Page 90 - Drumul_socialismului_1984_12

JOI, 27 DECEMBRIE 1984 Pag. 3

Dimensiunile contemporane Magazine in care Iţi face plăcere să
1 M M E ale tradiţiilor' populare
enunţ intri dar cărora nu le-ar strica, acum,
Sînte-m deţinătorii unei tru mine, activitatea cultu­ Aceeaşi atitudine sănătoa­
datorii a generaţiilor în rală a făcut parte din via­ să, de respect pentru tra­ usi aer puţin mai sărbătoresc
itatea succesiunea lor, nicicînd a- ţă. Ca instructor de 36 de diţie am întîlnit-o la învă­
jretu-lui ţătoarea Aurora Mihoc din
acanţă — chitată în întregime, faţă ani. am fost deopotrivă şi Ain intrat din plin în titudine şi politeţe. în toa­ înşiruie repede tot alte şi
ate Ce tradiţiile şi datinile po- interpret ca să dau curaj Stînceşti. Amploarea mun­
p.c.) ţjoruluj nostru pe linia oamenilor". cii sale este deosebită. A sezon de iarnă, al sărbăto­ tă această bogăţie de mar­ alte obiecte, să ai de unde
imic 1981 conservării şi valorificării reuşit să aducă în scenă rilor sale specifice. Către fă, şefa de unitate găseşte alege.
.in ritmu- Pe scena Festivalului na­ magazinele comerţului, pa­ că mai trebuie cîte ceva —
p sublim, lor. Datornici şi creditori ţional „Cîntarea României",. întreaga suflare din trei- Unitatea nr. 34 tutunge­
cîntcce şi pentru că ne caracterizea­ Viorel Demian Şi’ soţia sa sate: Stînceşti, Ohaba, Ră- şii cumpărătorului se în­ ca de pildă becurile de 40 rie — un spaţiu de cel
ză deopotrivă creaţia, ce dule.şti, înfăţişînd în toată dreaptă..acum cu mai mul­ waţi, atît de insistent’ re­ mult 10 metri pătraţi —
tle socia- Maria au adus cunoscutul tă decizie şi gu... liste de comandate a. fi folosite la
ur) adaugă dimensiuni contem­ obicei de muncă „Cununa măreţia sa obiceiul colin­ ar fi trebuit să-şi schimbe
ic (color). porane bogatului tezau'- e- griului". Fantastica revăr­ datului cu duba. Ceea ce cumpărături mai bogate. iluminatul casnic. în con­ demult firma, întratît de
Univers. xistent. Tradiţional şi nou, impresionează cu precăde­ Trebuie revizuit televizo­ secinţă, a plecat să le cau­ diversificat este fondul de
'•c.) sare de frumuseţe, curăţe­ rul, completată instalaţia te şi să aducă de la depo­
totul grefat în fiinţa „po­ nia sufletească a omului re, întocmai ca la Hărţă­ marfă pe care-1 afli aici —
porului nostru, care a fost gani, este modul în oare pentru pomul de iarnă, zite. de la lac de unghii la ţi­
— aşa cum preciza Rapor­ răspund oamenii satului. completate ustensilele bu­ Trecem şi pragul libră­ gări „Mărăşeşti".
tul prezentat Congresului, Cum valorificam Aproape o sută de copii, cătăriei, înnoită ţinuta ves­ riei 51, condusă de Florica — Unitatea aceasta a fost
al XlII-lea al partidului folclorul local ? tineri şi vîrstnici participă, timentară. Ruja. Ilustrate de sezon ? cu probleme — ne spune
de secretarul general, tova­ seară de seară, Ia repetiţii Cu astfel de gînduri şi Sînt! Podoabe de pom ? lucrătoarea gestionară Ma-
răşul Nicolae Cea-uşescu — şi apoi tîrziu pornesc spre intenţii am păşit pragul Sînt. Sînt şi ceva jucării. rioara Demeter. Eu am
6,00 Ra- Mai modest.
