Page 9 - Drumul_socialismului_1984_12
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
j „Congresul al XlII-lea marchează tre-|
!cerea la cea de-a treia etapă a realizării!
1 Programului partidului. Obiectivul funda- j
( I A L I S M I I | mental al cincinalului 1986—1990 îl con- j
jstituie continuarea fermă a politicii de
QRGA\ AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C (făurire a societăţii socialiste multilateral
'dezvoltate şi înaintarea patriei noastre
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
spre comunism.
Anul XXXVI, nr. 8 417 MARJI, 4 DECEMBRIE 1984 4 pagini - 50 bani NICOLAE CEAUSESCU
PLANUL PE 1984 - REALIZAT EXEMPLAR Răspundere deosebită pentru desfăşurarea
în cele mai bune condiţii a activităţii
PRODUCŢIA PE 1985 - PREGĂTITA TEMEINIC
l ____ ‘_ ____________________________ _______________
în sectorul zootehnic!
Petroşani, precum şi alte
lucrări, Sînt sarcini mari
1. Cum veţi încheia acest an? in continuare, însă şl co
lectivul nostru, mobilizat DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN PENTRU
de istoricele hotărîri ale
2. Ce sarcini vă revin pe 1985 ? Congresului al XlII-lea aî COORDONAREA ACTIVITĂŢII ÎN AGRICULTURĂ
partidului, de vibrantele
c h e m ă r i şi îndemnuri
3. Aveţi asigurate toate condiţiile ale tovarăşului Nicolae Ieri, Comandamentul judeţean pentru coordonarea baterea sterilităţii şi men
ţinerea
efectiv
întregului
Ceauşescu, de a munci mai
bine, mai economic, este activităţii din agricultură a analizat — în spiritul exi Intr-o stare bună de sănă
pentru îndeplinirea lor? hotărît să le abordeze cu genţelor formulate la Congresul al XlII-lea al parti tate în vederea obţinerii
exigenţă şi răspundere şi dului —, rezultatele obţinute în sectorul zootehnic, prod aşilor, sporurile în
să le îndeplinim integral, modul cum s-a pregătit iernatul animalelor şi reali greutate şi producţiei de
exemplar. De altfel, avem zarea indicatorilor de plan în acest sector, stabilind lapte la nivelul planului şi
BRIGADA NR. 1 AT.A.G.C.M. DEVA asigurat front de lucru totodată, măsuri în scopul recuperării restanţelor, în potenţialului zootehnie e-
pentru 160 de apartamente tăririi răspunderii, a ordinii şi disciplinei în toate xistent.
Ne răspunde ing. MIRCEA CI1IRILĂ, şeful brigăzii : din planul anului viitor, fermele.
iar la 100 de apartamente Toate resursele
1 I acest an am avut nul fizic de apartamente, am început deja activita cesar să se facă lotizarea de furaje —
pentru a ne îndeplini pla
n
un plan deosebit de
" mobilizator, de 110,5 respectiv pentru a.le fina tea. Realizarea şi furajarea diferenţiată a folosite cu
milioane lei, concretizat, în liza şi pc cele 97 care ne-au Pot spune că se în efectivelor vacilor cu lapte, « Pre
principal, în numărul mare mai rămas pentru această trevăd condiţii mai şi creşterea şedinţii, inginerii şefi, şefii chibzuinţă
de ■ apartamente — 5G8 — lună. De asemenea, ne rea * bune, mai temeinic fermelor şi brigadierii au
în municipiile Deva şi Pe lizăm productivitatea mun asigurate pentru planul a- producţiei de lapte obligaţia să asigure desfă • Pe baza balanţei fu
troşani, dar şi în alte obi cii şi beneficiile şi ne de nului viitor. Insă nu în to — sarcini prioritare şurarea în condiţii irepro rajere, în fiecare fermă să
ective sociale şi edilitar- păşim cu 2 la sută preve talitate. Beneficiarul nostru şabile a programului de fie stabilite raţii echilibra
gospodăreşti. întrucît acest derile la producţia netă. principal — G.T.G.C.L. De • Pornind de la situaţia lucru în ferme, să se facă te pe specii şi categorii de
