Page 16 - Drumul_socialismului_1985_01

i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ i Un colectiv puternic angajat
TN ZIARUL DE AZI :
în înfăptuirea lucrărilor
3 Conferinţe pentru dări
de seamă si alegeri ale
O.D.U.S. şi F.D.U.S. de îmbunătăţiri funciare
SI Repartizarea forţelor în
strădania
responsabi­
raport cu necesităţile lă în pentru înfăptuirea noii gliş ş.a. N-aş vrea să omit
C I Â L I S M U L U !§ O sărbătoare a cînte- revoluţii agrare, obţinerea lui Alexandru Viora, a bri­
brigada
electricieni
de
a
producţiei - preocupa­
re statornică a orga­
unor producţii agricole si­
de
instalatori
gada
lui
nizaţiei de partid
gure şi stabile — obiective
Grigore
Moldovan,-secţia de
de maximă însemnătate pu­
cului şi versului
Ormindean,
tru
secţia
de
Ceauşcscu,
secretarul
gene­
B Sport se de tovarăşul Nicolae mecanizare condusă de Pe­
industrială
producţie
coor­
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. ral al partidului, în faţa
B Carnet cultural lucrătorilor ogoarelor — donată dc Cornel Chirică,
con­
transport
B încrederea colectivului colectivul de muncă al în­ coloana de de Filaret Lehaei.
dusă
trebuie răsplătită cu treprinderii de execuţie şi Lista ar putea fi foarte
fapte de muncă de fie­ exploatarea lucrărilor de lungă.
care membru al său îmbunătăţiri funciare are-
Anul XXXVII, nr. 8 446 MIERCURI, 9 IANUARIE 1985 4 pagini - 50 bani un rol important. — Să ne referim la 1985,
— întrucît 1984 s-a în­ ultimul an al actualului
cincinal. Ce sarcini stau în
cheiat, v-ara ruga tovarăşe faţa I.E.E.L.I.F. ?
Congresului al XIII-lea al P.C.R. — Nichifor Crainic, inginer şef — Planul la conslrucţii-
ai unităţii, să ne spuneţi ce
rezultate a raportat unita­ montaj creşte cu 25 la su­
program însufleţi tor de acţiune al întregului popor tea dumneavoastră. tă. Va trebui să realizăm
— La indicatorul produc­ amenajări locale de iriga­
ţie industrială sarcina a fost ţii pe 3000 ha la Uroi, Cilii-
m i tîd i a. Sin ta n d rei -Dc va,
Energetica hursedoreană: tradiţie, silii îndeplinită în proporţie de Beriu-Căstău, desecări pe
124 la sută, la construcţii-
montaj am realizat 100,5 la
1000 ha în zona Haţeg-Uni-
rezultate bune
Avem
sută.
prezent şi viitor luminos lijjip şi la productivitatea mun­ rea, combaterea eroziunii
solului pe 7 400 ha la Măr-
cii, la indicatorii de eficien­
tineşti, Silvaş, Rîu de Mori,
ţă economică. Sîn.pctru, Nădăştie, Toteşti.
Nu peste mulţi ani — mai din 1965 i-a avut drept ma­ o importanţă deosebită M” ll
puţin de un deceniu — c- gistral constructor pe în­ lărgirii bazei energetice a —- Unitatea şi-a format Vom continua construcţia
nergotica hunedoreană va suşi ctitoi'Ul României so­ ţării, ceea ce înseamnă că de-a lungul anilor un co­ fermei zootehnice din Uni­
împlin; venerabila vîrstă cialiste, secretarul general noi. hunedorenii, trebuie lectiv harnic şi conştiincios. rea a I.A.S. Ilaţeg, a aduc-
de 100 de ani: ia Govăjdia al partidului, tovarăşul să facem totul pentru în­ — Aşa este. Avem oa­ ţiunii de apă dc la I.S.C.I.P.
