Page 89 - Drumul_socialismului_1984_12

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 437

Congresului al XlII-lea al P.C.R. -

însufleţit»!* de acţiune al întregului popor 15.00 Telex
15,05 Omul şi
15,25 Studioul
.10,20 Ecran cit
desene a
20.00 Telejurna
Preocupări şi snifiative Acţiunile energice comune 20,20 Anuar ei
20,35 Republici
rile unui
Emisiune
în dezvoltarea industriei mici pentru înlăturarea greutăţilor 20,55 Magistrali
versuri
lismului
îşi dovedesc forţa 21,20 Serial ştii
Componentă a economiei comerciale, piatră şi agre­ ţie şi un complex de pres­ Călătorie
naţionale, avînd.ca scop gate pentru construcţii. în tări de servicii, care va a- La Secţia de preparare a bune condiţii a hălzilor şi stocurilor de materie pri­ 21,50 Telejurna
satisfacerea cerinţelor me­ programele de măsuri a- vea ca principal rezultat minereurilor din cadrul în­ prelucrarea lor corespun­ mă necesară preparaţiei
reu crescânde ale industriei doptate de oamenii muncii folosirea unu; număr de treprinderii miniere Barza, zătoare în aşa fel îneît să
socialiste şi ale populaţiei, privind dezvoltarea şi di­ 250—300 femei din surplu­ cei peste 360 de comunişti se acopere toate capacită­ prin generalizarea lucrului
industria mică are în ace­ versificarea producţiei şi sul de forţă de muncă e- de aici au procedat — în în trei schimburi la staţia
laşi timp menirea de a serviciilor existente, se are xistent. urmă cu două luni, în con. ţile de măcinare". de concasare ş.a. Prin con­
folosi cu maximă eficienţă în vedere, pentru perioada Printr-o organizare mai ferinţa pentru dare de sea­ — Ce s-a avut în vedere tribuţia decisivă la împli­ BUCUREŞTI
resursele materiale şi de imediat următoare, creşte­ bună a activităţii staţiei de mă şi alegeri — la o temei­ la includerea acestei măsuri nirea acestor realizări se dioprogramul
muncă, din comune şi ora­ rea gradului de folosire a îmbuteliere a apei minera­ nică analiză a întregii lor în hotărîrea proprie a con­ evidenţiază... tot pe flux : La ordinea zii
şe, sporindu-le continuu materialelor din resurse se­ le de la Băcîia şi prin di­ ferinţei ? excavatoristul Mircea Giur­ tură; 7,00 Rad
Con
gradul de valorificare. în cundare cum sînt cenuşa versificarea producţiei â- activităţi, relevînd, alături — Faptul că, la 10 luni, giu, conducătorii auto Do- Hotărîrile tovarăş
mările
documentele celui de-al de termocentrală la produ­ cesteia cu alte băuturi ră­ dc succesele obţinute In secţia noastră înregistra se­ rel Miheţ, Ioan Filip, Con­ Ceauşescu —
XII- lea Congres al P.C.R. se din beton, zgura de fur­ coritoare, în anul care ur­ muncă şi viaţa de organi­ rioase rămîneri în urmă stantin Onea, operatorii de nostru de aci
se trasa sarcina creşterii nal pentru bolţari, deşeu- mează vom asigura .unită­ zaţie, şi unele neimpliniri. atît în ce priveşte cantita­ la sfărîmare Gheorghe Luţ, ţionară; 8,00 R
8,10 Curierul n:
de cel puţin 2 ori a pro­ rile de grăsimi pentru fa­ ţilor comerciale cantităţile Darea de seamă şi, mai cu tea, cît mai ales calitatea Daniel şi Dorel Rovinar, Buletin de şti
ducţiei acestui sector. bricarea săpunurilor, plum­ solicitate în conformitate scamă cei înscrişi la dezba­ minereurilor obţinute prin operatorii de la preparare pundem ascult
şti
Pornind de l această bul mediu şi carcasele de cu cerinţele crescînde ale teri, au insistat, într-un prelucrarea hălzii de steril Victor Mocanu, Ioan Botici, Buletin al de Festh
reaţi
a
necesitate a fost înfiinţată bachelită recuperată pentru populaţiei. pronunţat spirit critic şi provenit din exploatarea alţi comunişti care dove­ nai „Cîntarei