ineţii; 6,30 întotdeauna făuritorul şi care după o perioadă de casele lor, urmînd ca a cîtorva magazine hunedo- preluat-o numai din pri­
n agricul- păstrătorul celor ma; îna­ muncă istovitoare îşi cîntă doua zi dimineaţa să se în­ rene fără nume prea so­ — Profilul nostru — spu­ măvară, iar conducerea în­
imal; 7,30 intate tradiţii de artă şi şi manifestă izbînda lucru­ drepte spre locul de mun­ nore, dar atît de utile popu­ ne şefa de unitate — nu
iului, che- lui împlinit au fost impre­ laţiei din cartierul micro permite să desfacem prea treprinderii m-a ajutat
t Nicolae cultură, aj limbii române". că. în repertoriul unui ast­ 5 -al Hunedoarei. multe jucării, dar am adus foarte mult să facem din
programul Cum valorificăm folclo­ sionante. fel de ansamblu intră zeci ea o unitate utilă oameni­
ie revolu- rul local ? în primul rînd, „Trebuie să fii alături de de colinde — folclor lite­ Ca o trăsătură comună jocuri de inteligenţă şi alte
îta presei; a unităţilor pe care le-am jucării, destul de accesi­ lor şi, care, în acelaşi timp,
diilor; 9,00 e necesar să-l cunoaştem, oameni, să-i îndrăgeşti, îşi rar - muzical, coregrafic, cuprins în raidul nostru se bile oricărui copil. Am fă­ îşi face şi planul.
9,05 Răs- să intrăm ca într-un mu­ continuă ideea învăţătorul transmis dirr generaţie în
rilor; 10,00 zeu de viaţă, să-l înţele­ Viorel Demian. Navetismuî generaţie. în interpretarea remarcă buna aprovizio­ cut pachete pentru cadouri Pe cîţiva metri pătraţi
10.05 Lau- lor, colinda păcurarului, a nare cu mărfuri cerute în cu cărţi. Au avut mare cău­ acum se fac vînzări de
i'lui naţio- gem şi preluăm aşa cum exclude posibilitatea de a- tot timpul anului, dar şi tare. Prin tot ceea ce fa­ 40—50 000 de le; lunar. A-
Komflnici ; se manifestă în vatra sa­ propiere necesară. Particip gazdei, a junelui, a fecio- ceasta, pentru că a fost in­
rale : n,00 tului, să-l consemnăm şi alături de soţie la şezători. riţei, a colacului, capătă o cu cele specifice sezonului. cem, ne străduim să fim
11.05 Sîn- Şi tot ca o trăsătură co­ cît mai utili celor ce ape­ teres. Şi cîte nu se pot re­
lui; 11,35 valorificăm, scoţînd-u-i în Ea lua lucrul de mină, eu strălucire aparte. mună: parcă nu le-a>' strica lează la serviciile noastre. zolva în folosul cumpără­
90 Buletin evidenţă strălucirea de te­ o carte de Eminescu, îi în­ Interesant ni se pare mo­
ih comoa- zaur vechi de cînd lumea, trebam ce ştiţi voi despre dul în care colinda ..De pe în vitrine şi chiar în in­ Magazinul 49, cu specific torului, scutindu-1 să bată
1,15 Maga- ca şi împlinirile sale con­ marele nostru poet ? Din dealuri, de pe munţi", „Ţa­ terior ceva mai mult aer articole de menaj şi chi­ drumuri dintr-un cartier
fic; 12,15 ră mîndră să trăieşti", ex­ sărbătoresc. Ne aflăm doar micale — o unitate de cîţi- în altui ai oraşului în cău­
■adio - tv. ; temporane. Revelatoare ni vorbă în vorbă, aflam cân­ în „luna cadourilor".- va metri pătraţi dar cît de tarea a ceea ce are nevoie,
13; 15,00 s-a părut în acest sens tece vechi, apoi treceam la primând bucuria zilelor pe
16,00 Eu- ipostaza învăţătorului Vlo- joc. Unii, în dorinţa de a care Ie trăim’ a muncii a- Magazinul electrice nr. 38 căutată ! — este deservit atunci cînd interesul eco­
,05 Muzică face un spectacol nemaipo­ vîntate a oamenilor, îşi — şef de unitate Aurelia de Doina Dobrei. Dacă in­ nomic al unităţii se îmbi­
că; 16,15 rel Demian, din Ilărţăgani: Cotîrlea — e bine aprovi­ tri aici cu adevărat pentru nă cu hărnicia, cu inven­
; 16,25 Ita­ „Am trăit întreaga viaţă menit. denaturează folclo­ face apariţia în interpreta­
lică : 16,55 în vatra satului, i-ara cu­ rul. Dacă îl stilizăm prea rea ansamblului, dovedind zionat cu articole de pro­ a cumpăra^ nu se poate să tivitatea şi cu respectul
li­ mult, se alterează şi s-a o largă deschidere spre filul său. Am cerut, la In­ ieşi cu mina goală. La fie­ faţă de cel pe care-1 ser­
ra noscut pe oameni şi obi­ tim plare, vînzătoarei Eli- care întrebare, vinzătoarea veşte omul din comerţ.