funcţiona o centrală hidro­ Nicolac Ceauşcscu. Condu­ deplinirea în mod exem­ meni buni, ce se străduiesc Orăştie, modernizările fer­
electrică cu o putere insta­ cătorul nostru iubit a ca­ plar a sarcinilor ce ne re­ să-şi facă datoria eu răs­ melor zootehnice de la
lată de 0,3 MW, încă înain­ racterizat deosebit de exact vin în ultimul an din ac­ pundere. E dificil să-i'nu­ C.A.P. Unirea-, Leşnie, Bră-
te de 1895. Nu e deloc tîr- necesitatea realizării inde­ tualul cincinal şi în etapa mesc pe toţi- cei ce o me­ nişca ş.a. Vom construi pa­
ziu, dacă ne gîndim că pendenţei energetice a ţării: viitoare" — ne-a declarat rită. Din brigada dc pe Va­ tru ha solarii la A.E.S.C.U.
prima centrală hidroelectri­ „Trebuie să înţelegem că Constantin Neagu, secreta­ lea Streiului condusă de Deva, o hală de producţie
că din lume a fost con­ problema făuririi societăţii rul comitetului de partid ing. Vasile Ţop, se eviden­ la „Plafar" Orăştie etc. Sînt
struită în 1882, sub condu­ socialiste multilateral dez­ de l C.T.E. Mintia. Că ţiază echipa de zidari con­ sarcini mobilizatoare şi ele
a
cerea inventatorului Edi­ voltate este legată de creş­ este aşa, ne-o dovedesc toţi dusă dc Mihai Chihaia, me­ au fost însuşite de între­
son. terea puterii şi independen­ oamenii pe care i-am vă­ canicii Ghcorghe Ştefan şi gul nostru colectiv. Mobi­
Deci, ne putem mîndri, ţei economice a ţării ! O zut, acum, la început de lizaţi de chemările cuprin­
ca judeţ, cu priorităţi şi independenţă politică, fă­ an, în mai toate sectoarele Gheorghe Pop, exonvatoris- se în cuvîntarca rostită
în acest domeniu. Dar, de ră independenţă economică C.T.E. Mintia. Ing. Gheor- tul Ioan Viţan, subingine- de t o v a r ă ş u l Nicolae
la acest «sfert" de mega­ nu poate fi de conceput !". ghe Rusu ne-a vorbit des­ rii Constantin Mocan iţă şi
watt plnă la megawaţii — Energetieienii hunedoreni pre preocupările privind Crăciun.Ciurca, foarte mulţi Ceauşcscu la Consfătuirea
măsuraţi astăzi cu miile ! au fost şi vor fi întotdeau­ depăşirea indicatorilor de alţii. Din brigada de pe de lucru pe problemele a-
— produşi numai de Min­ na în primele redute ale producţie, eliminarea pier­ Valea Mureşului, condusă griculturii şi în Mesaj uţ de
tia şi Paroşcni şi pînă la luptei pentru atingerea a- derilor de apă-abur pe cir­ de ing. Ianachis Torgos, aş Anul Nou, lucrătorii între­
ponderea de 11,8 la sută cestui obiectiv strategic al cuitul închis (cea. 200 m numi pe subinginerul Ioan prinderii noastre, în frun­
in economia naţională şi actualei etape de dezvolta­ lungime) şi pe circuitul de Bodrcanu, maiştrii Marin te cu comuniştii, se vor
pînă la locul I pe ţară, re economico-socială. „în adaos (857 m), reducerea I.A.C.R.S. Hunedoara. Un Vladu şi Simion Ormin- strădui să le dea înfăptui­
ocupat în prezent de jude­ magistralul Mesaj de Anul cheltuielilor, îmbunătăţirea nou electromotor va fi repus dean, excavatoriştii Andrei re, contribuind astfel la
ţul nostru rn producţia de Nou adresat întregului nos­ mersului economic al cen­ în funcţie de mîinile harnice şi Ludovic Deniei, Francisc sporirea producţiei agrico­
energie electrică, a fost un tru popor, în care şi-au gre­ tralei (în 1985 vor funcţio­ alo bobinatoarei Mar ia Oltean, şi . Vilhclm Ghcrghescu, le, la traducerea în viată
drum lung. Acest drum şit locul cele mai vitale na 7 mori pe fieca.re grup, de la atelierul electric al sec­ mecanicii Vasile Bădărău, a Directivelor Congresului
■spre energic şi lumină, de probleme pentru ţară si in vederea creşterii ener­ ţiei mecanizare. Petru Cioară, Alexandru al XIII-lea al partidului.