şi întreprinderea judeţeană reparaţii de acumulatori, în localităţile Văii Jiu­ autocritic, asupra greutăţi­ vechilor mine. desc înaltă răspundere în 10.30 Armonii
de producţie industrială fontă veche pentru obiecte lui, programul de măsuri lor pe care le-au întâmpi­ — Cum s-a acţionat, con­ îndeplinirea sarcinilor în­ Buletin de şti
tem copiii So:
mică şi prestări de servicii turnate. pentru asigurarea produ­ nat comuniştii, întregul co_ cret ? credinţate. Publicitate;
Deva. Dezvoltarea şi diver­ Din iniţiativa conducerii selor şi serviciilor, solici­ lectiv în realizarea produc­ Exemplul oferit de secre­ de ştiri; 12,05
sificarea ulterioară a pro­ G.I.G.C.L. Deva şi a Com­ tate de oamenii muncii, pe ţiei fizice la prelucrarea — înainte de toate vreau tarul comitetului de partid ra folclorului;
ducţiei şi serviciilor acestei binatului siderurgie Hune­ baza dezvoltării şj diversi­ minereurilor. Dar aşa cum să subliniez faptul că atît al secţiei de preparare a zln telinico-şti
Avanpremieră
unităţi s-a efectuat pe ba­ doara, se colaborează în ficării activităţii unităţilor este şi firesc, în munca şi în luarea acestei hotărîri, minereurilor nu este singu­ 13,00 De Ia 1
za programelor de măsuri vederea folosirii reziduuri­ existente, concomitent cu viaţa comuniştilor, analiza cît şi în aplicarea ei am lar. Tot împreună, mem­ Club univers
aprobate de către Comite­ lor de ja fabricarea cocsu­ folosirea în cea mai mare nu s-a oprit la stadiul pre­ avut în vedere cerinţa for­ brii organizaţiilor de bază Ictin de ştirii;
tul executiv al Consiliului lui metalurgic pentru trans­ măsură a muncii feminine, zentării faptelor, al condi­ mulată în repetate rînduri uşoară român.
Muzică popula
popular judeţean, sub con­ formarea în produse chi­ are în vedere susţinerea ţiilor care le-au generat, ci de t o v a r ă ş u l Nicolae nr. 1, 2 şi 3-flotaţie au re­ diogazeta ecoi
ducerea organului judeţean mice şi farmaceutice. industriei miniere şi a ce­ au fost căutate soluţiile Ceauşescu, secretarul gene­ zolvat sarcina reducerii Sfatul -•
letin i
de partid. în prezent, este în profilarea de viitor a lei de construcţii, prin co­ cele mai practice, mai efi­ ral al partidului, privitoare consumurilor de energie noastru
asigurată platforma nece­ activităţii fabricii de indus­ operarea în producţie. la necesitatea valorificării prin mai buna folosire a cînt patria .
sară încadrării î prevede­ trie mică din Hunedoara, în judeţul nostru func­ ciente pentru redresarea depline a tuturor resurse­ capacităţilor de prelucrare. muzical; 18,00
n
rile Directivelor celui de-al un loc principal îl ocupă ţionează Un număr de 19 grabnică a respectivei stări lor mineraliere, chiar şi a Astfel, prin oprirea unei 19.30 Radioce
O zi într-o or
XIII- lea Congres al P.C.R., producerea de bunuri de uz mici magazine care oferă de lucruri. în acest sens, celor cu conţinuturi sărace. linii de măcinare şi trans­ ra „Bălcescu'
care cer industriei mici să casnic şi gospodăresc. Un publicului cumpărător pro­ propunerile formulate de La acţiune au fost mobi­ ferarea producţiei aferente Trăilcscu — se
asigure dezvoltarea produc­ număr de peste 70 produ­ dusele realizate în cadrul comunişti au fost cuprinse lizaţi membrii de partid din acesteia celorlalte şase linii —5,00 Non ste
ţiei într-un ritm mediu a- se noi. asimilate în fabri­ industriei mici. Deşi acti­ în hotărîrea proprie a con­ toate organizaţiile de bază s-a realizat, pe lingă eco­
nual de p»ste 6 la sută caţie, va constitui pentru vitatea comercială a aces­ ferinţei, devenită, prin u- care activează pe flux — nomisirea a 300 kWh, mai
Anul 1985, ca an de pre­ anul 1985 obiectul contrac­ tora se ridică la peste 12 nanirna aprobare, program excavare, transport, sfărî- buna încărcare a capaci­
