Page 86 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 86
> MIERCURI, 26 DECEMBRIE 1984 Pag. 3
Cunoaşterea istoriei patriei-obligaţie a fiecărui elev — Este bine să ne creş pe lingă consiliul popular
tem astfel copiii incit să învăţătoarea comunal a depistat unele
1ME prefuiască ceea ce s-a in familii care nu asigură co
„Un popor care nu-şi cu socialiste - tovarăşul Nicolae trăit la Curechiu, Ţebea, Crî- vestit, material şi sufletesc, piilor condiţii optime de
noaşte istoria este un popor Ceauşescu". şan, în pădurea Scoroşet, în formarea for, să le cul nlmentul a impus unele creştere, iar părinţii au
orfan" — acest mare ade — Oare momentele înălţă din Munţii Albacului, Cărpi- tivăm de la cea mai fra pregătiri. Ca deputat, am iost puşi in discuţia colec
•ctului văr, exprimat de secretarul niş, Abrud, Cîmpeni, Avram gedă vjrstă dragostea şl fost alături de săteni, am tivelor de muncă din care
n limba general al partidului, tova toare, trăite de colegii noş
larţial co- lancu, nu pot fi exprimate în respectul fală de muncă. răspuns prezent chemării, fac parte; mesele rotunde
răşul Nicolae Ceauşescu, cu tri mai mici în zilele cînd au învăţătoarea Dorina Ple participind la lucrările de şi şezătorile pe care ie or
atita claritate, a devenit cuvinte — ne-a mărturisit în
ru Kcpir, fost primiţi în organizaţia ter - cea care ne-a vorbit reparaţii aie clădirii. ganizează cu iemeile din
tacol lito- pentru noi, educatoarele, pionierilor sub emblema „Ge văţătorul. Rememorarea unei - în munca pe care o des Munca de deputat pe sate au, in marea majori
călăuza de fiecare zi în mun făşoară la Hondol, la cla care o desfăşoară de şapte tate, teme despre rolul fa
programu- ca de nobleţe pe care ne-am neraţia Congresului al XIII- istorii, pe cît de zbuciumate sele l—lll simultan, aplică ani este pentru Dorina Ple miliei in creşterea şi edu
asumat-o. Avînd această da iea al partidului", ar putea pe atît de glorioase am fă
parţial eo- cu bune rezultate demon ter izvorul unor satisfacţii carea copiilor. Bună cunos
torie sacră — ne spunea e- fi egalate î Nu, aceste mo cut-o într-un impresionant straţiile practice pentru fi sufleteşti pe care le tră cătoare a psihologiei copi
ducatoarea Mariana Rus, di mente au fost unice - răs dialog cu realitatea Marelui xarea cunoştinţelor. Dar ieşte alături de oamenii pla. lului — la rindvf ei mamă a
rectorul Grădiniţei cu pro semnificativ in activitatea tarilor natale. La rîndul două fete, Antoanela şi Co
„Steaua pund pionierele Alina Sasu Timp în care . cresc şi se for
de Mihail gram normal nr. 1 Brad — mează fiii de azi ai moţilor, Dorinei Pleter este că mun lor, cei care au ales-o de druţ-a, de care e tare min-
legia şl a- acţionăm cu răspundere pen ca de educaţie pe care şi-a putat in circumscripţia elec dră - ea ţine ca de la a-
. — Eugen şi nu ne-a trebuit o lecţie ales-o trece dincolo de sfe torală nr. 7 Certej au În ceste intilniri să nu lip
lima parte tru formarea la copii a dra O ÎNDATORIRE de istorie mai vie, mai ade ra clasei; trece şi la pă ţeles să participe la repa sească acei părinţi care au
parţial co- gostei faţă de înaintaşi, a SACRĂ vărată ca aceasta". rinţi, la sătenii in mijlo rarea drumului de hotar copii-problemă. Şi reuşeş
mindriei că sint fiii unui po cul cărora trăieşte. Ea este „Părăuf Stircului"la con te. Pentru că, ea însăşi e-
programu- Şi ce poate fi mai ome educator In virtutea profe
