Page 10 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 10
I DUMINICA, 6 IANUARIE 1985 Pag. 3
în activitatea organizaţiei de partid — experienţa Consfătuirea creatorilor de
acumulată se valorifică acum, vizînd permanent perspectiva artă literară şi plastică
rAKIE
(Urmare din pag. 1) Consfătuirea a fost emo
LJ»“4 Secţia „Aglomerator nr. ducţie cu materia primă te, la înalţi parametri a strictă a regimului termic, ţionant împlinită de un re
1", din cadrul Combinatului necesară folosirii la înalţi utilajelor şi maşinilor de prin folosirea de adaosuri loacele specifice ale artei a cital de poezie. proză
parjial
siderurgic Hunedoara, prin parametri de eficienţă a pe întregul flux. eu caracter intensiv (praful eforturilor muncitorilor şi şi eseu, susţinut de
Tele- numărul celor ce alcătuiesc capacităţilor din dotare. Acelaşi stil de muncă di de var) în’ procesul de aglo ţăranilor şi de a reflecta membrii cenaclurilor litera
iozdan colectivul de aici se si Deoarece s-a manifestat în namic, permanent orientat merare, prin buna întreţi prin scrierile şi creaţiile
.matele re hune’dorene „Ritmuri".
Robin- tuează printre secţiile mici repetate rînduri această si spre' întîmpinarea din vre nere şi exploatare a uti plastice marile izbînzi ale Deva (Miron Ţie, Dorina
•roduc- ale colosului siderurgic hu- tuaţie, cauzele care au ge me a problemelor pe' care lajelor. ' - colectivelor de muncă,-stră
r din nedorean. Un colectiv mic nerat-o şi măsurile ce se le ridică rezolvarea sarci daniile de zi cu zi ale oa Brînduşa, Dumitru Ilurubă),
. Ecra- In acelaşi scop, al creş ■ „Flori de mină" Uricani
tinanul — 207 oameni ai muncii ~ • impun pentru înlăturarea nilor aflate în perspectivă, terii productivităţii muncii, menilor cu împlinirile şi (Augustin Ţanca), „Panait
;. Epi- dar foarte bine închegat.. • sa au format obiectul unor este folosit de organizaţia echipele de electricieni frămîntările lor. Istrati" Petroşani (Ion Pas-
După cum afirmă înşişi temeinice analize în fie de partid din secţia aglo La dezbaterile consfă
fcecului coordonate de sing. Lazăr - cal Vlad, Constantin Cîm-
). -Mu- membrii săi, omogenitatea care organizaţie de bază, în merator nr. 1 pentru rea Vaida acţionează pentru tuirii au participat, venind peanu), „Lucian Blaga"
colectivului se explică, - în - comitetul de partid. S-a. lizarea celor 45 procente automatizarea benzii rever cu propuneri pentru îmbo
principal, prin faptul că stabilit ca atunci cînd sin de creştere a productivită găţirea vieţii spirituale hu- Hunedoara (Liliana Petruş,
al sibile nr. 17, destinată a- Virgiliu Veraj, „Flacără",
mai bine . de - 60 la sută copele din fluxuj de trans ţii muncii în. anul 1985. provizionării buncherului nedorene, scriitorii Radu
Iru cei dintre cei ce muncesc în port uzinal permit mane Această sarcină a fost adu de şarjă, iar sub conduce Ciobanu, Valeriu Bârgău, Hunedoara (Tfăian Dinorel
secţie sint comunişti, uni vrarea unui număr mai să la cunoştinţa comunişti rea şefului secţiei, ing. Du Dumitru Dem Ionaşcu, Eu Stănciulescu), „Sarmiş",
tatea lor de gînd şi fapte mare de navete, în depozi lor, a tuturor oamenilor gen Evu, Neculai Chirica, Haţeg (Constantin' Stâncii),
ial co- mitru Bucur, importante
'regăsindu-se înrîuritor în tul propriu să fie supli muncii din secţie în cadrul forţe au fost mobilizate Gligor Haşa, Victor Isac, precum şi de -un moment
iei. activitatea . tuturor oameni mentat stocul de minereu adunărilor generale de. pentru punerea în funcţiu prof. George Holobîcă, ing. de muzică tînără realizat
ită in lor muncii de aici. Suportul omogen, astfel îneît să se partid, sindicat, U.T.C., care Ion Miriţă, -artiştii plastici de grupul folk „Canon" al
omite- ne a celei de-a doua maşini
i edu- viabil al acestei afirmaţii asigure . un ritm constant. au avut loc la finele anu de şarjare, producţia de Ioşif Mătyas,. Ion Cârjoi şi Casei de cultură Hune
ai ju- îl constituie rezultatele: bun de lucru în aglome lui trecut. Atunci au fost Nicolae Adam. - ..... , doara.
