to­ tone la. fier în minereu că a energiei şi a surselor Buletin dc
nizat o reuşită consfătui­ Vasile, şeful miliţiei oră­ ne de minereu, iar cea marfă produs. Productivita­ de materii prime. Vom fa­ „Slntsiîi diocaruselu)
condusă de minerul Şte­
re, întrunind în dezbatere şeneşti, Tiberiu Hărşan, fan Onuţe 907 tone. tea muncii lor a crescut ce totul să îndeplinim a- tr-o "ovestt
Eu
uite;
membri ai consiliului, ai procuroruj şef al Procura­ cu 2,6 la sută, costul fie­ ceste obiective măreţe". de
organizaţiilor sindicale, turii municipale Hunedoa­ pregătiţi p sirius 1
lului XX;
U.T.C. şi de femei, repre­ ra, Laurean Lupulescu, se­ ra folclorul
premieră
zentanţi ai consiliilor oa­ cretarul Comitetului oră­ orice couana“ la 1 la r;
Dc
menilor muncii din unită­ şenesc al U.T.C., Anatolie invitaţilor;
ţile productive şi de ser­ Şaravarov, contabilul şef (Urmare din pag. 1) ştiri; 16,05 1
vire a populaţiei, precum al combinatului siderurgic, frâţite; 16,3!
comornice; ]
şi ai Asociaţiei juriştilor. au subliniat că în întreaga nulu; ne este asigurată. dicului; n
în acest cadru, Ioan Ba- muncă de educaţie este ne­ Noi muncim în continua­ ştiri; 17,05 l
dl o ;
17,30
criu, secretarul biroului e- cesar să se pună un accent re, căutăm să ne creştem Ceauşescu, I
xecutiv al consiliului popu­ deosebit pe latura preven­ permanent acumularea de »îam dc cîi
•imbii romO
lar orăşenesc, a prezentat tivă, reţinînd permanent materii prime, atît prin serii; 20, Oi
o informare privind res­ atenţia oamenilor asupra c o n t r a c t e l e cu unele * Agrlculti
pectarea legalităţii în 1984 consecinţelor grave pe care C.A.P.-uri, cît şi prin re­ pentru proci
în oraşul Călan, modul în şi le asumă cei care încal­ coltarea din flora sponta­ mari ! * Li
22,00 O zi i
care a acţionat consiliu] că legile ţării, normele de nă, investigăm reţete şi so­ Rezultatele
oopular pentru instaurarea convieţuire socială. luţii pentru noi produse, expres; 23
în toate unităţile ce-i apar­ Consfătuirea s-a dovedit cu caracteristici calitative radio 1081;
ţin în viaţa socială a o- deosebit de utilă pentru superioare, atît pentru uz stop muzici
raşului a unui climat de organele şi organizaţiile de intern, cît şi pentru ex­
ondine, de apărare a le­ masă şi obşteşti, pentru port. Iar după ce vom ter­
galităţii socialiste. toate organismele şi institu­ mina, la anul, noua con­
La rîndul său, Ioan Re- ţiile însărcinate cu atribu­ strucţie, ne vom privi sar­
tegari, procurorii l-şef al ţii educative. cinile şi preocupările vii­
Procuraturii judeţene, s-a toare de pe altă platformă, DEVA : R
'■oferit la contribuţia pe DIONISIE FRENŢONI, de la alt nivel. * Zorro —r ;
oare organizaţiile de masă secretar adjunct Deci — puţin, consistent, tria) • ce
şi obşteşti, lucrătorii din cu problemele despre un colectiv mic dar re i);
caia de
aparatul de stat o pot a- de propagandă harnic, inimos, cu realizări seriile 1-11 (
duce la prevenirea actelor al Comitetului orăşenesc Noul peisaj urbanistic al oraşului Petrila. deosebite în întreaga acti­ A); Ani ere
de încălcare a legilor sta­ de partid Călan vitate - productivă. sala B); Gli
le I-lI (Fia
divorţ, div
(Arta); PET
şi fiara — s
In cuvîntarea rostită la vă, tovarăşul ing. Gheor- fiecare an, începînd din împlineşte 20 de ani de la tone carne de iepure, iar EXEMPLE DEMNE ring) ; Coclii
