Page 17 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 17
Paq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
mcKtsr.MK.u;
rosului al XlII-lea al P.C.R. -
nsufleţitor de acţiune al întregului popor 15.00 t.
15,05 n
1.5.30 El
i a,y 111
Pi
16.30 în
Sub semnul permanentei dorinţe Energetica liunedoreană: 20.00 T<
Iu
20,20 Tj
de autodepăşire, de valorificare tradiţie, prezent şi viitor Ei
P(
E J
di
superioară a întregului luminos llt
lo
so
potenţial productiv (Urmare din pag. 1) subterane în acest ultim an 20,35 Fi
„I
al cincinalului**.
sii
apoi şi alte agregate im Hotărîrea de a munci în m
Climatul fertil de anga tate. De asemenea, prin ac 1984 numărul gospodăriilor portante — sublinia ing. 1985 mai bine, cu mai mul a
cc
jare şi responsabilă anali ţiuni de masă* au fost mo în care s-au crescut animale Adrian Rovinaru, şeful Bri tă eficienţă, am consemna 21,50 T<
ză a realizărilor obţinute în bilizaţi cetăţenii la execu a sporit cu peste 40. De ase găzii de antrepriză pentru t-o şi la barajul hidrocen 22.00 In
anii care au trecut de la tarea lucrărilor de curăţa menea, au fost depăşite an montaje energetice. Aceas tralei. „Cu prismele de re Iu
cel de-al II-lea Congres al re şi întreţinere a fîneţelor de an prevederile de plan ta presupune un adevărat zistenţă — ne-a declarat
Frontului Democraţiei şi U- naturale pe o suprafaţă de la efectivele de tineret bo cîmp de manifestare a res ing .Ioan Radu, adjunct
nităţii Socialiste şi de la 3000 ha, fertilizîndu-se cu vin şi. porcine, la producţii ponsabilităţii formaţiilor şef brigadă — am ajuns la
prima Conferinţă pc ţară a îngrăşăminte naturale 1 700 le de lapte de vacă şi oaie. noastre şi ale C.T.E. Min cote bune, dc 989 m (a-
Organizaţiei Democraţiei şi ha. iar prin tîrlire 350 ha. în acest context, referin- tia, 6 probă . autentică, atît monte) şi 986 m (aval), iar BUCI
Unităţii Socialiste, de sta Paralel cu aceste acţiuni du-se la sarcinile ce revin Ţesătoria de mătase Deva. pentru hărnicia oamenilor nucleul de argilă al bara dioptog
una
bilire a căilor viitoare de au fost efectuate lucrări de comunei în ultimul an al Elena Şindrilaru este care în acest an, cît şi pentru jului are, în prezent 984 m, Ea ord
tură; 7
din
fruntaşe,
acţiune în vederea transpu combatere a eroziunii so cincinalului 1981—1985, vor acordă muncitoarele atenţie deosebi puterea lor de a trece în- cu 5 m peste cota minimă Hotărîr
mereu
nerii în viaţă a mobiliza lului pe 6 ha, tăieri de lăs bitorii au subliniat necesi tă calităţii muncii. tr-un ritm mai dinamic la de retenţie. Mai trebuie să mările
toarelor sarcini stabilite de tărişuri şi igienizarea altor tatea de a se acţiona mal obiectivele viitoarei etape creştem nucleul cu încă Ceauşa
Congresul aj XlII-lea al 45 ha. Rezultatul acestor perseverent în vederea spo de dezvoltare a ţării. Sîn- 4,5 m pînă la cota finală, nostru
ţionară
partidului, a constituit ca lucrări s-a concretizat în ririi şeptelului, în comună MASE PLASTICE tem pregătiţi din toate adică vreo 30 000 mc de sei; 8,1
drul generos în care, re existînd încă' aproape 200 RECUPERATE punctele de vedere !“. argilă. S-au luat toate mă lor; 9,C
cent, la Balşa, s-a desfăşu de gospodării cu posibili Şl REFOLOSITE Cu cele aflate de la teh surile ca în acest an să în 9.05 Ră!