pentru anui 1984, plănui la rator pe o perioadă înde luate şi măsurile care să aglomerat autofondant ast-.
or) : . fel obţinută asigurând în
Haidn- 1 producţia .fizică . a fost .de- • lungată de timp. Pentru permită ducerea sa la înde tregul necesar pentru sec
a Ca- păşit ’cu 38 000 tone aglo această, comunistul Ion plinire. Acum, în primele Localitatea — oglinda
au merat autofondant, produc Mişca, şef de echipă la zile ale anului 1985, s-a ţia I furnale.
? (co- Exemplele ar putea con
> din tivitatea muncii a . crescut primire, a propus consti trecut hotărît ia materiali
i cu 11 la sută, s-a realizat tuirea de echipe ad-hoc, zarea propunerilor făcute. tinua, pentru că ele se re spiritului cetăţenesc
al co- o economie de peste 200 care să ajute la descărca Comuniştilor Amos Stanca, găsesc, de fapt, în întreaga
tone la cocs mărunt. rea vagoanelor. Un alt co şef de echipă concasare, activitate a colectivului
ramu-
— In rezolvarea sarcini munist, Dumitru Berar, şef Ştefan Gîngă. şef de echipă muncitoresc din secţia a- Contraste în
lor „la zi“ — ne spune de echipă de lăcătuşi, a la primirea materiei prime, glomerator nr. 1, activitate
tlE
tovarăşul Ion Popescu, se adus în atenţie preocupa Vasile Zugravu, dozator, care poartă pecetea stilu
al co- cretarul comitetului de rea ce trebuie dovedită de Stratos Nanos, şef de echi lui de muncă dinamic, pu gospodărirea străzii
partid — pornim de la va toţi lucrătorii din sectorul pă aglomeratorist, Gheor ternicei înrîuriri pe care
umen- lorificarea învăţămintelor de întreţinere pentru func ghe Dănciulescu şi Ilie Bă organizaţia . de partid o — Indiferent de anotimp, ţenilor, mai cu seamă a
desprinse din experienţa ţionarea în condiţii optime nică, şefi de echipe lăcătuşi, exercită asupra tuturor oa locuitorii din comuna noasl celor care locuiesc pe stră
i (co- acumulată, avînd perma a macaralei portal din de le-au fost repartizate sar
iterar- menilor muncii de aici, tră, iubitori de ordine şi zile Minei, Pomilor şţ
c nent în atenţie perspectiva. pozitul de materii prime şi cini precise pentru atinge mobilizîndu-i puternic la frumos, ţin ca străzile să Suseni, sa-şi măture ori de.
(co- In anul trecut, secţia a- a benzilor transportoare. rea unor înalţi indici de traducerea în faptă a mă fie curate, curţile şi gră cîte ori esţe nevoie trotil
f'-'-Io- glomerator nr. 1 s-a con Iar perspectiva a confirmat utilizare intensivă şi exten reţelor sarcini ce le revin
B- fruntat, în ciuda bunelor din plin : în ultimele luni sivă a maşinilor şi insta din istoricele documente dinile cochete — ne spune arul şi strada din faţa
secretar
ad
Maria
Aida,
V • 3 " Yezuitste obţinute, şi cu ale anului trecut s-a înre laţiilor din dotare. Cum ale celui de-al XIII-lea junct al Comitetului comu locuinţei.