recenta Consfătuire de lu­ ghe Diaconescu, directorul 1986, întreprinderea va pro­ înfiinţare — va‘ajunge la producţia marfă de ouă se DE URMAT (Unirea); C
cru pe problemele agricul­ întreprinderii, ne-a preci­ duce şi va livra cel puţin aproape o jumătate de mi­ ridică la peste 76 milioa­ in cadrul întreprinderii Noiembrie);
am ucis (C
turii, secretarul general al zat că şi în anul 1985 aici cîte 1000 tone carne de ie­ liard de lei. ne bucăţi, unitatea înca- lucrează muncitori harnici, CAN: S-a
partidului, tovarăşul Nicolae se va materializa un amplu pure. O dată cu creşterea Referindu-se la producti­ drîndu-se totodată în indi­ cu o bună pregătire politi­ (Luceafărul)
Ceauşescu, a subliniat ne­ program de investiţii — de­ efectivului şi a producţiei vitatea muncii, directorul catorii de eficienţă. In con­ că şi profesională, care îşi Domnişoara
rul); PETRI
cesitatea dezvoltării tot mai păşind valoric 100 milioane de carne, aici se va orga­ întreprinderii ne-a relatat diţiile cînd şi furajele com­ îndeplinesc cu înaltă răs­ trăsnită (Mt
accentuate, pe baze inten­ lei —, în scopul sporirii pro­ niza şi activitatea de pre­ că aceasta a ajuns la pe­ binate ce le primeşte în­ pundere sarcinile ce le re­ NINOASA:>
sive a sectorului zootehnic, ducţiei de carne şi ouă. lucrare a pieilor. ste 560 000 lei pe un mun­ treprinderea ar fi corespun­ vin. Am notat şi cîteva e- comandă '
URICAN1: S]
astfel incit să se asigure intre altele, vor fi puse în De asemenea, este pre­ citor, existînd unele sectoa­ xemple. Muncitoarele Voi- jin (Retezat)
îmbunătăţirea continuă a funcţiune încă cinci ferme văzut să fie construită încă re importante, cum ar fi zătoare din punct de ve­ chiţa Miheşan, Emilia Cioa­ ţesa Păun :
aprovizionării populaţiei cu specializate pentru produc- o fermă de găini pentru incubaţia, abatorul, produc- dere calitativ, evident că ră, Maria Tămaş, Marga­ GURABARZ/
rid); ORAŞT
produse agroalimentare şi reta Lăcătuş şi altele au la barieră (r
a industriei cu materie pri­ realizat cîte 2—6 tone car­ ţa (Flacăra)
mă, să sporească ponde­ I. A . S. „Avicola" Mintia - unitate ne peste prevederile planu­ BAI: Indrăg
rea acestui sector in pro­ lui. Cornelia Munteanu, pria dorinţă
tură); HAŢE
ducţia agricolă globală. îm­ reprezentativă a agriculturii hunedorene Ana Bocoş, Maria Pâdurean, rricii (Dac
plinirii acestor deziderate — Florica Boita şi Florentina Moartea vin
parte integrantă a realiză­ Anghel se menţin şi ele CĂLAN: T&j
seriile I-II
rii obiectivelor noii revolu­ ţia de carne şi ouă, din ţia ouălor de consum şi al­ printre fruntaşe în întrece­ tură); SIME'
aceasta s-ar regăsi in creş­
ţii agrare - îi sînt subor­ care două sînt destinate ouă de consum la Brad, tele, unde productivitatea terea producţiei de carne rea socialistă, datorită pro­ — seriile I-
donate şi eforturile colec­ creşterii puilor în sistemul care aparţine tot de I.A.S. muncii atinge mai mult de şi ouă. ducţiei ridicate de ouă ce ILIA: Pe ai-
— seriile 1-1
tivului de muncă al între­ pe baterii, acestea urmînd „Avicola" Mintia, în final 1,2 milioane lei pe un lu­ Preocupînau-se să abor­ o realizează de la păsările
prinderii agricole de stat să intre pe producţie în a- întreprinderea ajungînd să crător, ceea ce reflectă pre­ deze cu întreaga răspun­ ce le au în îngrijire. De
„Avicola" Mintia. unitate nul 1985. începînd din anul producă anual peste 140 ocuparea pentru organiza­ dere - în lumina hotăd- asemenea, se evidenţiază
milioane ouă.