por harnic, demn, cinstit, ca nesc, mai cald şi mai înăl struirea podului ce trece xemplu de dăruire-, oamenii
re şi-a cucerit libertatea prin şi Angela Curteanu, de la ţător decît să-ţi înţelegi is siei, dar şl in . virtutea ac peste Valea Certejuiui, ca o ascultă şi cind este vor
obşteşti
pe
care
tivităţilor
şi
să-şi
aşeza
şanţuri,
grele lupte. Valorificăm per Orăştie — i pentru că s-au toria patriei, s-o preţuieşti, şi le-a asumat; unele din voruiri la de curăţări de împrej bo şi. să-i primenească înfăţişare
faţade
şl
o
dea
rea
manent cadrul atît de bogat desfăşurat în locuri istorice să-ţi iubeşti vatra strămo proprie iniţiativă, altele — muirea curţilor. nouă, dar şi cînd,’cu seve
în istorie al zonei în care unde dragostea pentru pa şească şi să te străduieşti să încredinţate de cel care o Cel mai bine se regă ritatea-i recunoscută, ie
muncim — Ţara Zarandufui. trie a vibrat adine: în cetă cunosc şi o preţuiesc pen seşte Dorina Pleter in mun cere să fie părinţi buni,
: 6,00 Ră Şoimii patriei din grădiniţa ţile dacice de la Costeştl, în fii demn a te numi fiu al tru calităţile sale. ca pe care o desfăşoară ca model şi călăuză în viaţă
ii inepi ; 6,30 României socialiste ! — Am sărbătorit recent preşedintă a comitetului co pentru cel mici.
in agricui- noastră — împreună cu con Amfiteatrul roman de la Sar- 100 de ani de la înfiinţa muna/ ai femeilor. Împreu
umaij 7,30
sului, che ducătoarele grupelor, Sma- mizegetusa, în Muzeul Unirii LUCIA LICIU rea şcolii din Hondol. Eve- nă cu comisia de tutelă de VAU ARDELEANU
ii Nicolae randa Cioflica, Luminiţa de la Alba lulia, sub Goru
programul
ne revolu- Cean, Rozalia Vugo, Corne nii de la Ţebea sau aici, la
isla presei; lia Benea-Jurca, Elena Ancaş locurile de muncă ale părin
uliilor; 3,00
9.05 nas — sînt mereu prezenţi în ţilor noştri, de la întreprin pat formaţii artistice din
urilor; 10,00 toate căminele culturale
; 10,05 m- sanctuarul neamului de la derile mecanică şi chimică,
ică popu- ale comunei.
ţările so- Ţebea, şi momentele de aco „Plafar" sau „Vidra". 300 de
icertul co- lo devin lecţii pentru viaţă. copii din clasele a Jl-a ale o „Editorialul cultural-
iunii; 11,00
11.05 Ra- Folosind mijloace specifice şcolilor generale nr. 1 şi 2 artistic", ediţia a XVIII-a,
iilor... in- Orăştie poartă, din acele o „Colindă din străbuni" de la Casa de cultură din
arr* 11,35 vîrstei preşcolare, ne s.tră- — săptămîna cultural-e- Hunedoara, a prilejuit un
letin duim să explicăm copiilor că zile istorice pentru ţară, ti ducativă de la Zam, şi-a plăcut reviriment literar-
seco-
.omoa- în istoria românilor ideea tlul de „Generaţia Congre deschis, duminică, noua muzical. Omagiind apro
1,45 Avan- luptei pentru neatîmare şi sului al Xlll-lea". ediţie. Organizată de con piata aniversare a Repu
v. ; 13,00 siliul comunal de educa blicii, ediţia a fost rea
1.00 Clubul progres, pentru pace şi de Emil Anca, învăţătorul din
Buletin tle ţie politică şi cultură so lizată de poeţii Ioa-n Evu
muncii in- mocraţie este o constantă ca Mihăileni, legat cu trup şi cialistă, săptămîna a de şi Eugen Evu, iar partea
rdonate e- re străbate ca un filon de aur suflet de istoria Apusenilor, butat cu simpozionul „Im muzicală a fost susţinută
Sfatul mc-
îuletin de multimilenara noastră exis a unit într-un grup de en portanţa păstrării şi yalo. de Octaviu Izdrăilă şi
sitatea ra- tuziaşti elevii de la şcolile rificării tradiţiilor popu cunoscutu] grup „Canon".
