Page 93 - Drumul_socialismului_1984_12

Paq. 2 DRUMUL SOCIALISk

REPUBLICA LUMINII Parcă se zbate bobul sub calde
oseminte
Un fluviu de stele să spargă iarăşi crusta de hume şi. \
revarsă pe ţară veşnicia. nămeţi,
Lumina vine dinspre eroi să-şi poarte griul slava peste
să alcătuiască străvechi morminte, 13.30 TeU.
din* fapta de ieri, din fapta de a/.i ca o aripă albă zvîcnind sub 13,33 La s
viitorul. dimineţi. ml
Pc glie şi sub ea Parcă sc-audc pruncul în pîniecul ■.(>,-10 DCCC.
trei rădăcini se împletesc de mamă ÎL. venim
într-o Republică a luminii îşi cere drept la ziuă cu glasul 19.00 Tclcjur
rostindu-şi numele: România. luminînd,
izvoare demiurge lot trec din 19,45 Republ;
NUJA CRĂCIUN (c.). Ci
vamă-n vamă
şi-ajung să fie rîuri şi fluvii, 20.00 Film ai
Ii A M U L Ţ I A N I ! NINGE PESTE BĂTRÎNE rînd pe rînd... nlccrii“
Produc
9 lor cui
ARME E-un anotimp de pace dar nu do
somn al firii,
Sfirşit de an - ce iute let decit indepUnindu-ne casă,, un pom, cum zice în­ Decembrie cum ninge peste bătrînc iată cum luptă viaţa în beznă şi 21.30 Conste
’84 (c.
trec anii de la o virstă ! - datoria, fiecare, la locul in ţelepciunea milenară a o- arme, noroi —
bilanţuri, priviri prospective care ne aflăm. menirii. La copiii, la casele adorm în cîmp soldaţii cu dorul dc supremă încordare în numele 22,15 Telejui
şi mai ales speranţă, multă Un celebru scriitor en­ şi la pomii de azi şi de părinţi, iubirii,
speranţă. De cind îl cele­ glez, W. Somerset Maugham, miine ne vom gindi cu toţii, cu patul puştii ară în somnul lor noi dăm eternităţii ce-avcm etern
brează omenirea, schimbul într-o carte de bilanţ a ca­ poate cu mai aprigă spe­ în noi... i l C A
ranţă decit oricind, în a- o ţară
anilor a fost indisolubil a- rierei sale, ajungea la con­ şi-nsămînţează-n brazde visele lor
ceastă apropiată noapte a
şezat pe temeiul speranţei. cluzia sceptic-amară că via­ cuminţi... IOAN EVU
trecerii in Noul An. Fie să
Măreţia nopţii Anului Nou ţa n-are nici un spus. E 1ÎUCURE‘
stă tocmai in clipa aceea greu de contrazis dacă pri- ne vedem aspiraţiile împli­ dioprogram
nite ! La ordinea
singulară, cind oamenii de
şi r/^i
pretutindeni, deosebiţi prin Un vechi obicei de prin Cenaclul - modalitate educaţională tură; 7,00
Hotărîrile (
convingerile, prin trecutul Moldova spune că in noap­ mările tovi
tea de Anul Nou fiecare Ceauşescu
chiar prin prezentul lor, se ^PRIVELIŞTI pentru tinerii creatori nostru «*
regăsesc reuniţi pe acelaşi trebuie 'să-şi ia unealta cu ţlonară
care lucrează îndeobşte şi 8,10 Cur.
fabulos tărîm al speranţei
in mai bine. Poate mai mult veşti lucrurile in abstract. s-o mînuiască de trei ori Un fericit act de recipro­ poeţii Liliana Petruş, deţi­ s-a iniţiat ciclul de expu­ Buletin i
Audienţa
ca oricind, azi, cind specia Din lericire, însă, în realita­ „ca semn de bărbăţie şl citate îşi face tot niai mult nătoarea unor rîvnite pre­ neri — dezbateri — reci­ Buletin’ de
umană a ajuns la acel re­ te, sensul vieţii e cel pe care spor la lucru". Şi ,ca semn "simţită prezenţa în viaţa mii ale revistelor „România tal sub genericul „Sinoptic vista li te
dutabil loc in care se bat fiecare se pricepe şi se în­ - aş adăuga - de conti­ spirituală a multor locali­ literară", „Familia", „Va­ asupra unei literaturi", fă- Muzică pc.