plan nu a fost pregătit în va — trebuie să urgenteze actuală a efectivelor, in o bună furajare şi îngrijire animale. • Unităţile cu de
mod corespunzător, din în 1985, planul glo eliberarea amplasamente fiecare fermă să fie luate a fiecărei categorii şi spe ficit la unele sortimente să
vreme — şi mă refer în 2 bal al brigăzii nr. 1 lor pentru ansamblul de măsuri deosebite pentru cii de animale. • Cadrele treacă ncîntîrziat la com
principal la eliberarea am este mai mare cu a- locuinţe „Mărăşti" din De realizarea integrală a pla tehnice veterinare şi lucră pletarea cantităţilor nece
plasamentelor, deschiderea proape 8 milioane lei faţă va, iar proiectantul să no nului, punînd accentul pe torii din reţeaua de repro sare, avînd în vedere po
finanţării şi asigurarea pro de 1984, cuprinzînd, sub dea cit mai repede docu asigurarea Unei reproducţii ducţie trebuie să se preo sibilităţile de întrajutorare
iectelor — noi, constructo raport fizic, un mare nu mentaţiile pentru blocurile corespunzătoare şi evitarea cupe cu întreaga răspunde intre unităţi, pe consilii to
rii, am demarat greoi, cu măr de apartamente şi nice şi valorificarea inte
întîrziere unele lucrări. DUMITRU GHEONEA oricăror ieşiri din efective. re de realizarea planului grală a grosierelor, inclu-
Ne-am mobilizat însă şl o spaţii comerciale în Deva # Pentru creşterea produc de monte, de trecerile la
vom face în continuare şi Petroşani, hotelul din (Continuare în pag. a 2-a) ţiei de lapte marfă este ne efectivul matcă, de com (Continuare in pag. a 2-a)
Duminică s-a deschis
0 valoroasă sinteză a cercetărilor, I.M. Paroşeni Deschiderile şi pregătirile
i»
strîns legate de problemele sînt asigurate, anul 1985 poate începe Festivalul filmului
ia sate
de producţie In magistralul Raport tragă în continuare lot mai lităţi pentru îndeplinirea
prezentat de t o v a r ă ş u l mult cărbune ? lor. In atmosfera de puterni
După cum am mai con bogat conţinut tematic, au Nicolae Ceauşescu, secreta — Da ! —- răspunde tova Este cunoscut faptul că că efervescenţă spirituală
semnat, la Institutul de avut în vedere cerinţe de rul general al partidului, răşul Mihai] Staixru, secre în asigurarea frontului ac generată de Congresul al
mine Petroşani s-au desfă stringentă actualitate, ale u- la marele forum al comu tar adjunct cu probleme tiv dc lucru pentru brigă XlII-lea al partidului, dumi
şurat, în zilele de 30 noiem nor unităţi productive, ela- niştilor români şi în Direc organizatorice al comitetu zile de producţie un rol nică, in 173 de localităţi
brie, 1 şi 2 decembrie a.c., borind soluţii cu aplicabilita tivele Congresului al XlII- lui de partid al I.M. Paro deosebit îl au cei ce mun hunedorene s-a deschis Fes
lucrările celei de-a XVII-a te practică Imediată. De a- lea al Partidului Comunist şeni. Conform preliminaru cesc în sectorul investiţii, tivalul Ulmului la sate. Ma
Conferinţe naţionale a cer preciat şi munca celor care Român se subliniază că în lui, în anul 1985 ne aş brigăzile angajate în efec nifestare cu bogală încăr
curilor ştiinţifice studenţeşti, au abordat aspecte impor anul 1990 producţia de căr teaptă sarcini mai mari. tuarea lucrărilor de deschi cătură educaţională, mili
organizată de Ministerul E- tante ale cercetării funda bune a ţării va trebui să Planul producţiei de căr deri. „Aici, la I.M. Paro tantă prin larga deschide
ducaţiei şi învăţămîntului şi mentale contemporane, ele atingă cel puţin 100 milioa. bune va creşte şi sîntem şeni — remarca sing. Ion re spre filmul românesc,
Uniunea Asociaţiilor Studen constituind baza cercetărilor ne de tone. festivalul, aliat la a 28-a