te ceiurile lor. Şi atunci, cum dus. în sat, dacă badea Ion creaţia contemporană ce
program să nu încerc ca, alături de a vrut să joace cu trei fe­ se adaugă fericit creaţiei sabeta Vasilcin cîteva arti­ răspunde: „avem ceva" şi
ele serii ; ei, să aducem în scenă mo­ mei, a jucat. Mai nou, tex­ folclorice tradiţionale. cole. Ne-a servit cu promp­ pe tejghea, în faţa ta se ION ClOCLEl
Iu: 22,00
23,00 One- mentele de bucurie, pentru tul se uniformizează, şi o- M1RCEA OCOŞ,
le Cornel a se bucura, la rîndui lor, biceiul şi paşii de dans, şi coregraf,
;iuni; 23,30 cît mai mulţi dc ele. Pen­ cin tocul". MINEL BODEA
muzical. Prin tona fugare şl Îngrijire a animalelor
(Urmare din pag. 1) tregului colectiv. Buna în­ coni etc. — au fost prezenţi
grijire şi furajare a ani­ la p ogramui de grajd. în­
C.A.P. CLOFOTIVA malelor se evidenţiază în treaga activitate a fost co­
producţia de lapte care nu ordonată de Cornel Lepă-
Se mulg 54 de vaci de înregistrează variaţii, men- dătoni, preşedintele unită­
la care-se obţin în jur de
lui Căli- ţinîndu-se constantă, atît ţii. Animalele sînt frumoa­
seriile t-ti 60 j lapte marfă pe zi, în perioada de vară, cît şi se, bine îngrijite. Ferma
ici (Arta) ; ceea ce este foarte puţin.
ălăreţii do Creşterea producţiei de iarna. în ziua de 25 de­ zootehnică a C.A.P. Ostrov
iile I—II lapte este condiţionată de cembrie s-a obţinut o pro­ este o unitate fruntaşă. La
A); Ani creşterea natalităţii, lotiza­ ducţie totală de 2 400 1 lap­ ora actuală sînt realizate
:n — snla rea animalelor şi furajarea te. iivrîndu-se la fondul de efectivele totale şi matcă,
— seriile în funcţie de producţie şi stat 2100 1, revenind în atît la bovine cît şi la ovi­
acă e di- starea fiziologică. Trebuie medie o producţie de 8,8 1 ne, a fost realizat şi depă­
2 ! (Arta); acţionat mai mult pentru la total şi 7,7 1 la produc­ şit planul anual de lapte ja
iul şi fia- combaterea sterilităţii şi in- ţia marfă pe cap de vacă fondul de stat, iar indicele
(Parlng); fecundităţii, pentru realiza­ furajată. La ora actuală, de natalitate a ajuns la
(Unirea) ; rea sarcinilor de plan. Se stocul de gestaţie este de 75 la sută.