Ictin de şti
munţii in capete, ceea ce vredniceşte să i-l dea. In­ nuitate şi de credinţă în tăţi hunedorene. Cenaclu­ tra", Virgiliu Vera, cîşti- cîndu-se referiri speciale vers într-u
sensul vieţii. Voi lua, aşa­ rile literare alcătuite din gător al premiului revistei asupra creaţiei cu tematică Publicitate:
ne uneşte pe toţi este spe­ tr-adevăr, viaţa n-are sens
dar, in noaptea luminată oameni ai muncii de diver­ „Familia" şi mulţi alţii. minerească. Se folosesc cu de ştiri;
ranţa că primejdia va ii dar, de vreme ce există, ea ral; 12,33 1
care vine, unealta scriitoru­ se profesii, tineri şi vîrst- Aici există o atmosferă să­ succes recitalurile de poe­
depăşită. Zările Noului An clorului; 1:
şi-l poale dobindi. Şi poate lui şi, cu gindul la cel in nătoasă de cenaclu, în care
arată în răstimpuri semne nici, consacraţi sau care zie ia sălile de apel ale în­ ră radio-t
că intîiul dintre toate sen­ mijlocul cărora trăiesc şi acum bat la porţile afir­ creaţia este analizată cu treprinderilor miniere. 1 la 3; 15,0
bune care îndreptăţesc op­
surile pe care avem dato­ lără de care n-aş fi ceea mării, se întîlnesc în între­ exigenţă. Tâmîierea, trăsă­ Preocupări pe linia ridi­ 16.00 Bulet
timismul umanităţii. Se pa­ Fcstivalul-i
ria să de dăm vieţii e a- ce sini, o voi minui de trei prinderi şi instituţii cu co­ tură a mediocrităţii, care
re că, în ciuda unor apa­ cării pregătirii profesionale nou in Mi
cela de a ocroti şi de a ori, scriind cele trei cuvinte lectivităţi în cadrul cărora din nefericire îşi mai face a membrilor cenaclului, e- ţia a X”
renţe de moment, raţiunea,
propaga insăşi viaţa. De a strămoşeşti : lucrează, contribuind la am­ ducarea lor in spiritul eti­ Severi'
acest motiv de orgoliu al de şti,
speciei noastre, departe de lăsa in urma noastră un La mulţi ani I plificarea actului cultural, LITERATURA SI ARTA cii scriitoriceşti întâlnim la social-c.v
de formare a omului nou,
a somnola, începe să se im­ semn că trecerea’ nu ne-a obiectiv esenţial al politi­ - MILITANTE, cenaclul »Sarmis“ al Casei zică de ‘ înregi
pună. N-o putem ajuta at­ lost zadarnică: un copil, o RADU CIOBANU de cultură Haţeg, condus Noi
populară;
cii partidului nostru, fixat REVOLUŢIONARE de scriitorul Ionel Drâgă- 20.00 Radi
cu atîta Claritate în Rapor­ nescu. Aici prinde tot mai culturală i
tul prezentat Congresului mult contur „Pelerinajul la 22.00 Rădic
CRONICA LITERARĂ al XlII-lea. Pe de altă par­ simţită prezenţa la unele sanctuarele neamului" (Sar- zică de di
cenacluri, lipseşte cu de-
dc ştiri; 21
te, membrii lor se auto­ mizegetusa, Densuş) şi o muzical.
„La luncile educă, îşi desăvîrşesc cali­ săvîrşire. Se organizează poezie cu tematică istorică,
„Cina cea de taină" tatea scrisului. Acţiunea are tului literar, dezbateri ale patriotică.