gătire a viitorului cincinal, tării cu organizaţiile comer­ milioane lei în acest an, nu ferm de acţiune pentru mare, preparare. De coor­ tăţilor de producţie, redu­ tvCSlNEEi
prezintă faţă de anul 1984 ciale din judeţ şi din ţară. putem fi mulţumiţi de fe­ viitor. donarea sistemului de lu­ cerea timpilor morţi în
o creştere de circa 18 la această acţiune reprezen­ lul în care sînt aprovizio­ Am căutat, recent, să a- cru astfel creat se ocupă funcţionarea celorlalte li­
sută a planului de produe- tînd începutul asimilării în nate cu produsele solicitate flăm în ce măsură s-a tre­ ing. Mihai Popescu, şeful nii, întărirea echipelor prin DEVA: Moa
ţie-prestatii. producţie a unei game largi de populaţie; ca urmare, cut la fapte pentru mate­ secţiei. Prin analize zilnice redistribuirea personalului far *■ Zorro •
(Patria);
Ani
Principalele utilităţi ale de bunuri din nomencla­ vom elabora şi urmări rea­ rializarea măsurilor ce vi­ a stadiilor îndeplinirii fie­ de la linia care a fost o- HUNEDOARA:
activităţii de industrie mică torul de produse destinate lizarea unui barem de pro­ zează realizarea ritmică şi cărei sarcini în parte, prin prită. dimineaţă —
şi prestări servicii, care se cerinţelor populaţiei. duse minimal obligatoriu, de calitate a producţiei fi­ aplicarea unor soluţii ori­ Acţionînd conjugat, deşi (Modern —
desfăşoară în judeţ. sînt Deosebit de interesantă care să răspundă necesită­ zice la prepararea minereu­ ginale propuse de comunişti fac parte din organizaţii eh- e r o i c i (Mc
folosirea cu preponderenţă pentru economia naţională, ţilor exprimate de cumpă­ rilor. în dialogul cu tova­ în cadrul adunărilor gene­ bază distincte ca locuri de B) ; Glissand
a muncii femeilor — în este exploatarea zăcămîn- rătorii noştri. răşul Aurel Dobîrcău, se­ rale s-au obţinut: îmbună­ desfăşurare a activităţii, I—II (Flacăra);
prezent ele reprezentînd tului de bioxid de carbon Materializarea acţiunilor, cretarul comitetului de tăţirea calităţii minereului rezultatele comune obţinute vorţ, divorţ să
peste 60 la sută din totalul de la Ocnlişu Mare, în le­ ideilor şi preocupărilor a- partid a] secţiei, am abor­ demonstrează unitatea de PETROŞANI:
oamenilor muncii —, creş­ gătură cu care se inten­ rătate. va trebui să ducă dat una dintre prevederi ; extras din haldă prin ale­ ra — seriile 3
gerea mai bună a locurilor
terea de la an la an a fo­ ţionează a se promova în Ia dublarea în următorul „Pentru asigurarea realiză-' de încărcare, crearea"unui gînd şi faptă a comunişti­ Marfă furaţi
losirii materialelor recicla- viitor o acţiune de inves­ cincinal a producţiei indus­ lor din Secţia de preparare Ochi de urs (’.
bile din resursele locale şi tiţii avînd ca scop produ­ trie; mici. rii şi depăşiri; planului şi flux continuu de transport a minereurilor din cadrul LUPE? Dui
proprii, precum şi punerea cerea de oxid de magne­ Ing. SAMUIL DIOANCA, angajamentelor pe 1984 şi al minereului din haldă în I.M. Barza. ciuma ‘ulii
la dispoziţia populaţiei a ziu şi de bioxid de carbon directorul I.J.P.I.M.P.S. 1985 se vor lua măsuri pen­ preparaţie asigurarea unui CAN: dJmisi
unor noi produse şi servi­ îmbuteliat. Hunedoara-Deva tru exploatarea în mai ritm constant de muncă şi MIRCEA DIACONU (Luceafărul) ;
cii, care să asigure creş­ Pentru zona Deva se ur­ Domnişoara L
terea necontenită a nivelu­ măreşte dezvoltarea şi di­ nerul); PETE
lui de viaţă materială şi versificarea în continuare a trăsnită (Mur
spirituală a oamenilor mun­ actualelor produse şi servi, Fire şi talcul — două elemente concrete aîe cercetării RICANT: Sper.
