Page 88 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 88
WC
Plenara Consiliului oamenilor muncii
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
de naţionalitate maghiară
din Republica Socialistă România
în ziua de 26 decembrie liului oamenilor muncii de ganizaţiilor de partid, pen
a avut loc la Bucureşti ple naţionalitate maghiară. tru mobilizarea şi stimula
nara Consiliului oamenilor în cuvîntul lor, vorbito rea iniţiativei oamenilor
muncii de naţionalitate rii au exprimat satisfacţia muncii de naţionalitate
maghiară din Republica şi adeziunea deplină a oa maghiară, în vederea par
ORGAIU AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Socialistă România, care a menilor muncii de naţiona ticipării lor active, împreu
dezbătut, într-un spirit de litate maghiară din Româ nă cu ceilalţi oameni ai
înaltă răspundere revolu nia faţă de hotărârea Con muncii, la realizarea inte
ţionară şi angajare patrio gresului aţ XlII-lea pri grală a prevederilor cinci
tică, sarcinile ce-i revin vind reînvestirea în înalta nalului 1981—1985. Totoda
pentru înfăptuirea obiecti funcţie de secretar general tă, s-au relevat unele ne.
ANUL XXXVI, nr. 8 437 JOI, 27 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani velor, orientărilor şi indi al partidului a tovarăşului împliniri din munca Consi
caţiilor cuprinse în Rapor Nicolae Ceauşescu, sublini liului, făcîndu-se propuneri
tul prezentat Congresului ind că aceasta reprezintă concrete pentru ridicarea
al XlII-lea al partidului garanţia sigură a înaintă întregii activităţi la nive
Hotărînle Congresului al XÎÎWea al P.C.R. — de t o v a r ă ş u l Nicolae rii neabătute a României lul cerinţelor şi exigenţe
1
Ceauşescu, secretar general spre ţelurile luminoase ale lor actualei etape de dez
program însufleţi tor de acţiune al întregului popor al Partidului Comunist Ro- socialismului şi comunis voltare a patriei.
' mân, în celelalte docu mului. Participanţii la discuţii
mente adoptate de marele Participanţii ia dezbateri au exprimat angajamentul
Planul pe 1984 — îndeplinit exemplar forum al comuniştilor din au dat o înaltă apreciere oamenilor muncii de na
patria noastră.
ţionalitate maghiară de a
Raportului prezentat de to
La lucrări au luat parte varăşul Nicolae Ceauşescu acţiona, în strînsă unitate
Producţia pe 1985 ~ pregătită temeinic tovarăşii Ludovic Fazekaş, şi celorlalte documente pro cu întregul popor, în jurul
partidului, al secretarului
gramatice adoptate de Con
membru al Comitetului Po
litic Executiv al C.C. al gresul, al .XlII-lea al parti său general, pentru înfăp
deplinirea lor în mod e- P.C.R., viceprim-mi nistru dului, care se constituie tuirea hotărârilor Congre
1. CUM VEŢI ÎNCHEIA ACEST AN ? xemplar. al guvernului. Ilie Verdeţ, intr-un mobilizator şi în- sului al XlII-lea, contri
3. Pregătirea producţiei . membru al Comitetului Po- sufleţitor program de mun buind astfel la înălţarea
2. CE SARCINI VĂ REVIN PE 1985 ? anului viitor, în cele mai . litic Executiv, secretar, al că şi de luptă ai întregului patriei comune, România
3. AVEŢI ASIGURATE CONDIŢIILE PEN bune condiţii, a stat în cern C.C. al P.CiR., Ion Radu, popor. socialistă, pe noi trepte de
trul atenţiei colectivului, membru supleant al Comi Vorbitorii au evidenţiat progres şi civilizaţie, la
TRU* ÎNDEPLINIREA LOR ? în prezent putem spune că tetului Politic Executiv, se- cu profundă mîndrie pa afirmarea ei tot mai puter
în afară, de asigurarea e- cretar al C.C. al P.C.R., triotică succesele remarca nică în rîndul statelor li
nergiei şi combustibililor, Iosif Szasz, membru su bile dobîndite de poporul bere şi demne ale lumii.