PETRE SÂLCUDEANU dezbateri pe marginea ac­ / 7
loc în cadrul încărcat de
La nivelul tuturor cena­
soarelui '... semnificaţie, stimulator o- documentelor de partid, ale clurilor hunedorene. eveni­
7
Mărturisim că ne-am pro­ rează şi' o anumită incon­ ferit de Festivalul naţional exigenţelor pe care aces­ mentul istoric de excepţie,
curat cartea lui Petre Săl- secvenţă ă autorului care „Cintarea României", festi­ tea le ridică în faţa scri­ Congresul al XlII-lea al
eudeanu gîndindu-ne la schimbă des pe parcursul „Este una dintre cele val al muncii şi creaţiei, sului românesc contempo­ partidului, şi-a lăsat cu pu­
„Biblioteca din Alexandria", scrierii modalităţile în care mai îndrăgite piese. din iniţiat de secretarii] gene­ ran. tere amprenta asupra crea­ DEVA:
romanul cel mai bun al îşi conturează personajele. repertoriul grupului lolclo- ral al partidului, tovarăşul La Petroşani, scriitorul ţiei, a manifestărilor pe (Patria);
scriitorului (o spunem du­ Oricît de mult ne-ar in­ ric din satul Lunca (Băi- Nicolae Ceauşescu. Dumitru Dem Ionaşcu ne care acestea le organizea­ IIUNEDOi
pă ce-am citit şi „Cina cea cinta „modalitatea", tehnica ţa), grup iniţiat, in urmă Pe lingă Casa de cultură mărturisea că acţionează ză, asupra formării fiecă­ dimineaţă
de t^ină"), cu o sacrificare ee beneficiază în prezent, cu cinci ani, de învăţă­ din Hunedoara îşi desfăşoa­ pentru atragerea la cena­ rui membru al cenaclului. (Modern
a impresiei de real din din partea multor critici, torul Nicolae lanăş. De a- ră activitatea un cenaclu clul „Panait Istrati" a cit Sint preocupări ce vădesc e r o i c i
secvenţe în favoarea senini-, de termeni pe măsură de tunci; femei tinere şi virst- al; tinerilor ce poartă nu­ mai multor tineri din între­ că arta, scrisul au fost în­ B); Glis
ficaţici subliniate puternic, tehnici, ne trezeşte uimire nice ii cinlă cu drag in mele marelui Lucian Blaga. prinderi şi licee. De altfel, totdeauna contemporani fi­ I-II «
toate plasate într-o moda­ moartea unui personaj de­ şezători, in lunile de iar­ Sub zodia acestei străluciri este cenaclul cel mai nu­ deli ai muncii Şi vieţii po­ i-u (F î
litate care nu dovedea cu spre care ştiam cu un rînd nă. Colindul are ca temă literare, îndrumaţi de Eu­ meros din judeţ. Se urmă­ porului român în toata tim­ lăuza P;
s-ar subordona unei con­ sau două mai sus, că o ab­ iubirea pură, dezvăluind gen Evu, membru al Uniu­ reşte diversificarea specii­ purile. PETROS.4
ştiinţe a convenţiei, pentru solut valid, dar şi mai ma­ frumuseţea morală a po­ nii Scriitorilor, s-au format lor literare abordate, Aici MINEL BODEA ra —
a propune un anumit tip re ne e mirarea cînd per­ porului nostru, optimismul, Ma
de discurs romanesc. sonajul mort, deja clasat înaltele lui trăsături de, Ocl
'Spuneam că ne-a îndem­ de cititor, e întîlnit peste, caracter. Cu acest colind CRONICA FILMULUI rescu". Ştefan Iordache LUPENI:
ciumată
nat la lectură „Biblioteca alte două troi rînduri să­ — cules de la Ana Faur, realizează una din marile CAM:
în virstă de 78 de ani ~
sale creaţii cinematografi­
7
din Alexandria", fiindcă nătos, voios, voinic. Este o şi cu alte piese, grupul ce. Se cuvin, de altfel, elo­ (Luccafăi
pînă la aceasta nu ne a- deficienţă în ceea ce pri­ folcloric din Lunca a lost G L I S S A N D O gii întregii echipe de crea­ Salutări
mintim să fi citit pagini din veşte. motivarea construc­ şi este apreciat pe scene­ ncrul);