cii din judeţul nostru. cii, constînd din piese de jin (Retezat);
în privinţa obiectului schimb, confecţii metalice ţesa Păun (St
activităţii dm prezent a u- uşoare, articole de tinichi- (Urmare din pag 1) tal, 250 m, din care am La 5 km de Ghelari-Nord, să facem totul pentru a a- GURABARZA:
nităţiior de producţie şi gerie. confecţii textile, re­ executat 80 m". într-o vale, se allă Rătişoa- sigura, intr-o măsură cit nerul); ORAŞ'
prestări servicii, grupate în paraţii şi confecţii de a- Cartaş, Ioan Fieraru şi Io­ La Dealu Muntean este ra - locul unde Gheorghe mai mare, din resursele in­ aurului (Pairi
întreprinderea noastră se paratură electronică pentru nel Alexandru. un mic şantier. Gavrilă Trifa, Liviu liiescu, Ioan Bor­ terne, energia şi materiile patrie — serii
impune să arătăm, spre e- uzul unităţilor de nutreţuri Minerii lui Şanta execută Neamţu şi ceilalţi 14 mi­ za şi alţi sondori harnici, prime de care avem ne­ căra); GEOAC
xemplu că în municipiul combinate mobilier şi re­ la Vadu Dobrii un puţ orb neri din brigada sa „intră" conduşi de maistrul Vasile voie. Din zonele descope­ drăgostit la p
Hunedoara fabrica dp pro­ paraţii de tîmplârie. ser­ de explorare. Maistrul prin­ in pieptul dealului cu o Nichiior, execută un alt fo­ rite şi date aici spre ex­ ţă (Casa de ;c
fil cuprinde produse din vicii de curăţenie şi daeti- cipat Nicolae Nicola şi Ioan galerie de coastă. Minerul raj de cercetare. „Lucrăm ploatare, se şi exportă de ŢEG: Taţii şt
:
domeniul prefabricatelor lograf ere. morărit presta­ Enache, secretarul organi­ Constantin Agachii, şef de in trei schimburi - ne-a către I. M. Hunedoara o cia) ; BRAZI:
din beton şi beto armat, tor, autoserviee, electrobo- zaţiei de bază, ne declară: schimb, ne-a informat: „Am declarat Gheorghe Trifa - parte din talc. Ceea ce în­ la decolare; i
n
al materialelor de construc­ binaj, pungi din mase plas­ „Am aplicat aici o tehno­ executat pină acum 150. m şi am ajuns pină la adin­ seamnă că trebuie să ne naşe Scatiu -
ţii şi izolaţii, confecţii me­ tice şi altele. Prin concen­ logie nouă, prin construi­ de galerie şi avem o de­ cimea de 945 m. Mai avem înzecim eforturile pentru a (Casa de cult
talice, piese prelucrate me­ trarea pe o platformă în rea, mai intii, a unui sui­ păşire de 15 m faţă de de forat încă vreo 250 m. pune in valoare noi şi bo­ RIA: Echipaţi
canic. tîmplârie, covoare zona industrială a munici­ tor pină la orizontul 6, pen­ plan". Datorită organizării şi des­ gate resurse minerale". I-II (Mureşul);
ţesute manual argăsitorje. piului a activităţilor de tru evacuarea rapidă (prin Dealul este brăzdat de făşurării in condiţii optime Maistrul Alexandru Ra- fragiul (Lumii
produse din. cauciuc, săpu­ producţip industrială, se vor cădere I) a sterilului exca­ 3 şanţuri lungi de circa 100 a muncii, pe întreaga bri­ ţiu, Sabin Cosma, Ioan LARI: întimpl
nuri şi detergenţi, reeondi- crea multiple avantaje. vat. Aşa am săpat şi beto­ m şi adinei de peste 2 m. gadă, există la activitatea Moţ şi alţii au executat la re (Minerul).