oiembrie) ; cere mai multă grijă pen­ 2G6 capete, iar la sfîrşitul
ii- tru viţelele şi junincile de lunii va ajunge la 295, adi­ C.A.P. SARMIZEGETUSA
D; -- | reproducţie, care să per­ că 73 la sută din efectivul
contutuâ | mită împrospătarea perio­ matcă, asigurîndu-se o ba­ Unitatea nu-şi realizează
a O N E A : ■ dică a efectivului de vaci. ză certă pentru producţii efectivele totale şi matcă
:ie (Mi- mari şi în 1985. Complexul la bovine şi ovine, iar sta­
Familie C.A.P. PEŞTEANA înregistrează în acest an rea de întreţinere a tine­
orcsc) ; U- depăşiri la toţi indicatorii retului este necorespunză­
ă şi spri- Obicei folcloric, prezentat (le elevi pi Şcolii generale clin Densus în actuala ediţie a Toţi îngrijitorii, împreu­ planului de producţie. La toare. Natalitatea este în­
AD: Prin- Festivalului na'icnal . Cîntarea Romanici” — faza zonală. Instructori : prof. Lucia Dă- nă cu Valentin Vîrvoni, o- natalitate, de pildă, se în­ că mică, producţia de lap­
ia roşie) ; nescu şi Iustin Andrioni. Foto AUREL ANCA perator însămînţător, care registrează un procent de te este în scădere. îngriji­
vis (Mi- de o lună îndeplineşte func­ 87 la sută, ceea ce se re­ rea şi furajarea animale­
:: Febra ţia de şef de fermă res­ flectă în depăşirea efecti­ lor nu se face în mod co­
Pentru 1AFL1A, ÎNTH-O G A R Ă pectă programul de îngri­ velor totale şi matcă, a respunzător. Toate "acestea
I-II (Fla- jire şi furajare. Starea fi­ producţiei de lapte şi car­ se datoresc consiliulu. de
-BAI: în- ziologică a animalelor re­ ne. O contribuţie deosebi­ conducere al cooperativei,
Simerla. Pleacă trenuri, aşteaptă sau trimit cadouri mare al casei de bilete, tă la obţinerea bunelor re­ cadrelor tehnice şi în pri­
rpa dorin­ flectă grija şi preocuparea
sosesc trenuri. Oamenii sînt sau felicitări in diferite lo­ vinzătoarea Ana Borod'i este zultate o au mulgătoarele mul rînd şefei de fermă,
ii ră) ; HA- pentru realizarea sarcinilor
veseli sau trişti, se-mbrăţi- calităţi din ţară. prea mult deranjată de cu­ Clara Trîmbiţoni, Jenica L-iiza Lup seu, care nu se
nicii (Da- de plan, preliminîndu-se
şează pentru că se despart, - In 24 de ore, prin gara noştinţe prin uşa din spa­ Nicodim, Marica Simiones- preocupă suficient de buna
artea vine îndeplinirea şi depăşirea
sau se' reînîilnesc, Uscare Simeria trec 390 de trenuri, te; că, in graba mare, cu, îngrijitorii Viorica Mar- organizare şi coordonare a
1. AN: Tă- planului la producţia fizică
urmindu-şi drumul Rămin dintre care 102 de călă­ le-au cerut farmacistelor A- dan şi Salvina Lup’ulescu, activităţii din unitate.
-eriile I-II de lapte pe acest an. Faţă
in aşteptare doar o parte tori - spune lacob D.mule- guriţa Creţu şi Victoria Si­
i); SIME- de 20 decembrie, zi în care operatorul însămînţător A-
- cei care iau trenuri in te, şeful staţiei. La două ma, de la punctul farma­ drian Ştefănescu, mecanicii C.A.P. DENSUŞ
— seriile s-a livrat 100 1 lapte, în
alte direcţii. Alături de ce­ minute pleacă sau intră un ceutic, bilete de călătorie de întreţinere Ionel Mun-
„IA: Nau- ! 25 decembrie s-au predat
ferişti, de aceşti oameni tren in gară. Aproximativ sau informaţii privind mer­ leanu şi Păulin Nicodim ş.a. în fermă domneşte ordi­
; GHE- 123 litri. îngrijitori cum
pentru care gara este lo­ 10 000 de călători se perin­ sul trenurilor sau autobu­ nea Şi curăţenia, starea de
la filma- sint Ana şi Iile Furdui, Sal-
cul lor de muncă — nu doar dă zilnic pe peroane, săli­ zelor iar ele, cu bunăvoin­ vina Grozoni, Maricica Ior- C.A.P. UNIREA întreţinere a animalelor
un punct de plecare sau le de aşteptare şi holul ca­ ţă. i-au îndrumat la alte goni, Mariana Stănămiresc, este corespunzătoare, vaci­
revenire. Pentru că şefii de selor de bilete. ghişee. Ionel Socaci, ceilalţi lucră­ Producţia de lapte se a- le sînt lotizate şi hrănite
aMaBBSB manevră Ion Zaharie sau ...Cei ce au sosit la ora — E cald aici in sala de tori din fermă se ocupă cu flă în creştere, ajungînd în diferenţiat. Furaje există
Avram Bardan, manevranţii aşteptare - declară Mihai
9,00 cu acceleratul 345, de răspundere de îngrijirea prezent ia 343 1 zilnic. Fu­ suficiente, de bună calita­
9B335SBB Ion Radu şi Tănase Tom a, laşi, şi vor să plece in Va­ Josan. Dar pentru ce care animalelor, de buna hrăni- rajarea se face pe bază de te. Cele mai frumoase vaci
şelul de tren Cornel Fili- sosesc seara de la Bucu­ raţii care asigură o hrăni-
lea J.ului, au de aşteptat re a acestora, de ordine şi le are loan Cînloi, în vîrstă
mon, impiegatul de mişcare reşti şi vor să piece spre
1 pe,’ iru cîtsva ore. Pentru aceşti curăţenie. re corespunzătoare a între­ de 64 de ani, care munceş­
ric 10^ i : lean Vinţonescu, magazine­ căiă.ori, şederea in gară Hunedoara, Sibiu, Petroşani, gului efectiv de animale. te în ferrpă de 23 de ani.