lor; 10,
rat conferinţa comunală a tăţi mari de creştere a a- nicienii Emanoil Cioflica şi ceapă acumularea apei în 10.05 In
F.D.U.S. Conferinţe nimalelor. în scopul îndeplinirii Vasile Iosif, despre evita baraj**. popular
socialist
In aval, constructorul are
Principala direcţie în ca pentru dări de seamă De remarcat faptul că o- ritmice, la înalţi para rea scăderii puterii grupu certitudinea cu două uzine ştiri;
metri de calitate şi efi
re s-a concentrat analiza si alegeri ale cuparea, an de an, a locu cienţă a producţiei fizi rilor energetice printr-o se hidroelectrice, din ' totalul copiilor
efectuată prin intermediul O.D.U.S. si F.D.U.S. rilor fruntaşe în întrecerea ce, la întreprinderea chi rie de măsuri practice, de de 9, vor fi puse în func 11,35 P
letin d«
dării de seamă şi. mai a- socialistă dintre comunele mică Orăştie se dă o a- spre tehnica nouă şi mo ţiune în acest an. Gele 9 secoluli
les, al intervenţiilor nu judeţului, nu a avut darul tenţie deosebită bunei dernizările ce se vor intro uzine hidroelectrice vor a- moara
meroşilor participanţi la realizarea necesarului de de a reduce spiritu] de e- aprovizionări cu materii duce în 1985, la Mintia şi vea o putere totală dc vanprei
Dc la
dezbateri — reprezentanţi fînuri, oferindu-se chiar po xigenţă, dorinţa de perma prime şi materiale, exe Paroşeni, se acoperă, dc 134,3 MW. Se speră (pe invitaţii
ai tuturor organizaţiilor po sibilitatea ca în anii 1983 nentă autodepăşire a locui cutării prin forţe proprii fapt, partea de viitor din bază de calcule matemati ştir!-
f-
litice, de masă şi obşteşti, şi 1984 să fie livrate sta torilor Balşei. Iată de ce, a unor matriţe şi piese sfera preocupărilor colecti ce! ) la atingerea în anul I\
care activează în comună tului prin_ achiziţii peste prin dezvăluirea carenţelor de schimb strict necesa vului. „Viitorul ţării are 1990 — deci, mai aproape Ct/urdoi
— a fost asupra modului 2000 tone fînuri. în obţine care se mai întîlnesc, prin re în procesul de pro nevoie de cît mai multă e- de ..centenarul energeticii Sfatul j
nergie electrică — sublinia
rea acestor succese merită
‘in dt
în care consiliul comuna] remarcat aportul deosebit numeroasele- propuneri vi- ducţie. Astfel, pentru a ing. Ieronim Rusan, .direc hunedorene !" — a unei pro «itatea
al F.D.U.S., toţi cetăţenii zînd perfecţionarea întregii asigura fluenţă şi efi ducţii de aproape un mi de cînt
al consiliilor săteşti ale activităţi econom ico-sociale torul I.E. Deva. Noi trebuie bii roni
Balşei au acţionat pentru F.D.U.S. din Vălişoara, Bal a comunei, cuprinse de a- cienţă activităţii produc să o producem, să răspun liard kWh ! rii; 20,(j
îndeplinirea sarcinilor eco- şa, Poiana Voia, Ardeu şi cum în programul de mă tive, chimiştii din Orăş dem prin fapte deosebite Aceasta, realizată numai gricultu
dv. ; 22
nomico-soeiale în profil te Mada. suri stabilit, cetăţenii cor tie intensifică zi de zi sarcinii de prestigiu pe ca în noile hidrocentrale ce 23,00 l
preocupările
ritorial — desfăşurarea lu Prin tradiţie, ocupaţia de munei Balşa au dovedit cuperarea şi privind re re- ne-a încredinţat-o se vor fi .construite . în jude Pronoei
refolosirea
crărilor agricole, realizarea bază a bălşenilor este creş încă o dată deplina î-nţele- unor resurse secundare cretarul general al parti ţul nostru. Dacă adăugăm duete d
Nou st<
prevederilor la efectivele terea animalelor. Firească, ■gere, unanima aprobare - şi din mase plastice. în a- dului, de a fi făuritori dc şi cantităţile de forţă şi lu
de animale, livrarea unor deci, permanenta preocupa dorinţa fierbinte de a face nul 1984, au fost recu lumină pentru ţară !". a mină obţinute în marile ter
aceeaşi
La
tensiune,
mocentrale Mintia si Paro
cantităţi sporite de produse re dovedită de consiliul co tot ce le stă în putinţă perate şi reintroduse în răspunderilor mari pentru şeni,, precum şi în centra
pentru traducerea neabătu
agroalimentare la fondul munal al F.D.U.S. pentru tă în viaţă a sarcinilor ce circuitul productiv 300 viitorul energetic al ţării, lele termoelectrice „do uzi-
de stat, gospodărirea şi în sporirea continuă a şepte- le revin din planul dez tone de mase plastice, sînt „conectate** şi colecti nă“ ce se vor construi (un DEVA
din
care
frumuseţarea localităţilor lului. Asupra modalităţilor voltării econom ico-sociale însemnate s-au executat vele de constructori de pe exemplu: C. S. „Victoria** bire (F
volume
de
(Arta);
etc. concrete în care s-a acţio în profil teritorial, pentru produse noi, eu valenţe Rîu Marc. Este semnifica Călan îşi .va putea asigu glinda
S-a relevat preocuparea nat în acest sens şi a mă îndeplinirea exemplară a tehnice şi calitative ri tivă, în acest sens, decla ra, în cutând, necesarul de sala A) (
raţia minerului şef de bri
consiliului comuna] al surilor ce se impun în vii măreţelor obiective ale îna dicate. Pentru 1985. oa gadă Nicolae Grăpinoiu (u- energie din producţie pro gigea
Poliţist
prie), atunci vom constata,
F.D.U.S., a fiecărui consi tor s-au referit pe larg în intării României pe calea menii muncii de Ia „Chi nuj din participanţii activi, ■ în-tr-adevăr, că de la „sfer căra);
(Arta) ;
liu sătesc pentru sprijini intervenţiile lor Gheorghe socialismului şi comunismu mica'* Orăştie şi-au pro cu mintea şi cu braţele, la tul** de megawatt din Go- pionul
rea cetăţenilor în folosirea Mihuţ, Vasile Rusu, Ioan lui obiective strălucit pre pus să recupereze şi să ultima străpungere de pe văjdia au trecut ani mulţi. ring) ;
raţională a terenurilor, Aldoa Petru Tomotnş, Vio figurate dc istoricele docu refolosească în procesul aducţiunea principală din Au trecut anii buni şi rod rea); K
iembric
pentru cultivarea cereale rica Dan, Candin Părău, mente adoptate de Congre de producţie mai mult Retezat) : „Vom lucra la fel nici din timpul socialist rii (Cu
lor, legumelor şi plantelor Nicolae Toma ş.a. S-a ară sul aj XlII-lea ai partidu de 500 tone de mase de bine şi în continuare, şi sînt aşteptaţi anii din ’ 'dac
plastice.