reprezentativă a zootehniei 1986, cînd vor fi finalizate rea şi desfăşurarea întregii în sectoarele lor de activi­
Datorită intrării în func­
şi agriculturii judeţului nos­ noile capacităţi productive, ţiune a noilor capacităţi, activităţi după metode mo­ rilor adoptate de Congre­ tate şi lucrători cum sînt
sul al Xlll-lea ai partidu­
tru. lată cîteva din princi­ întreprinderea va realiza a- această unitate va asigura derne şi tehnologii indus­ lui —, producţia anului vii­ Victoria Husariu, Ana Rusu,
palele repere care înscriu Victoria Maier, Cornel Do- Timpul Pi
unitatea amintită pe coor­ nual o producţie de 13 00Q în totalitate necesarul de triale. tor şi cincinalului 1986- brei, Mie Totoiu şi alţii. Azi, 26 de
donatele realizării produc­ tone carne de pasăre. consum de carne de pasăre CONTRIBUŢIE SPORITA 1990, s-a asigurat baza teh- Ţinînd seama de dezvol­ Vremea va
ţiei agricole după metode In paralel, în strînsă con­ şi ouă pentru judeţul nos­ LA AUTOAPROVIZIONAREA nico-materială necesară, e- tarea întreprinderii — ne-a rece cu ceri
porar acope
industriale, cu o importan­ cordanţă cu prevederile din tru, în conformitate cu o- TERITORIALA xistînd create condiţii ca spus tovarăşul Gheorghe mai cădea
tă contdbutie la înfăptuirea programul special privind biectivele stabilite în pro­ indicatorii de plan să fie Diaconescu - cadrele ne­ va sufla mo
p oqramului de autocondu- creşterea iepurilor de casă, gramul de autoconducere Abordînd modul cum co­ îndepliniţi ireproşabil. Sar­ cesare pentru noile capa­ torul estic,
r
minimă va i
cere si autoaorovizionare tot în cadrul I.A.S. „Avi­ şi autoaprovizionare terito­ lectivul de muncă de la cinile mobilizatoare de plan cităţi de producţie au fost tre —6 şi —1
rială. Fireşte, în strînsă le­
cola" Mintia vor fi date în
r!
te *orjală. funcţiune două ferme de gătură cu amplificarea ac­ I.A.S. „Avicola" Mintia îşi au fost dezbătute cu oa­ trimise la specializare, iar xlma între -
menii muncii, care şî le-au
UN MPI.U PROGRAM iepuri, in scopul creşterii tivităţii productive, se va îndeplineşte sarcinile eco­ însuşit şi lucrează cu răs­ acum lucrează în fermele La munte :
DE INVESTIŢII şi diversificării producţiei dezvolta şi producţia de nomice aferente acestui an, pundere pentru materiali­ de producţie ale unităţii, rece cu ci
PEhTRU DEZVOLTAREA de carne, in aceiaşi timp, preparate din carne de pa­ directorul întreprinderii ne-a zarea lor, retribuţia muncii astfel asigurînd condiţii acoperit. Vi
CAPACITĂŢILOR de la această unitate se săre şi de iepure, precum relatat că, pînâ acum, pen­ în acord global constituind pentru realizarea unor pa­ sori temporr
sufla
moder
DS PRODUCŢIE va asigura matca de ie­ şi cea de specialităţi. Ca tru aprovizionarea popu­ un puternic stimulent pen­ rametri ridicaţi de produc­ ficâri de 70-
zăpad
Vorbindu-ne despre dez­ puri pentru sectorul socia­ urmare, volumul producţiei laţiei judeţului nostru s-au tru ridicarea continuă a ca­ ţie şi eficienţă şi în acti­ colind depuneri
cu
voltarea unităţii în actua­ list şi gospodăriile popu­ marfă ce se va realiza în livrat peste 4 006 tone car­ lităţii întregii activităţi e- vitatea de viitor a unităţii. (Meteorolog
lul cincinal şi în perspecti­ laţiei din judeţul nostru. In anul 1986 - cînd unitatea ne de pasăre, precum şi 60 conomice. NICOLAE TIRCOB A. Proncenc