întreprinderea pentru lianţi Deva (hotărîtoare în realizarea pleant al Comitetului Poli nostru în edificarea noii o- în cursul dezbaterilor,
Ne răspunde ing. FRANCISC KOYACS, directorul ritmică a planului fizic), de tic Executiv al C.C. al lânduirL cu. deosebire în s-a apreciat, în mod una
tehnic al întreprinderii : desfacerea producţiei, tot P.C.R., precum şi repre ultimii 20 de ani de cînd nim, că una din marile cu
zentanţi ai unor instituţii
1. In acest ăn în care unele restanţe la principa ceea ce depinde de noi am , centrale de stat, ai organi în fruntea partidului se ceriri ale construcţiei so
Nicolae
află
tovarăşul
făcut. Utilajele au fost re
am sărbătorit 40 de ani de lii indicatori economico-fi- parate conform graficelor, zaţiilor de masă şi obşteşti. Ceauşescu — succese la ca cialiste în România. ale
politicii partidului nostru,
la eliberarea patrie; şi a nanciari. de asemenea s-au adus o re şi-au adus contribuţia o constituie rezolvarea jus
1
avut loc Congresul al XIII- 2. în 1985, ultimul an al serie de îmbunătăţiri insta Raportul cu privire la oamenii muncii de naţio
lea al partidului, colective actualului cincinal, produc laţiilor. Recent am încheiat problematica înscrisă pe nalitate maghiară. tă, în spiritul concepţiei
le de muncă ale întreprin ţia planificată de ciment reparaţiile la linia întâi- de ordinea de zi a plenarei a revoluţionare marxist-leni-
derii noastre s-au străduit se menţine la nivelul celei fabricaţie — cuptor, moa fost prezentat de tovarăşul în cadrul plenarei a fost niste,, a problemei naţiona
să valorifice cit mai efi din acest an, iar la var va ra de făină, moara de ci Mihai Gere, membru su analizată pe larg activita le, asiguiându-se deplina e-
cient capacităţile de care creşte cu 8,6 la sută. în ment — iar-linia a II-a va pleant aţ Comitetului Po tea desfăşurată de Consi galitate in drepturi a tutu-
dispun, să producă pentru schimb, pi-oducţia marfă intra în reparaţie generală litic Executiv al C.C. al liu, care a acţionat, sub (Continuare în pag. o 4-a)
economia naţională canti se măreşte cu 1,3 la sută, în cursul trimestrului întîi P.C.R., preşedintele Consi- conducerea organelor şi or
tăţi tot mai mari de ciment producţia notă cu 12,6 la al anului viitor. De fapt,
şi var. Comparativ cu a- sută, productivitatea c.U în perioada trimestrelor I
nul trecut am realizat în 67 052 jei pe om al muncii, şi IV, în care cotele-de e- Plenara Consiliului oamenilor muncii
plus 54 000 tone de ciment, iar cheltuielile totale vor nergie şi combustibili sînt
6 900 tone de var, o pro scădea cu 5,3 la sută şi ce ma; restrânse, vom insista
ducţie marfă în valoare de le materiale la 1 000 lei pe activitatea de revizii şi
43 milioane Iei, am livrat producţie marfă cu 3,3 la reparaţii a utilajelor din de naţionalitate germană
ia. export cu 24,3 ■ la sută sută. Fac precizarea că a- întreaga fabrică pentru a
ceste sarcini şînt cunoscute
mai multe produse. Cele evita opririle din lunile în
mai mari producţii din is de către fiecare lucrător, care putem funcţiona la în. din Republica Socialistă România
toria fabricii au fost obţi sînt repartizate pe secţii şi treaga capacitate.
nute în trimestrele II şi III, ateliere, peste tot luîndu-se L. BRAICA
măsuri care să asigure în-
în care am produs în plin, La Bucureşti a avut loc, al Comitetului Politic Exe mană deplina adeziune fa
depăşindu-ne sarcinile aces miercuri, 26 decembrie, cutiv, secretar al C.C. al ţă de obiectivele şi orien
tor perioade. Ce., mai pu plenara Consiliului oame P.C.R. tările stabilite de înaltul
tem spune ? în cursul anu nilor muncii de naţionali Tovarăşul Eduard Eisen- forum al comuniştilor, dc
lui am ‘pus accentul pe fa tate germană din Republi burger, preşedintele Consi excepţională însemnătate
bricarea unor sortimente ca Socialistă România, ca liului oamenilor muncii de pentru înaintarea fermă,
superioare de ciment — re a analizat sarcinile ce naţionalitate germană, a neabătută a României pe
P—40, P—45, BSS normal revin Consiliului în înfăp prezentat raportul Consi drumul edificării societăţii
şi îmbunătăţit — de var tuirea exemplară a hotă- liului. socialiste multilateral dez
hidratat, solicitate la ex rîrilor celui dc-al XlII-lea Participanţii la plenară, voltate şi a comunismului,
port, am continuat cu fer Congres al partidului. faţă de întreaga politică
mitate acţiunea de revizii La lucrările plenarei au dezbătînd într-un spirit de internă şi externă a parti
înaltă responsabilitate pa
şi reparaţii, de desprăfuire luat parte tovarăşii Miu dului şi statului nostru.