Petre Sălcudeanu care să ţiei. le Festivalului ' naţional Două sint, în esenţă, ca­ bilă şi bogată şi-a pierdut tor] şi realizatori ai fil­ mori răn
ne fi trezit un entuziasm Nu i s-ar putea contesta j „Cintarea României". lităţile vizibile ale noii averea la cărţi şi duce o mului. Să reţinem cîteva viaţă (M
prezenţe cinematografice :
peste măsură, cu toate cu romanului reuşita unui ni­ pelicule semnate de Mir- viaţă lipsită de orice ra­ Petre Slmionescu (revela­ CÂNI: L
romane ca „Moartea mane­ vel parodic dacă autorul Înv. TEODORA STROI cea Daneliuc: virtuozita­ ţiune de a trăi. Realu] şi ţia filmului, în „omul din re (Rele:
chinului", „Un biet bunic însuşi j-ar fi susţinut astfel. tea ideii scenaristice şi oniricul, visul şi realita­ vis"), Rada Istrate (soţia sia conţi
şiro biată primă" ori „Un Dar romanul începe prin- performanţa artistică a tea coexistă în conştiinţa prietenului de la ţară), ORAŞTU
biet bunic şi-o biată aven­ tr-o pagină absolut „clasi­ La luncile soarelui transpuneri] sale cinema­ lui Teodorescu, dar tra­ Tora Vasilescu — cu dez- (Patria);
tură", pentru a aminti doar că", surprinzînd gesturile Io flori dalbe, flori de măr tografice. versează gradat şi irever­ involtura-i binecunoscută seriile
cîteva. nu frustrau' citito­ şi mediul unui om obişnuit Grele ploi or şi ploiatu Nuvela ..Omul din vis" sibil un proces de conta­ (guvernanta Nina), sau GEOAG1
rul de o anumită plăcere şi se încheie printr-o naş­ De luncile-or noroiatu de Cezar Petrescu i-a su­ minare, pînă la suprapu­ Ion Fiscuteanu, Constan­ binle al
a lecturii. tere -simbolică la. cîmp. în­ Din noroi flori or ieşitu gerat regizorului o formu­ nerea finală. In Glissando tin Dinulcscu, Rodica Mo. cultură):
Şi pentru că veni vorba tre începutul şi epilogul ro­ lă cinematografică insoli­ se întrepătrund, de fapt, ianu, Miliaela Nestorescu, bila iub
despre plăcerea lecturii, tre­ manului, materia cărţii este Flori vînăte mohorîte tă, chiar şocantă, fără an­ două planuri de acţiune, Victor ' Ionescu etc. Deco­ (Dacia);
buie să spunem că »Cina in mare măsură o - demon­ Şi la flori fete-or venîtu tecedente în creaţia sa care „glisează" spre un rurile Ma'gd alenei Mără- Pigot; C
cea de taină" a beneficiat straţie prea vădită, un pri­ Şi-or alege şi-or culege „Cursa", „Proba de micro­ deznodăniînt previzibil : şeseu, oa şi costumele Că­ (Casa d
din partea noastră şi de o lej pentru autor de a se Şi eu încă mî-oi alege fon" — sau, poate prefi­ un agonizant destin indi­ tălinei Iacob sint, practic, RIA:
vidual interferat eu ago­
gurată în „Ediţie specia­
a doua lectură. Nu pentru lăsa în voia plăcerii jocu­ Pe Măria, fată dalbă, personaje în acest film. (Murcşu
nia unei epoci, a unei
că prima ne-ar fi produ? lui prin care complică o lă" şi „Vinătoarea de lumi {anii ’30). ' Imaginea — creînd atmo­ gini (Li
o asemenea încîntare încli problematică plasată în „ob­ Tot o duc doi juni vulpi". Daneliuc a preluat Acesta este Glissando, sfera ideilor realizatorului
să simţim nevoia „re-lec- sedantul deceniu" (Frumos şi-o-ntreabă din cunoscuta nuvelă a lin film dur, neiertător, — este semnată de Călin
lui Cezar Petrescu doar ce
turii". Am reluat cartea zicea undeva Radu Cosaşu Unde mă-sa o-mbăiat-o putea fi cinematografic în despre o prăbuşire mora­ Ghibu, un cineast de ma­
pentru faptul că prima lec­ că el crede în obsedantul - La un măr «a' — numind • re-po vesti­ lă, despre o „întunecare" re rafinament pbistic.