ee, geroa- ra Aurelia Morar, toţi lu­ direcţii spre care au legă­
cerul va- crătorii staţiei C.F.R. sint poate li o amintire plăcută, turi doar dimineaţa, ar fi A.E.I. PEŞTEANA Se impune însă mai multă El este exemplu de hărni­
slab. Vin- dar şi una care să-i nemul­ ordine şi curăţenie în adă­ cie şi conştiinciozitate în
?rat cu u- oameni pe care-i caracteri­ ţumească. mai mult decit necesar un Ordine şi disciplină, înal­ posturi şi în jurul acesto­ muncă.
izolate de j zează punctualitatea, disci­ hote!.
lind zăpa- i plina, pentru care gara, cu Mulţi işi vor aminti cu ...Fluierul prelung al lo­ tă profesionali ta te a între­ ra, precum şi îngrijirea
înd din plăcere că la restaurantul gului personal.de speciali­ corporală a animalelor. C.A.P. CIULA MARE
emperatu- tot ce-nseamnâ ea - pri­ „Feroviarul" au servit o comotivei vesteşte că mo­ tate — caracterizează între­ Multe vaci n-au mai văzut
fi cuprin- mirea şi expedierea trenu­ mentul opririi este aproape.
-10 grade, rilor de la pupitrul central, ciorbă gustoasă, pregătită Emoţia reiniilnkii sau des­ gul colectv. îngrijitorii îşi de mult ţesala. La grajdul Dacă în ce priveşte efec­
între —-1 de bucătăreasa Elena Bor- îndeplinesc cu multă pa­ de tineret lipsesc vălaele tivele se pot face aprecieri
eaţa local compunerea şi descompu­ ba, dar vor reproşa chiar părţirii de cei dragi este siune şi dăruire atribuţiile pentru adăpat. pozitive — acestea fiind
iţă cu de- I nerea vagoanelor de mar­ trăită cu cea mai mare in­ '■alizate —, nu acelaşi lu­
ră. fă sau călători care vin sau şi numai in gind că mesele tensitate. Cei in trecere vor şi răspunderile ce le revin, C.A.P. OSTROV ni s° poate spune de evo-
n
n
pleacă din staţie, salubriza­ puteau ii mai curate, ha­ duce cu ei o amintire. Ce î fiecare compartiment d
mea va fi activitate. Această unitate l’ţia producţiei de 'apte.
variabil. rea compartimentelor, a să­ latele pe senatului mai albe; tel de amintire ? Depinde de producţie zootehnică Toţi îngrijitorii — dintre Planul anual la fondul de
Vîntul va lilor de aşteptare şi peroa­ că la Irizeria de alături, de munca celor puşi să le care se evidenţiază prin stat este realizat doar eu
unele tn- nelor, manipularea colete- Petru Kerekeş şi Ştefan asigure o călătorie confor­ model, fruntaşă pe judeţ,
-60 km/h Szocs i-au servit, prompt, are în persoana dr. Mircea rezultatele ce le obţin şi ceva paste 50 la sută. A-
d zăpada, lor - este locul muncii lor tabilă şi ore ds şedere plă­ Surmei un conducător des­ contribuţia ce şi-o aduc la ceastn denotă slaba p-eo-
serviciu : statornice, făcute cu res- povesiindu-le şi cele mai cută în staţie. toinic, pasionat, îndrăgost realizarea sarcin ’or de plan cu-are pe linia reaFzării
:
oonsobiiita'e pentru călă­ interesau e noutăţi din oraş, de meserie, d-ago-te oe ca­ T leana şi Irina Foaon, lo.an rap"0lu''ţi'â, furajării şi
tori, dar şi pentru cei care că la chioşcul din holul ESTERA ŞINA
re a reuşit să o insufle în­ Opric, Ana şi Bălan Lăs- îngrijirii animalelor.