ţionări de acumulatori, tur­ în primii ani ai cincina­ nat 80 m din puţ In pre­ La capătul altui şanţ, în­ de ioraj un plus de peste Lelese, numai în acest an,
nătorie d« fontă cii perspec­ lului următor, vom crea şi zent, puţul „coboară“ că­ ceput de curind, al 4-lea, 1 150 m“. un număr de 26 foraje,
tive în d°zvoltarea tuceriei la Călan o bază de produc- tre orizontul 7, din noul minerul Eugen Stoian ne Oamenii din toate punc­ fiind cu 865 m peste cifre­
tronson fiind realizaţi deja spune cu bucurie: „Faţă de tele enumerate işi concen­ le de plan. Geologul Emil Vrem
8 m, cu 5 peste prevederi“ sarcini avem un plus de trează eforturile către ace­ Fiorea şi tehnicianul Ioan
Un milion tone de cocs metalurgic Alţi mineri de la Vadu 1000 mc. Din şanţurile de laşi obiectiv prioritar: des­ Rosetti, secretarul organi­
Timp; *• prot
Cu patru zile înainte de cărbunilor slab cocsifica- Dobrii se află pe „magis­ cercetare se ridică perma­ coperirea noilor cimpuri cu zaţiei de bază, au terminat azi, J7 dcce
tr
mi>t
finele acestui an bogat în biIi si necocsifioabili în tralele" a două galerii a- nent probe care se întreprinde­ minereu de fier. Ei vor să in zilele o marelui torum co­ Vremea va fi
documentaţie
munist
cu
laboratorul
la
evenimente cu semnifica- şarje, a folosj cit mai e- diacente. Comunistul Ioan rii. Sintem lericiţi cind se sporească ponderea fierului calculul rezervelor ce se vor să noaptea, c
riabil. Va ninj
ţii deosebite pentru viata ficient timpul de muncă Năslase, şeful brigăzii de dovedeşte, cu probe .ştiin­ hunedorean in economia preda in 1935 ia exploata­ tu-1 va sufla m
econonvco-socială a Romă- disponibil. materializînd la galeria nr. 2, ne-a de­ ţifice, că am intilnit cu lu­ naţională, care ocupă şi a- re. Totodată, ei au început nele intensific;
nici. harnicii cocsari d n astfel cu succes orientă- clarat : „înaintăm pe liecare cum primul loc. 40—50 km/h vi:
:
geologic
pentru
cadrul uzinei nr. 1 a Corn rile şi indicaţiile tovară­ schimb cite 1—1,20 m. As­ crările noastre minereul in perimetrul Lelese se proiectul in continuare a da şi predor
nord-est şi est
căutat".
cercetarea
insă
binatului siderurgir Hu- şului Nicolae Ceauşcscu. tăzi lucrăm la o amenaja­ La Ghelari-Nord, pe deal, caută talc. Ing. altceva: rocile triunghiului „Lelese-Soho- rile minime v*
Ster,
cu
Ionel
nedoara raportează. în cocsarii hunedoreni vor re, întărim galeria pentru a început de 3 luni un Io- doi-Cerişor", in scopul pu­ se intre —15 ‘
iar
cele
maxi
cinstea aniversării Repu- produce suplimentar sar­ a o putea continua, intru- raj de structură pentru fier, şeful Brigăzii geologice nerii în evidenţă a unor noi şi 1 grad. Dir
bl'rij realiza-ea. în peri­ cinilor de plan anuale, pî- cit am ajuns la o zonă, in scopul extinderii cimpu- complexe Teliuc precizea­ se va produce
oada rare a trecut chn a nă la sfîrşitul anului, cum H spunem noi — de ză: „Zăcămintul Lelese-Vest rezerve de roci cu talc şi punere de chi
pruc, adică de minimă re­ lui minier. S-a ajuns, în a fost predat, recent, la steaiit, lucrare ce se va ma­
cest au a unei cantităti peste 14 040 tone de cocs La munte : ^
şan­
prin
de un milion tone de cocs de bună calitate Colec- zistenţă, de falie cu lor- prezent, ia adincimea de exploatare. In activitatea terializa puţuri foraje, cercetare geroasă cu c<
şi
ţuri
de
metalurgic. pentru ccrin- tivul de aici este ferm moţiuni de roci slab con­ 285 m (se va lora pină la noastră ţinem permanent Va ninge slat
ţele economiei naţionale, hotărît să se orienteze în solidate. Avem un plus de 1 400 m). Maistrul Zamfir seama de sarcina de mare in următorii 3 ani. geologic rod­ sufla moderat
prezent
Un
Puternic mobilizaţi pen- continuare cu mai multă 2 m lată de plan şi sintem Paraschiv, fraţii Ioan şi răspundere ce ne-a fost tensificări de
din est, vise*
tru a utMizn la întreaga răspundere pe cocs'fica- siguri că îl vom mări pină Vasile Suciu se numără trasată de secretarul gene­ nic, îndrep’at spre un vii­ (Meteorolog c
:
:
canaeitate uti’ajeD d n rea întieg j cant’t'ţi de la sfîrşitul anului" „Cit va printre sondorii iruntaşi de ral cri partidului, tovarăşul tor şi mal bogat în mine­ L. Pr^nrcnco),
reuri.
N'colae Ceauşescu, anume
aici.
dotare, a creşte ponderea huilă extrasă în ţară. măsura galeria „In to­