Page 13 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 13
Pot* 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 4
allllipea
program însufleţi tor de acţiune al 15,0» Telex
15,05 Amfiioati
15,50 Laui-eJi'
Iul naţioi
Contribuţie sporită Sa îndeplinirea tuturor Ritmurile înalte ale 15,50 Cabinei
României
politieo-i.
industriei carbonifere 16,10 îndrumă)
sarcinilor economico-sociale în profil teritorial (Urmare din pag. 1) mică mecanizare, încât să tru lucră
cultură
se asigure fluenţă şi sigu 20,00 Telcjurna
La începutul lunii februarie a.c., urmează să se ale F.D.U.S. au procedat le la cultura cartofului, in acest an sarcini mai mari ranţă fluxurilor de extrac lor)
desfăşoare Congresul al III-Iea al frontului Democra pomicultură, în sporirea e- cu aproape 1,5 milioane to ţie şi de transport al căr 20,20 Actualila
ţiei şi -Unităţii Socialiste şi cea de-a II-a Conferinţă la relevarea — prin inter feetivelor de ovine, porci ne de cărbune faţă de bunelui la ziuă. nomic
pe ţară a Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socia mediul dării de seamă, dez ne şi păsări sînt umbrite 1984. Sînt prevederi extrem La fiecare întreprindere 20,55 Pc aripii,
baterilor şi programului de
liste — evenimente de importanţă majoră în viaţa de nerealizarea efectivelor de mobilizatoare, dar — minieră să se tragă învă lor)
politico-sociulă a ţării. în perioada premergătoare, res măsuri adoptat — a modu do bovine şi a producţiei aşa cum se exprimau mai ţămintele necesare din ac 20,35 Roman fi
lui in care consiliul comu
pectiv chiar în aceste zile, la nivel de localităţi au na] al F.D.U.S., membrii de lapte de vacă. Iată de mulţi factori de conducere tivitatea anului trecut, atit „Marco I’
loc conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor componente ce, in viitor, va fi nevoie ai unităţilor miniere din pc linia asigurării şi pre dul 12
O.D.U.S. şi FjD.U.S. Sînt tot atîtea prilejuri de bilanţ de o conlucrare mai bună cadrul ci.M.V.J. —, posibil gătirii forţei de muncă — 21,45 Telcjurna
al realizărilor obţinute, de analiză critică şi autocri au acţionat pentru trans între organizaţiile compo de înfăptuit. Aceasta atîl domeniu hotărîtor în înde lor).
punerea în viaţă a sarci
tică, în spirit de înaltă responsabilitate, a activităţii nente ale F.D.U.S. pentru pe baza noilor capacităţi plinirea planului, dar insu
desfăşurate, de relevare a direcţiilor viitoare de ac nilor şi hotărîrilor Congre a-i determina pe toţi cetă de producţie care urmează ficient aflat în atenţie şi
ţiune pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii în sului al 11-leu al F.D.U.S., ţenii care deţin suprafeţe să intre în funcţiune în susţinut de toţi factorii Radi
scopul traducerii neabătute în viaţă a măreţelor obiec Congresului al Xll-lea şi de teren şi dispun de-sufi acest an, cît mai ales pe răspunzători de producţia
tive şi sarcini stabilite de cel de-al XlII-lea Congres Conferinţei Naţionale ale ciente braţe a.pte de muncă seama creşterii productivi de cărbune — , cît şi a or
să crească un număr spo tăţii muncii în abataje şi ganizării si conducerii ac
.ii partidului. partidului. rit de bovine, să urmeze în cariere. Ca urmare, in tivităţii direct productive, BUCUREŞTI
dioprograimil
exemplul cetăţenilor Gheor- a respectării tehnologiilor La ordinea zi.li •
Conferinţele pentru dare ghe Pleşa, Simion Pavel, toate minele sînt necesare tură; 7,00 Rad
de seamă şi alegeri ale Conlerinte pentru dări de seamă si alegeri Vasile Danciu, Roman Pa măsuri ferme, concrete, te de extracţie şi întărirea Hotărîrile Con;
O.D.U.S. şi F.D.U.S. clin ale O.D.U.S. si F.D.U.S.' vel, Vasile Igna, Roman meinic fundamentate. Ele sub toate formele a dis mările tovară*
comuna Bulzeştii de Sus Meşter, Toader Jurj ş.a., trebuie dezbătute cu res ciplinei muncii. Ceauşeseu de —
ac!