ţilor Comunişti din România. aplicative, fără de care aces ediţie, pune cu pregnanţă
O contribuţie tot mai în in valoare izbinzi şi desfi
semnată la realizarea aces ne umane ale anilor socia
A XVIl-a Conferinţa naţionala a cercurilor tui obiectiv trebuie să o llsinului. Eroii peliculelor
ştiinţifice studenţeşti aducă şi unităţile miniere sînt oamenii in haine de
din judeţul nostru. Iată lucru a căror complexitate
eîteva preocupări în aceas
La confruntarea naţională tea nu ar putea fi întreprin tă privinţă. Colectivul în hotărîţi să îl îndeplinim e- Răţuiescu, şeful sectorului de idei şi sentimente ii face
— care în acest an a fost se. S-au prezentat in aceas treprinderii miniere Paro- xcmplar. Această hotărîrc VII l-in vestiţii, —, dintre at/'t de reprezentativi, dind
dedicată Congresului al XlII- tă reuniune- ştiinţifică lucrări şeni continuă să conducă răzbate din amplele ana cei 150 de deschizători de cu claritate contur unei
lea al partidului - au fost valoroase, dovadă elocventă — acum, cu o lună înain lize, din dezbaterile sarci drumuri spre bogăţiile a- arte revoluţionare pe mă
reprezentate nouă centre u- a felului în care tineretul te de încheierea anului nilor de producţie ale a- flate în adîneuri 60 sînt sura timpului Înălţător pe
niversitare din ţară - Bucu studios, prin cei mai pasio 1984 — în întrecerea socia nului viitor, care au earac- comunişti. Şefii de brigăzi care il trăim.
reşti, Timişoara, Cluj-Napoca, naţi reprezentanţi al să! în torizat adunările generale Alexandru Eriszlo, Vasile Deschiderea lestivă a fosi
laşi, Braşov, Ploieşti, Sibiu, căutarea noului, înţeleg şi listă dintre minele Văii de partid din fiecare or Corceja, Ioan Daniel, Vir- marcată de o amplă ma
Baia Mare şi Petroşani cu înfăptuiesc politica partidu Jiului şi vor încheia aceas ganizaţie de bază. Iar e- gil Nărui, şefii de schim nifestare cultural-educativă
228 de lucrări realizate de lui în domeniu! învăţomîn- tă competiţie a hărniciei xemplul oferit de cei peste buri din fiecare brigadă, ce a avut loc la Geoagiu,
505 studenţi. „Au fost zile de pe un Ioc fruntaş. Argu 600 dc comunişti s-a dove coi mai destoinici mineri in prezenţa a peste 400 de
fertile schimburi de idei, sin tului, a cărui structură de mentele forte sînt cele a- dit mobilizator pentru toţi sînt exemple de urmat spectatori, sub genericul :
teză a numeroase probleme rezistenţă o constituie inte proapc 50 000 tone cărbu ceilalţi oameni ai muncii, pentru toţi ceilalţi ortaci. „Sarcinile organizaţiei de
pe care le ridică dezvolta grarea sa cu cercetarea şi ne extrase peste plan şi care, în adunările genera Acum, după 11 luni, am tineret in lumina Raportului
rea Importantelor ramuri ale producţia", ritmurile constant bune de le de sindicat, U.T.C., în încheiat planul anual la prezentat celui de-a/ XlII-
economiei româneşti — ne-a In această întrecere în lucru ce se înregistrează în discuţiile din fiecare co lucrările de de.schideri, ob- lea Congres al partidului
mărturisit prof. univ. dr, ing. care n-au existat învinşi, ci primele zile ale ultimei lectiv, pe locuri dc mun ţinînd chiar o depăşire de de secretarul general, tova
Dumitru Fodor, rectorul in luni din acest an. Dar că, au acordat o deosebi răşul Nicolae Ceauşescu
stitutului gazdă a prestigioa LUCIA LICIU cum va fi în-anul viitor? tă atenţie cunoaşterii pre MiRCEA DIACONU Asemenea manifestări chi
sei manifestări ştiinţifice. Ma Sînt asigurate condiţii ca vederilor de plan, găsirii
joritatea lucrărilor, cu un (Continuare în pag. a 2-a) 1 la mina Paroşeni să se ex celor mai eficiente moda (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a)