a r t i d u 1, tenţă, de la Burebista pină lare", la reuşita căruia au
aia — pro- în aceste zile, cînd vocaţia primare din Buceş, Grohoţe-
17,10 <f~ A colaborat Victor Balint, o Expoziţie. In holul
18.00 Ott.c de popor paşnic a poporului le, Tarniţa şi din satul în Tamara Avornicului, A- Casei de cultură din Deva
diojurnal ; lexandru Boşca, Maria a fost vernisată expozi
4. Totul român este relevantă prin care e dascăl, şi a pornit cu
cit mai cuvintul cel mai autorizat şi el „Pe urmele lui Horia". Moment unic la Costeştl. Elevi ai clasei a n-a A (Şcoa Pîrvuceanu. Simpozionul ţia de pictură aparţinînd
estia dv. ; la generală nr. 1 Orăştie) intrînd în organizaţia pionierilor. a fost ilustrat de un pro profesorului Vladimir Bă-
oră; 23,00 fapta preşedintelui României „Momentele pe care le-am gram artistic susţinut de leanu. 30 de lucrări r^dau
rii Prouo-
1
,
nregistrărl /JWWAVAVW.V.’AVAVJ’.V V.W.>J.".WJ' M.V.WAWAJA»A*.WAWWAW.VAWWJWAV/,V.’.VA'.V. cetele de dubaşi din Po- un univers al frumosu
i
-5,00 NOn joga, Micăneşti şi Godi- lui in care autorul se
neşti, ea şi formaţia simte acasă. „M-am ex
Acţiuni bine gindite, JOI, LA SALA tural din Pojoga şi bri spune autorul — pentru
de teatru a căminului cul primat prin acuarelă —
SPORTURILOR gada artistică de la Spi că ea nU poate fi egalată
susţinute cu consecvenţă DIN DEVA talul din Zam. cînd doreşti să redai ae
rul, apa, lumina, umidita
• Săptămîna cultural- tea, cînd iubeşti natura".