nostru
au subliniat cu putere ro ganizaţiei comunale şi o Cei înscrişi la dezbateri care cresc mai mult de 15 ponsabilitate şi discernă- Muncind in acest mod — ţionară ; 8,00
lul însemnat, pe care îl au scrie de neajunsuri: carac — dintre care îi amintm bovine fiecare" — arăta. în mînt în apropiatele adunări aşa cum de altfel a indi sei; 8,10 Curii
aceste organizaţii reprezen terul adeseori formal al a- pe Olimpia Gancea, pre ouvîntul său, Cornel Creţa, generale alo oamenilor cat în repetate rînduri se lor; 9,00 Bule
Răspunderi
tative ale democraţiei noas dunărilor şi învăţământului şedinta comitetului comuna) preşedintele consiliului co munciî, urmînd să devină cretarul general, al parti 0,05
lor; 10,00 Buli
tre socialiste în asigurarea politieo-idcologie O.D.U.S., al femeilor, Elena Tălnfa- munal a] F.D.U.S. programe zilnice de lucru dului, tovarăşul Nicolae >0,03 Cinice dl
participării organizate a tu faptul că mai sînt chiar ciu, preşedinta comitetului în întreaga activitate pro Ceauşeseu se vor putea rese; 10,20 Din
pop.
turor cetăţenilor comunei unii membri ai comitetului comunal al O.D.U.S., Geor- Programul de măsuri, ductivă. atinge ritmuri tot mai înal dansurile Revii
Mioriţa.
Ja înfăptuirea politicii parti comunal O.D.U.S. care nu geta Floarea, secretara co îmbogăţit cu numeroasele Prima şi cea mai impor te în industria noastră grafie şi folcli
ştiri;
dului şi stalului nostru. participă activ la rezolva mitetului comunal al U.T.C,. propuneri făcute în confe tantă este intensificarea carboniferă şi, implicit, pro latin de pionierii,
Temeinicele analize făcute rea sarcinilor încredinţate ioan Aslău, vicepreşedinte rinţă, demonstrează grija lucrărilor de pregătiri şi ducţii superioare. îneît să fonul
blicitate; 12,0(
iniţia] în fiecare dintre ce organizaţiei, existenţa u- al consiliului popular co şi preocuparea cu ca're or deschidere — pc baza in poată fi abordat» de pe Ştiri; 12,03 '
le patru organizaţii consti nor carenţe în mol) Uzarea munal, Petru Paul şi Auri ganizaţiile componente ale troducerii mai masive a me baze solide prevederile vii Ic lor/
tuite la nivelul satelor com tuturor locuitorilor comunei ca Ionel, preşedinţi ai F.D.U.S. din comuna Bul canizării şi la acest gen torului cincinal, cînd pro-' -foK-
ni ier A rauio-tv
ponente, darea de seamă şi Ia înfăptuirea sarcinilor e- consiliilor săteşti alo zeştii de Sus sînt hotărîte de activitate —, în vederea ducţia de cărbune a ţării la 1 h 15,0i
mai eu seamă dezbaterile conomiee care le revin p^in F.D.U.S. din Bulzeştii de să acţioneze pentru întări asigurării continue a fron v.a trebui să ajungă — rioşiloiv 16,00
din conferinţa comunală a planul economie propriu Jos şi Ruseşti -— au insis rea răspunderii fiecăruia turilor de producţie pentru după cum a stabiliţ Con- ştiri; 10,05 Solb
de
folcloricc
J
O.D.U.S. au reliefat preo prin cel de autogestiune şi tat pe relevarea modului în muncă, pentru realiza exploatarea cărbunelui. De giesul al XUI-lcq al parti Radiogazcta