Aş a cum ne-am convins,
al co- unele greutăţi. Una dintre gistrat un însemnat spor îşi duc la îndeplinire sar Congres al partidului. nal de partid Teliuc. această datorie civică faţă
acestea a fost neasigurarea de producţie obţinută pe cinile încredinţate ? Prin Parcul din preajma şcolii de propria curte şi cartier,
ramu- ritmică a procesului'de pro baza funcţionării constan urmărirea şi respectarea MIRCEA DIACONU generale poartă amprenta faţă de propria localitate
hărniciei elevilor care — nu este privită de către
îndrumaţi de cadrele di toţi cetăţenii cu aceeaşi
Trecerea vîrîului de dactice Sînziana Lucaci şi responsabilitate. Mai sînt
—
porţiuni unde nu s-a cură
efec
Braharu
Aurel
tuează în mod repetat cu ţat gheaţa, aceasta deve
iarnă — o „cotă“ pentru răţenia aici dar şi pe stra nind un adevărat pericol
— se- da principală şi pe malu pentru pietoni. Simţul gos
linarii rile Cernei. podăresc lasă de dorit la
l: Xn- hărnicia energeticieuilor Centrul de comună este unii locatari ai străzii
(Mo-
genda bine gospodărit. Vitrinele Viorele, ca şi la cei mai
; Cu şi ferestrele unor unităţi mulţi cetăţeni care ocupă
moaşă (Urmare din pag. 1) * • şi şeful de echipă Ionel cum sînt Oficiul P.T.T.R., apartamente în blocuri pro
alante Burza de la casa sitelor,
Emi- cele comerciale aparţinînd prietate de stat. Nu este
’ing) ; lăcătuşul Viorel Jula de la I.C.S.M.I. şi I.C.S.M.A. suficient ca doi-trei să
irea) ; Acţiunile generale între stavila de apă caldă... Hunedoara, complexului acţioneze pentru a face
alizaţi prinse au primit caratele în numele tuturor ener- meşteşugăresc al coopera ordine în apropierea blo
PENI: concrete ale faptelor de
Xgigea geticienilor de la Mintia, tivei „Drum nou" sînt a- cului, iar alţii să privească
: A N: muncă izvorîte din abne- Constantin Neagu. secreta menajate de sezon. Zonele doar de la înălţimea gea
(Lu- • gaţie şi înaltă responsabili
Smisia tate... La culbutorul vagoa rul comitetului de partid, cuprinse . între - şosea şi mului cum lucrează ve
PE- ne-a declarat: „Avem aici, imobile — curate. cinul.
it din nelor cu cărbune, tînărul la „Steaua de pe Mureş", Aflăm că între cei care Este necesar ca deputaţii,
'•nci- Centrul ac reparaţii al S.M.A. Deva. Aurel Oprea se lăcătuş Vasile Mareş a in oameni minunaţi, devotaţi se remarcă prin participare în colaborare cu preşedinţii
•)- ocupă cu răspundere şi pricepere de reglarea pompelor de tervenit, recent, cu promp
i- injecţie peiitru tractoare. trup şi suflet partidului. la acţiuni de înfrumuseţare comitetelor de cetăţeni, să
-ra- titudine, înlocuind în nu Trecînd în ultimul an al a localităţii sînt Ioan Her- acţioneze mai concret pen
iitete- mai 30 - de minute un actualului cincinal, noi, toţi ban, Gheorghe Luca, Cosma tru mobilizarea tuturor ce
Eurată tronson de ţeavă de 1,5 m. tăţenilor la acţiunile de
■BAR- „Aşa am reuşit — ne-a energeticienii, purtăm adine Culcea. Gheorghe Apost-u,
fil Reparaţiile şi reviziile la tractoare
în
pe
conştiinţe
gospodărire
organizate
:rul) ; declarat operatoarea Liliana întipărite în secretarului ge Maria Uţă, Lidiâ Herban, străzi sau cartiere, dar şi
demnurile
Elena Zăvoianu ş.a., că la
ei pa- Mareş, sora lăcătuşului, neral al partidului, tovară o recentă acţiune de acest de mai multă iniţiativă
ăra) ; aflată la camera de coman
icerea si maşinile agricole - efectuate dă — să realizăm şi în şul Nicolae Ceauşescu, din gen, iniţiată de deputaţii din partea fiecărui locatar
ură) ; ziua respectivă descărcarea Mesajul . de Anul Nou, circumscripţiilor electorale din blocuri, ştiut fiind că
<Da- adresat întregului popor, de au fost curăţate prin muncă întreţinerea în bună stare
Işoara cu întreaga răspundere! a 50 de vagoane cu căr a face totul pentru a asi patriotică 500 m de străzi de igienă a propriei locuin
icopul bune". gura ţării o producţie ma şi şanţuri. ţe, ca şi a casei scărilor, a
: cui-
iţii şi într-una din nopţile tre ximă de energie electrică. — A mătura zăpada şi a trotuarelor şi aleilor de
ILIA : Directorul Staţiunii pen cute, maistrul Mircea Marc Cu aceste gînduri am în curăţa gheaţa din faţa lingă blocuri este o. datorie
(Lu- pentru punerea în stare de a fost chemat telefonic la ceput anul, ' iar realizările casei şi de pe streşini este cetăţenească, dar şi o obli
suris tru mecanizarea agricultu funcţionare a semănătorilor
ui). rii Cîrneşti, Ilie Bufnea, de porumb, a cultivatoare unitate. Motivul: se spăr din primele patru zile ne o obligaţie civică a fiecă gaţie derivată din lege.