pe gheaţă Potrivit Directivelor ce terminări ale concentraţiei porară de muncă; ou aju „TURNEUL educativă „Ovid Densusia-
: I-ll (Ca lui de-al Xlll-lea Congres noxelor. Aceste controale torul cabinetului de interne
ut -icioa- VACANŢEI" — nu“ s-a încheiat dumini • Un promiţător flori
E RA : al partidului, sistemul de periodice se efectuează con al spitalului orăşenesc s-au că, după o suită de mani legiu literar-muzical vom
iii — ocrotire a sănătăţii se va form unei planificări a- făcut depistări în masă ale Ia fotbal, festări in care dezbaterile putea urmări pe micul e-
rn — sala îmbunătăţi în continuare nuale, cuprinzînd de fieca
Modern — cardiopatiei ischemice şi cu participarea pe marginea documente cran. la sfîrşitul acestei
0 — serll- prin folosirea mai bună a re dată un anumit număr hipertensiunii arteriale. Ţi. lor adoptate de cel de-al săptămîni. El a fost rea
; Dacă e puternicei baze materiale de persoane. Pe de altă nînd legătura cu şefii de internaţionalilor XÎII-lea Congres al parti lizat de Alexandru Stark
să £ie ! existente în acest impor parte, bolnavii cronici a- secţii, efectuăm consultaţii
.NI: Omul hunedoreni şi a lui dului s-au bucurat de o la Hunedoara, pe versu
1-11 (Pa- tant sector al vieţii sociale, f laţi în evidenţa noastră lunare, trimestriale, la 4-5 largă participare şi real rile lui Eugen Evu, în
seriile I-Il prin perfecţionarea activi trec periodic, în funcţie de luni sau semestriale la bol Mircea Lucescu interes. Duminică, simpo compania prestigiosului
de urs (7 tăţii tuturor unităţilor sa afecţiunea- de care suferă, navii pe care-i avem în e- zionul „Densuş — plai d? grup „Canon", iar printre
PENI: Nu Serbările iernii cuprind
il); VUL- nitare, acordîndu-se priori pe la cabinetul medical, •jvidenţă specială, suferinzi cultură şi civilizaţie ro mesagerii poeziei şi ai
un ti'en tate acţiunilor profilactice, urmărirea făcîndu-se prin- de diferite boli digestive, din nou şi atractive mânească" a fost urmat muzicii îi vom reîntîlni
. O N E A : de prevenire a cauzelor ca tr-un scadenţar şi fişele diabet, afecţiuni endocrine, spectacole fotbalistice de
•ie (Mine- re influenţează negativ să sală — î care rolul vi de faza locală a festiva cu plăcere pe talentaţii
Familie cu programarea zilei în cardiovasculare, astm bron. n lului obiceiurilor laice de Gabriela Florescu şi Flo
resc); A- nătatea publică. şic, hepatită cronică, reu oarei întîi revine de iarnă, la oare au partici- rin Busuioc.
tacol la Pe marginea acestor im matism articular acut etc.
icitoresc) ; monstraţiilor de virtuo
ţă şi spri- portante sarcini actuale ce ASISTENŢA Examenele profilactice şi zitate tehnică. Iar, cînd
AD: Prin- stau în faţa lucrătorilor controalele medicale de a-
îa roşie); din domeniul ocrotirii să MEDICALĂ daptare au impus ca oame interpreţii sînt şi cunos
iris (Mine-
lapturaţi-1 nătăţii, a răspunderilor spo ÎN ÎNTREPRINDERI nii să lucreze în locuri po cuţi fotbalişti internaţio
I; Albinu- rite pentru asigurarea stă trivite capacităţii lor de nali — în cazul de faţă. CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
1EOAGIU- rii de sănătate şi a capa muncă, şi în această direc
la pro- Klein, Rednic, Andone,
a de cul- cităţii de muncă, am pur care bolnavul trebuie să se ţie am primit un sprijin Gabor, Mateuţ, Văetuş, SERIA I
aţii si bu- tat o discuţie cu medici de prezinte la medic. preţios din partea între CLASAMENTUL TURULUI
BRAZI: medicină generală de la prinderii. precum şi Petcu, Nicşa (omologat)
decolare; Un capitol important al
Scatiu — cabinete medicale ale unor activităţii noastre este cel — La noi, la întreprin şi alţi tehnicieni de cer 1. Minerul Aninoasa 15 12 2 1 40— 5 26
1 de cul- întreprinderi din oraşul ce vizează îmbunătăţirea derea „Vidra", unde femei tă clasă valorică —,
Echi palul Orăştie.