cupările comitetului comu auto,aprovizionare teritoria în care activitatea educa rea integrală a tuturor sar asemenea. în paralel cu in dului —- Ia cel puţin 100 16,55 Sfatul mo
nal al Organizaţiei Demo lă. Demn de remarcat fap tivă şi politico-ideologică cinilor economico-sociale în troducerea unor noi agre milioane tone pe an. Buletin de ştiri
craţiei şi Unităţii Socialiste tul că participanţii la con profil teritorial, pentru an gate şi instalaţii de mare Cu asemenea gînduiâ şi dul — centrul
ştiinţa
întregii
pentru atragerea tuturor ferinţă nu s au limitat la desfăşurată de organizaţii trenarea fiecărui cetăţean productivitate. în abataje, deplină angajare muncito Audienţa radio
le de masă şi obşteşti, sub
color 10.') membri ai săi la simpla trecere în revistă a conducerea comitetului co la îndeplinirea exemplară se impune utilizarea Im’ ra rească, revoluţionară, acţio serii; 20,00 Radi
pâinii
rezolvarea sarcinilor ce vi neajunsurilor, ci au formu c a obiectivelor stabilite de ţională, la parametri .optimi, nează |n ,.acest an minerii Memoria La s
*
nesc;
munal
'u partid, se regă
zează sporirea numărului lat propuneri concrete me seşte în realizarea sarcini istoricele documente ale revizuirea şi repararea la Văii Jiului, asigurând astfel 22,00 O zi în Ir
de animale crescute în gos nite să ducă la grabnica lor economico-sociale ce celui de-al XIIT-lea Con timp şi de calitate, asigura economiei naţionale canti Bijuterii muzic
„
rcsal partidului.
podăriile. particulare, rea gres rea ritmică a necesarului tăţi tot mai mari de căr re; 23,30—5,00 N
respectivelor
zi cal.
lizarea sarcinilor economi înlăturare au a ales, totodată, revin locuitorilor comunei. de materiale, piese de bune cocsifieabil şi ener
greutăţi,
ce în profil teritorial prin în noul comitet pe mem «Rezultaţele bune obţinu- MIRCEA DIACONU schimb şi echipamente de getic !
sistemul de contractări ■ şi brii O.D.U.S. care s-au do °n vvvvvxroVvsrtt vvvv*K*wv''a'V'iirv [“■"a**h“*“ b'WV ■W, a"i r W.VAWiV.VifiOVAV.WAV m&w
,
,
achiziţii, efectuarea de lu vedit exemple de acţiune
crări de' gospodărire şi în in înfăptuirea tuturor sar
frumuseţare a localităţilor cinilor puse în faţa orga
şi altele. nizaţiei în întreaga perioa DEVA: Iubire
Valeria T.urnei, Emilia dă analizată. birc (Patria);
(Arta):
HUNE
Bie, Flena Tălmaciu, Teo glinda spartă
dor Doţ, Vasilc Dumitres- In continuare, în cadrul sala A) : Saluta
cu, Axente Lucaci, ceilalţi conferinţei comunale a gigea (Modern
participanţi la dezbateri au Frontului Democraţiei şi La secţia de reparat a- — Pentru noi c rentabilă. oare dispune această uni 0 servi se. De ce să bată Poliţist .v
prezentat, pe lingă sucee- Unităţii Socialiste, cei a- paratură clectroeasnieă de- Completăm prin ea o p uâe tate nu este la fel de mare omul drumul din Bejan căra);
(Aria) ;
sMe obţinute în activitatea proapc 200 delegaţi aleşi cu pe strada M. Kogălnieeanu din piesele de schimb care ea al celei din strada M. piuă în Dacia pentru a că pionul fiii
desfăşurată în cadrul or- prilejul adunărilor săteşti a Cooperativei meşteşugă ne lipsesc sau care se pro Kogălnieeanu. Totuşi... păta o informaţie ? Dar, să ring) ; Ultimi..