tură nu ne-a oferit prile­ „de ce nu ?"). mindru-nfloritu rea Glissando — şi a reu­ fără nici o speranţă de Filmul are importanţa
jul să ne facem o imagine După -ce am citit „Cina şit să analizeze un mo­ ieşire la lumină, determi­ unui pas mare către ma­ Timpi
limpede asupra universului cea de taină" rămînem cu La un cuptor ment social, ba chiar o nată de agresiunea fascis­ turizarea cinematografiei azi; 2
cărţii. Autorul lasă să plu­ nostalgia lecturii „Şibliote- mîndru-aprinsu epocă situată cronologic tă asupra spiritualităţii şi noastre ca expresie artis­ Vremea
tească peste oameni şi fapte cii din Alexandria" şi cu Să fiu dragă junilor şi explicitată. a fiinţei umane în Româ­ tică şi ca act de cultură. geroasă
ţa. Ceri
o ceaţă care nu permite de- speranţa în viitoarele cărţi Ca merele pruncilor Personajul central, Ion nia antebelică. GliSsando este un film lat va
cît cu greutate să se des­ alo lui Petre Sălcudeanu. Teodorescu, un bărbat în rolul personajului pentru cinematecă, va sufi
luşească liniile generale ale Ca pita românilor, dintr-o familie respecta- principal, „domnul Teodo- VERONICA PALADE din sec
râturile
tramei. La aceasta concu­ M1RCEA MOJ prinse
de, pe
/ t+mv Jr
* / MW« f nw r «»iwr V mm nr * .»■ —«■ . ? »ama r ™ r[ “ * ***** J XcM,cr 9 **** y te, iar
Săptămlna trecută, la conduse de către po.etul pentru poemele autorilor naclul „Confluenţe", s-au î —i şi
mineaţ;
t sediu] Uniuni] Scriitorilor Ion Gheorghe, au citit Schimb de- experienţă din Deva, făcînd, în ace­ întîlnit într-un fructuos } re care
I din Bucureşti, a avut loc cîte un grupaj din cele laşi timp* observaţii asu­ dialog cu Corne] Popescu, > sista ş
j un fructuos schimb de mai reprezentative creaţii la Cenaclul „Flacăra" din care autor fiind discutat pra textelor citite. Inter­ redactor şef al Editurii | La i
| experienţă între cenaclu- scriitorii Dorina Brînduşa, Hunedoara). in parte, pe text, făcîn- venţia sa a constituit o „Cartea Românească", cu ' CU CCI
' rile revistei „Luceafărul" Constantin Dehelcan, Lui- în .cadrul dezbaterilor, du-se observaţii pertinen­ lecţie deschisă de poezie, redactori ai editurilor „E- j vor că
| şi „Ritmuri" al Bibliote- za Landt, Miron Ţie, Ioan ce au durat mai bine de te, critice. Dezbaterile' au de literatură adevărată. minescu". şi „Ion Crean- * ^ Vint n
tensific
~ X U
' ci] judeţene Ilunedoara- cinci ore, au fost scoase fost finalizate de către Cu prilejul deplasării în 80 km/
| Deva. Vasiu şi Traian Dinorel în relief calităţile scrieri­ poetul Ion Gheorghe, care Capitală, .scriitorii deveni lind z
în cadrul manifestării, Stănciulcscu (ultimul de lor celor şase oaspeţi, fie- a avut cuvinte de laudă au fost prezenţi şi la Ce- VALERIU BARGAU de 4 ser
* , ^ Tf t x j w - . i e s