aprecia că reparaţiile şi re lor, a maşinilor de plantat sese o conductă la supra- dau încrederea că ne vom rui cetăţean — explica de
viziile ţa tractoare şi cele cartofi. Reviziile şi repara încălzitorul de paravan al îndeplini Şi depăşi preve putatul Tiberiu Trif. A IOAN VLAD,
lalte maşini agricole se ţiile la aceste utilaje se cazanului 2 B şi trebuia în derile de plan şi în 1985". intrat ' în obişnuinţa cetă corespondent
desfăşoară în bune con- apropie de sfîrşit. locuită rapid. într-un timp
diţiuni, iar rezultatele ob Activitatea ce se desfă scurt, Mircea Marc a fost
ţinute pînă acum susţin la faţa locului împreună
Icloric şoară la atelieruţ central, cu şeful de echipă Petru
i în această afirmaţie. Din cele precum şi la cele opt sec Avram, lăcătuşii Sabin
de 31 tractoare ce trebuie re
jude- ţii de mecanizare din zonă Popescu, Vasile Dobrescu,
Gura- parate în perioada acestei suddrii Dumitru Dobrescu,
Deva este guvernată de răspun Aurel Paulescu şi.^ zidar-
Cin tec ierni, au fost puse la punct dere . şi conştiinciozitate,
ilişti : pînă în prezent 22. Au fost sudor — lăcătuşul ’ Gheor-
axim, toţi luerătorii fiind ferm ghe Stînea. Dimineaţa, lă
i. In- reparate toate grapele din hotărîţi să asigure condiţii 7, s-a aprins focul, iar la
Dţ: ia dotarea secţiilor şi 50 din orele 10, grupul nr. 2 ajun
SE ..a corespunzătoare pentru bu
uş. cele 65 de pluguri. Sînt sese la puterea nominală
na • desfăşurare a campa optimă. ■
avansate lucrările şi la
niilor agricole ale anului Alţi oameni harnici : co
celelalte maşini agricole.
1985, să materializeze munistul Francisc Kiss,
Reparaţiile de mai mare
orientările şi indicaţiile maistru la reparaţii benzi,
dificultate se execută în date de tovarăşul Nicolae reductoare şi alte instala
atelierul central al S.M.A. ţii de la cărbune, maiştrii
icntru Ceauşescu, secretarul gene Pavel Oală şi Voicu Luca,
Vre- Cîrneşti de căţre meseriaşi
xoasă de înaltă calificare, cum ar ral ai partidului, la Consfă impiegatul Cornel Bîrzan
mai tuirea de lucru pe proble — care răspund de calita
, nin- fi Liviu Lăzăroni, Ioan tea dozajului la cărbunele
sufla mele agriculturii. In cadrul trimis spre mori —, maiş
:e de Mihuţoni, Gavrilă Nicules- activităţii de zi cu zi din
ierînd cu .şi alţii. Fiecare lucra trii Gheorghe Anghel şi
es în această perioadă se ■ acor Tiberiu I-Iaiec, şeful de
mi- re executată este recepţio-' echipă Aurel Iovan — de
între dă atenţie maximă recon- la reparaţii turbine, grupu
gra- nată de către o comisie diţionării şi refolosirii pie
pînă alcătuită din mecaniza rile 5 şi 6, lăcătuşii Doşa
Cri- selor şi subansamblelor ce Karoly şi Sigismund Cara, Secţia panouri a I.M.C. Deva. Lucrind m maşina de sudat cu 3G de electrozi, Mi-
or fi tori pricepuţi, cu multă ex de la „reviziile tehnice" Iiaela Setea, Lili Mocanu şi Sofia Munteanu şi-au dobîndit stima întregului colectiv prin
7 Si perienţă. pot fi reutilizate. efectuate la celelalte gru strădania depusă în muncă, prin calitatea ireproşabilă a plaselor pentru planşce pe care
le execută.
In aceste zile se lucrează TRAIAN BONDOR puri, maistrul Ioan Şandru