reşti „Mureşul" din Deva : cură mai greu. Rezolvarea problemei spa revenim la... recuperări. rea) ; Runda a
iembrie) ; LUPE
— Aş vrea să-mi înlo — Ce achiziţionaţi ? ţiului respectiv este posibi •— Tovarăşe Ervirt Farkaş, rii (Cultural) ;
cuiţi capacul de la o ma — Maşini de. spălat, fri lă prin construirea în spa care este valoarea pie Spectacol la co
şină de spă-lat „Alba gidere, aspiratoare, motoa tele atelierului a unei ma selor sau subansamblelor ceafărul); LON.
tul (Minerul) ;
Lux-9". re electrice, sobe electri gazii. eu o arhitectură adoc- recuperate şi refolosite a- Un marinar răn
—' Cum să nu, se poate ce... nul trecut de la populaţie ? (Muncitoresc) ;
— a răspuns prompt şeful insulta (Reteza
100 de bucurii
secţiei, I.oghin Drăgoi. — Valoarea acestora se şic); OR A ŞTIE
— Ce alte piese sau sub- ridică la 5 000 lei- şi mai stelelor (Patria
ansamble- recuperate mai avem în stoc în valoare de GIU-BAl: Şatra
aveţi pentru a servi prompt în unităti 1 (100 lei. cultură); II ATI
jui — seriile 1*
populaţia ? * -— Ce achiziţionaţi ? BRAZI: Contrat
— Depinde ee v-ar mai mă; CALAN: /
in teresa. prestatoare — De regulă lămpi, dar ne a lumii (Caî
ră) ; SI MERI A :
.Şi astfel, am intrat în şi tranzistori, rezistenţe, ba de dragoste
subiectul anchetei noastre : de servicii condensatori. 1LIA: Mexicul
ce se recuperează şi cum — Din acest punct dc ve seriile I-ll (Lu
sc valorifică prin asemenea
unităţi din ceea ce este dere, mai mult din recu
recuperabil şi valorificatul. perări ne descărcăm — a
I. L. Deva — Chişcădasa. O imagine parţială a instalaţiilor Am aflat că secţia res — Chiar .şi plite electri
cuptorului de ardere nr. 1. vată. Cu sprijinul consiliu intervenit în discuţie Con
pectivă a recuperat anul ci? de . gătit, Ia curent tri lui popular municipal şi eu stantin Turcitu, lucrător în
trecut piese şi subansamble fazic ? fondurile cooperativei se
de la populaţie în sumă de — Chiar. Pc unele le dez poate realiza şi aşa ceva secţie. Timpul prob;
12(3 000 Iei. membrăm pentru piese şi dacă se vrea cu toată tra Oferta de achiziţie e ma azi, 8 ianuarie
— Ce reprezintă aceasta subansamble bune. pc alte gerea de inimă acest lucru. rc, după cum ne spune şe mea va fi rec»
(Urmare din pag. 1) teţe tehnologia stabilită. De in planul secţiei ? le le transformăm pe cu noaptea şi dimi:
asemenea, recoltarea şi rent de 220 volţi. Se caută Unitatea de depanări ra- ful unităţii. „Sîntem singura va fi w'.jabil :
dublu 208 şi Pionier. Prin transportul producţiei s-au — Mai întîi posibilităţi în special la sate. dio-tv. din acelaşi cartier unitate din Deva care fa ninge s. ..J. Si
intervalului,
c
recoltele realizate — peste făcut tot manual, economi sporite de a servi populaţia. Dc mai multe demonstra are problemele ci, pe caro, cem recuperări" — spune acoperi dinspre
12 000 kg ştiuleţi la hectar sind astfel combustibilul. Piesele achiziţionate din ţii nu e nevoie. Am trecut înainte de a intra în su el. Bine că face. E un în cădea ninsori