a utilajelor şi instalaţiilor Dobrescu, membru al Co triotică documentele Con Plenara a subliniat că
şi protecţie a mediului în gresului al XlII-lea al reînvestirea în suprema
conjurător. Conchizînd, cu mitetului Politic Executiv partidului, au exprimat în funcţie de secretar general
toate aceste -preocupări şi Muncitorul specialist Ilcmus Popa lucrează pc un strung al C.C. ai P.C.R., Petru E- numele tuturor oamenilor
realizări, încheiem anul cu <3e 5 000 mm, la Termocentrala tlin Mintia. nache, membru supleant muncii de naţionalitate ger- {Continuare in pag. a 4-a)
buna furajare şi îngrijire a animalelor — Fierul şi talcul —două
elemente concrete ale cercetării
sporirea continuă a producţiei de lapte
geologice din Poiana Ruscăi
juninci gestante, urmărin- telc nu depăşesc acest ni
în dimineaţa zilei de 25 decembrie a.c., redacţia du-se realizarea numărului vel. Ca urmare, producţia Pe sub norii care nu moi prin aceasta, una din sar
ziarului nostru, în colaborare cu Direcţia judeţeană de fătări pentru trimestrul de lapte marfă se prelimi vor să-şi păstreze zloata, cinile formulate astfel de
pentru agricultură şi industrie alimentară, a organizat I pe 1985 şi sporirea pro na a se realiza doar în pro căile din munţi devin tot secretarul general al parti
un nou raid prin ferme şi sectoare zootehnice. In u- ducţiei de lapte marfă,, ca cent de circa 50 la, sută. moi anevoioase şi, lo Ici dului, tovarăşul Nicolae
nităţile controlate, toate a£lîndu-se în Consiliul unic re în prezent este de nu Aceste rezultate neeores- cu ele, „dezlipirile" noastre Ceauşescu : „Este necesar
agroindustrial Toteşti, s-a urmărit modul cum se ac mai 100 litri pe zi. pun-zătoare impun ca toţi de panglicile cu asfalt. To să facem totul pentru ca
ţionează pentru traducerea în viaţă a orientărilor şi factorii de răspundere — tuşi, la capătul „celălalt“ puternicul detaşament ol
indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea rostită de tovară C.A.P. RIU DE MORI şef de fermă, medie vete al unor drumuri forestiere geologilor să-şi îndeplineas
şul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea dc lucru pe Efectivele totale şi mat rinar de circumscripţie, - Vodu Dobrii, Rătişoara, că în condiţii cit mai bu
problemele agriculturii ce a avut Ioc recent. că la bovine sînt realizate, tehnicieni şi operatori în- Dealu Muntean, Le-Iese ptc. ne misiunea de mare în
îngrijitorii sînt localnici, sămînţători, conducerea - am fost răsplătiţi, recent, semnătate pe care o are
printre cei mai buni nu\mă- cooperativei — să acţione cu adevăratul aur gazetă în societatea noastră, in o-
C.A.P. TOTEŞTI ze pentru creşterea procen resc... Am cunoscut acolo sigurarea patriei cu sub
Activitatea fermei S-a tului de natalitate, înlocui oameni minunaţi, din ca stanţe utile din toate dome
desfăşurat conform progra. BRIGADA „FULGER" IN ZOOTEHNIE rea animalelor necorespun drul Brigăzii geologice com niile !“.
mului stabilit. îngrijitorii zătoare ou exemplare tine plexe Teliuc, care şi-au mu Cum răspund căutătorii
şi personalul tehnic asigu re, cu potenţial ridicat de tai, electiv, existenţa în de comori acestei griji pă
ră buna îngrijire şi fura şa. S-au luat toate măsu rîndu-se Firuc Ilărăngâu,. producţie. Unitatea are inima munţilor pentru a cer rinteşti ? „Prin muncă şi
jare a întregului efectiv, rile Ca în 1985 să se reali Maria Hobean, Roza Bo- condiţii Ca în 1985 să-şi ceta şi descoperi minereu- prin realizări suplimentare,
fapt ce sc poate vedea în zeze integral toţi indicato jin şi Roza Giurgiu. Se rile atit de necesare pa pe care ne străduim să le
starea, fiziologică a anima rii la această specie. între realizează o bună furajare realizeze indicatorii de triei. obţinem permanent !" —
lelor, în ordinea şi cură îngrijitorii harnici şi pri a animalelor. Stocul de fu plan şi trebuie făcut totul O constatare generală ne-a răspuns minerul şei
ţenia ce există în adăpos cepuţi de la această unita raje asigură buna desfăşu pentru îndeplinirea sarci legată de viaţă: au fost de brigadă Patru Şanta, in
turi. Animalele sînt îoliza- te se află Afinie Flueraş, rare a stabillaţiei. în fer nilor. construite şi amenajate, a- numele ortacilor săi Bege
te pe stări fiziologice şi Floare Sălăşan, Maria O- mă este, în general,ordine proape de locurile lor dc Tanoş, loan Benteu, Lucian
ginecologice şi se acţionea laru, Pătruţa Gavriloni, Pe. şi curăţenie.. în prezent se Brigada de reporteri muncă, spaţii de cazare
ză pentru realizarea progra tru Vasiu. şi alţii. Trebuie atinge o producţie de lapte NICOLAE BADIU (cabane) şi cantine, mici MARIN NEGOIJÂ
mului de montă. Ovinele să se acţioneze mai intens marfă de 140—150 1 zilnic. TRAIAN BONDOR duhuri cu dotări tehnice şi
sînt în stare corespunză. pentru realizarea indicato La natalitate se realizează biblioteci. S-a materializat, (Continuare in pag. a 2-a)
toare la brigada din Păeli- rilor de natalitate, vaci şi doar 55 la sută, iar gestan- (Continuare în pag. a 3-a)