(Mureşul); indicilor demografici. în a- le reprezintă 85 la sută din spectacolul nu poate fi 2. C.F.R. Simeria 15 10 3 1 39—10 23
i se trece — Prin consultaţiile zil ceastă direcţie, este în curs întregul personal, acordăm decît o reuşită deplină.
imina). nice pe care le acordăm în acţiunea de urmărire şi o mare atenţie femeii gra 3. Preparatorul Petrila 15 10 1 4 31—20 21
cabinetul medical al În luare în evidenţă a tutu vide, păstrînd o evidenţă ■Cel puţin aşa se scon
treprinderii — sublinia Lia ror gravidelor. De la punte clară a acestora, de la în tează şi se conturează 4. Minerul Ghelari 15 10 0 5 35—16 20
na Ferşedi, medic la între le semne ale sarcinii, cele ceputul anului. împreună „turneul vacanţei", care 15 9 1 5 27—18 19
prinderea chimică Orăştie care lucrează în mediu cu cu serviciul de specialitate va avea ioc joi seara, 5. Avîntul Haţeg
— desfăşurăm o activitate noxe cumulate sînt trans a] policlinicii am întărit şi de la orele 17, la Sala 6. Constructorul Huned. 15 8 2 5 27—19 18
curativă, dar punem accent ferate în locuri ma; puţin perfecţionat activitatea e-
il pentru sporturilor din Deva, 7. Voinţa C.L.F. Ilia 15 7 2 6 19—31 16
urie 1934 : deosebit şi pe activitatea poluate, iar din luna s şa ducativ-profilactică, com-
n general profilactică, de prevenire sea sînt scutite de schim pletînd controlul periodic cînd Corvinul va intîlni
>ros, tem- a cauzelor care influenţea bul trei. Se desfăşoară o anual cu examene citolo- o Selecţionată diviziona. 8. Parîngul Lonea 15 6 3 6 29—25 15
Local vor susţinută muncă de educa
ri. Vintul ză negativ sănătatea oame gice — toate în scopul o- ră a judeţului, în care 9. Metalul Crişcior 15 5 2 8 17—20 12
din sec- nilor întreprinderii. Fieca ţie sanitară a femeilor. crotiri; gravidei şi creşterii
mperatura re nou încadrat trece prin- — Desigur că a preveni natali lăţii, în tet ceea ce vor evolua internaţio 10. Streiul Sim. Veche 15 4 4 7 23—23 12
prinsa în- nalii Rednic şi Andone,
i, iar ma- tr-un examen medica) dife este mai uşor decît a vin înseamnă activitatea medi
I 3 grade. renţiat. în funcţie de soli cală a cabinetului nostru, precum şi — ineditul 11. Minerul Teliuc 15 4 3 8 17—22 11
citările şi caracterul viito deca — continuă dr. Ga- colaborăm bine cu condu serii! — antrenorul e- 15 4 3 8 15—27 11
mea va II rului loc de muncă. Efec briela Damaschin, de la cerea unităţii, sindicatul, 12. Minerul Uricani
mai mult chipei naţionale, Mircea
idea nin- tuăm, de asemenea, con cabinetul medica] al în cu organizaţiile de femei Lucescu, alături de fiul 13. Dacia Oxigenul Huned. 15 3 4 8 20—23 10
Vintul va troale periodice muncito- treprinderii mecanice. Prin
u in tensi şi tineret astfel ca să fie său. Răzvan. Deci. Ia 14. C.F.R. Petroşani 15 3 4 8 14—31 10
uni/h, vis- rilor expuşi la noxe cumu depistarea la timp a îm create condiţii de muncă
ocal ceaţă late, iar pe de altă parte întîlnlrea cu fotbalul-ar. 15. Măgura Minerul Pui 15 2 5 8 12—34 9
1
chiciură, bolnăvirilor şi aplicarea u- şi igienă optime în fiecare tă, să mai uităm d' cel
serviciu : cu ajutorul laboratorului de nor tratamente adecvate, secţie sau atelier. / pe... puncte şi să aplau 16. Minerul Bărbăteni 15 2 3 10 13—44 7
toxicologie din unitate, s-a redus mult numărul zi dăm spectacolul.
sînt efectuate în secţii de lelor de incapacitate tem ESTERA SiNA