su
va
— s-au detaşat 1IS 300 şi Un accent deosebit am dezmembrarea unor apara şi pe la secţia similară din biect, lucrătorii de aici au Vin tul din noi
moderat
Pionier. pus pe ridicarea rentabili te vîndute nouă de popu cartierul Dacia a aceleiaşi ţinut să ni le spună şi să ceput. Dar. e rău că alto est. Temperatul
Atenţie maximă am acor tăţii culturii porumbului. laţie reprezintă circa 25—27 cooperative, secţie deschisă ne ceară sprijinul. Una din unităţi nu desfăşoară o a- vor fi cuprinse
dat asigurării unei densi Ca inginer şef al C.A.P. la sută din materialele fo de un an şi condusă dc tre clc: pentru această u- semenea activitate. Este un 20 şi minus 15
in
tăţi corespunzătoare, care a urmăresc în permanentă losite la reparaţiile pc care Viorel Igna. nitate, ca Şi pentru cea de motiv de intervenţie pen cele maxime
12 şi minus 7
fost de 75 000 plante la le-am făcut anul trecut. — Anul trecut, ne spune uz casnic din vecinătate, mineaţa, local ;
hectar la răsărire, iar 1 a calitatea lucrărilor, modul Am avut, la acest capitol, interlocutorul, n-am avut cooperativa a cerut instala tru conducerea cooperati nala ceaţă, cu c
cum
cooperator
şi
fiecare
recoltare am avut cîte mecanizator îşi îndeplineş al recuperării şi revalorifi plan la recuperări. rea unui telefon. A cerut vei; căci tot prin hotărârea chiciură.
72 000 plante la aceeaşi u- te sarcinile şi respectă teh cării, un plan de 100 000 mai demult, dar cererea nu cu care a acţionat aceasta La munte, vr«
nitatc de suprafaţă. Ca lu lei. L-am depăşit. Ca o con — Dar aţi făcut ceva ? a fost satisfăcută încă. Con s-a realizat şi ceea ce s-a rece, cu ceru
că
crări de întreţinere s-au e- nologia stabilită. Pornind secinţă, am putut servi cu — Nu. Este necesară în siderăm că Oficiul munici noros. Vor Vint
moderate.
fcctuat cîte două praşile de la experienţa dobîndită, prestaţii mai mulţi cetă această zonă o asemenea pal de poştă şi telecomu realizat. Să continue ceea moderat, cu lntc
mecanice şi rărilul manual. acţionăm cu perseverenţă ţeni şi ne-am depăşit pla activitate, dar nu avem un nicaţii trebuie să înţeleagă ce a început;-cu tenacitate, cale din nord î
Specialistul nostru în efec pentru ca şi în acest an să nul secţiei cu 237 000 Iei, spaţiu în care să depozităm că nu lucrătorii dc aici sînt spre folosul economic al pînă la 60—80 k
tuarea lucrărilor de semă ne aducem, o contribuţie adică cu aproape 30 la obiectele achiziţionate pen cooperativei, pentru mai colind zăpada. I
nat şi întreţinere este me mai însemnată la înfăptui sută. tru dezmembrare sau re- primii interesaţi în insta semnala ceaţă c
t
dc chiciură.
canizatorul Romulus Toa- rea obiectivelor noii revo — Este rentabilă o ase condiţionare şi revînzare. larea unui telefon, ci popu buna servire a cetăţenilor.
eler, care respectă cu stric luţii agrare. menea activitate? într-adevăr, spaţiul de laţia din zpnă, pe care ei ION CIOCLEI