aproape un veac, a fost pentru întreaga omenire, to gici pe bază de cărbune) Csakani. brigada de zidari
mult mai bogat în împliniri varăşul Nicolae Ceauşcscu ş.a. în acest an, ponderea coordonată de Iosif Cu- TRAIAN BONDOR
începînd cu ANUL UNU a subliniat din nou că Şi energiei electrice pe bază
al libertăţii noastre, iar în continuare se va acorda de cărbune în total pro­ însemnate depăşiri
ducţie vg fi de circa 80 la
sută, cu aproape 2 la sută de plan Tratativele — mai
mai mare decît în 1984. în
atelierele proprii vor fi re­ în zootehnie
condiţionate peste 80 la su­ necesare ca oricînd
tă din piesele necesare, iar ' Cooperativa agricolă
5 la sută vor fi confecţio­ de producţie din Boşo- „România a desfăşurat o activitate intensă şi
nate din nou, rămînîpjd ca rod a înregistrat, la sfîr- s-a pronunţat ferm pentru soluţionarea conflictelor
mai puţin de 15 la sulă să şitul anului trecut, în­ şi problemelor litigioase dintre state numai şi nu­
fie aprovizionate de la alţi semnate depăşiri la efec­ mai pe calea paşnică a tratativelor. Conflictele
furnizori. Maiştrii Iulian tivele de botine, ovine existente în diferite regiuni ale lumii provoacă
Săvesc.u, Lasou Macru, Ni­ Şi porcine, precum şi la zilnic mari pierderi umane şi materialo, fac să
colae David, Corncliu Cri- producţia de lapte, car­ crească pericolul unui război mondial. Oricît de
şan, Nicolae Stan, Nicolae ne şi lină livrate la fon­ îndelungate şi grele ar fi tratativele, negocierile
Cazacu şi alţii ne-au vorbit dul de stat şi la fondul paşnice reprezintă singura cale raţională de solu­
despre exploatarea cores­ de autoaprovizionare. în ţionare a problemelor litigioase dintre state, singu­
punzătoare a tuturor agre­ plusurile realizate se re­ ra alternativă la conflicte şi războaie".
gatelor, despre tratarea a-
pei, executarea altor lucrări, găsesc eforturile şi răs­
„în 1985 sînt planificate re­ punderea în muncă do­ NICOLAE CEAUŞESCU
vedite de îngrijitorii de
paraţii capitale la 26 mori
de cărbune, la instalaţia de animale Susana Jurj, în decursul istoriei, re­ d c î n c o r d a r e pe
captare a cenuşii şi elec- Ioana şi Marioara Onu, zolvarea mânu militari a glob, faptul că perioada
trofiltrele blocurilor 2 şi 3, Maria Bruzan, Veronica problemelor litigioase din­ actuală este caracterizată
Uzina <l<- preparare a E.M. Deva. Echipa de. lăcătuşi con­ la instalaţia de tratare a Băluşe, Ioan Vlad, Sîn- tre state nu a făcut decît prin numeroase şi grave
dusă de Viorel Abrudcan efectuează pregătirea la faţa locu­ ziana Şerbănescu, Gheor- să acrediteze dreptul for­ conflicte internaţionale.
lui pentru schimbarea unui dispozitiv de alimentare a MARIN NEGOIŢÂ ţei, în dauna forţei drep­ România socialistă, pre­
morilor cu minereu. Foto NICOLAE GHEORGHIU ghe Bolog şi alţii.
(Continuare în pag. a 2-a) tului. Or, există numeroa­ şedintele ei, tovarăşul
se exemple în istoria ome­ Nicolae Ceauşcscu, s-au
nirii care demonstrează pronunţat şi se pronunţă
clocvWit faptul că masa cu hotărîre neabătută în
Calitatea valorificării folclorului local tratativelor este de prefe­ favoarea renunţării defi­
rat cîmpului de luptă, că nitive la calea militară, a
negocierile au menirea să recurgerii exclusiv la mij­
Etapa orăşenească a Fes- duceri, organizaţii de partid nerii interpreţi, oameni ai Casa de cultură şi-a eta-' | economisească uriaşe re­ loace politice, la dialog
Jlivalului naţional „Cintarea şi sindicat acordă o aten­ muncii, au etalat întreaga lat punctele sale forte in * surse umane şi materiale. între părţile implicate,
României", desfăşurată la ţie susţinută actului cultural- măsură a talentului lor, în­ domeniul artistic - orches- I Iar acum, în epoca arse­ pentru reglementarea pro­
' Orăştie, a evidenţiat preo- educativ şi artistic. treprinderea chimică a mai tra de muzică populară di- * nalelor nucleare, imperati­ blemelor lor litigioase. în
| c u pa re-a factorilor locali de Ansamblul lolcloric al în­ prezentat in concurs un mi- rijată de lliuţă Ciorogaru, | vul tratativelor este mai nenumărate rînduri, ţara
s cultură şi sindicali pentru o treprinderii chimice, de cu- crotaral, solişti vocali şi in­ formaţia de dansuri popu­ mult decît o evidenţă. El noastră a evidenţiat că
] temeinică şi atentă valori- rind constituit sub îndru­ strumentişti. lare mixte pregătită de Va- . trebuie să devină o axio­ în soluţionarea probleme­
licăre a creaţiei populare sile Popa, soliştii vocali Mi- | mă.
s Folosirea forţei şi a a- lor complexe ale vieţii
I din bogata vatră folclorică hai Petreuş şi Maria Cioran ' trebuie să
Orăştie - Valea Mureşului, (o notă aparte pentru re­ meninţârii • cu forţa nu internaţionale
constituie un „dat" imua­ se pornească de la oii mi­
»A evidenţiat, deopotrivă, a- pertoriul primului, mai ales s bil. Astăzi, mai mult ca narea completă a politicii
portul pe care aceasta II pentru balada „Vlaicule, fiu J de forţă şi ameninţare cu
J poate avea la educarea şi de ţăran"), soliştii insiru- * oricînd, omenirea ştie că
I creşterea spiritualităţii per- mentişti Aurel Sibişan şi Va- j „argumentul" armelor forţa, de Ia respectarea
\ sonalităţii umane,- în con- marea coregrafului Vasile La riadul ei, întreprinde­ sile Brăniştean (vioară), Ion t poate şi trebuie să ce­ neabătută, în relaţiile
| cordanţă cu documentele Popa şi dirijorului Eli An- rea mecanică a transpus Pătrăşcanu (taragot). deze locul argumentului dintre state, a principii­
J Congresului al XIII-lea al drone, a valorificat obiceiul scenic un obicei lolcloric de Orăştia a dovedit că ră- | raţiunii. Pentru orice lor deplinei egalităţi în
Î partidului. lolcloric „Bitităul“ — denu­ iarnă, sub îndrumarea lui mine, in felul acesta, o Io- ' conştiinţă lucidă este clar drepturi, independenţei şi
Pe lingă casa de cultură, mire locală pentru şezătoa­ Vasile Chevereşan, A fost- calitate in care calitatea va- . | că. practic, nu există di­ suvera n i tă ţii naţionale,
vergenţe care să nu poată neamestecului în treburi-
I In scenă au lost prezente re, Structurind corect des­ un spectacol unitar în care lorilkării folclorului local ( fi rezolvate prin trata­
} şi două unităţi economice făşurarea obiceiului, reali­ pulsează cu putere momen­ este la înălţime. tive. EUGENIA MAR1NESCU
' — întreprinderile mecanică zatorii au alcătuit un spec­ tele de colindă, de dans Avîhd în vedere exis­
ţ şi chimică, ale căror con­ tacol de calitate in care ti­ mixt, căluşeresc, muzicala. MINEI. BODEA
tenţa diferitelor z o n e (Continuare in pag. a 4-a)
s arwnr t jrujur * jsxsAir r