iru
Acţiunea
şi
a
pentru nutreţ, fiind asigu tat, cu justificată mîndrie, lui. început. pentru a asigura punerea viitorul fertil ce se între . W
rate seminţe de bună cali că faţă de 1983, în anul DANIEL MĂLIN în funcţiune a centralei zăreşte, cînd, pentru hune- PETRI L
doreni, drumul-energetic va lie (M
fi caracterizat, de acel re NOASA
ne la 1
fren auzit din gura con URTCAF
Hepartsoarea forţelor in raport cu necesităţile structorilor din Retezat : ranţei r
Lupii
„Sapă, sapă/ pînă dai do
stole-n apă !". şic); C
reţul
f;
producţiei preocupare statornică a organizaţiei de partid ORAŞT]
(Pa
lor
BAI: M
telană •
i - . ... ___ ____ _ „ -f o »->f Z-W.Î /-I/-» ln el 1 4/^ r. Io /-tVi i + î 170 /lînCC» IU I tlArflI I7P- obiective (lipsă mineraliza- HAŢEG
— Parte integrantă a sti brilor săi. organizaţia co recupcrare a fierului se factori, de Ia director la La autobaza din Ha BRÂZT:
lului şi metodelor de. mun muniştiior de la I.M. Hune înregistrau o serie de nea muncitorul de pe utilaj, co ţie), dar nu au mai putut ţeg, aparţinînd I.T.A. dc pe t
că ale organizaţiilor de doara pornpşte în împlini junsuri. Iată însă că de la munişti care răspund pre fi numite la fel neasigura- Deva, există un frumos din tre<
partid, repartizarea forţelor rea rolului său de forţă po repartizarea acestei sarcini zent acolo unde este mai rea posturilor în brigăzi, a panou al fruntaşilor 'în ră); SI
mă —
în raport cu necesităţile litică conducătoare a între spre rezolvare lui Ioan Ma greu. între măsurile luate condiţiilor de aprovizionare muncă. Sînt expuse şi şui) ; II.
producţiei constituie, o ce gii activităţi. ica, secretar al comitetului s-au aflat stabilirea nomi tehnico-materială a locuri fotografiile celor mai cări —
rinţă firească în practica Asigurarea unei reparti de partid al uzinei, insta nală a personalului tehnic lor de muncă, absenţele ne destoinici lucrători ai na).
muncii politieo-organizato- zări judicioase a forţelor laţia funcţionează la înalţi de întreţinere şi contro] în motivate şi abaterile de la autobazei. E bine. Rău
rice desfăşurată la toate ni de partid conform cerinţe parametri. toate cele trei schimburi, disciplina tehnologică. Iar este că fotografiile nu
velurile. Prin ce anume se lor producţi^ este de mul — Dar şi pînă acum două urmărirea zilnică a muncii lucrurilor li s-a spus pe sînt însoţite şi de nume-
caracterizează această ce tă vreme o permanenţă în luni la această instalaţie pe întregul flux, astfel în- nume: lipsă de organizare,
rinţă în activitatea organi practica muncii comitetului lucrau comunişti ai unei cît la apariţia celei mai lipsă de fermitate în trata © Dei
zaţiei de partid d:n între de partid al întreprinderii, mici desincronizări să fie rea problematicii pe care FRUNTAŞII orele li
folclorul
prinderea minieră Hune ca organ de conducere po luate măsuri operative. o implică îndrumarea, spri lău, cu
—
doara, tovarăşe Ioan Bârna, litică, de coordonare, în I. M. Hunedoara toate Dar, bănuim că nu jinul şi controlul realizării ANONIMI mîndrit
sarcinilor de producţie, ac
li
merg
lucrurile
secretar al comitetului de drumare şi contro] în an near. ţiuni pe care trebuie să le Ion Coi
ria Ma>
partid al întreprinderii 9 samblu! vast de activităţi — Desigur. Cu toate mă promoveze fiecare organi jor Em
ce se desfăşoară în unita le celor pe care-i repre Draga
— I.M. Hunedoara se dis organizaţii de bază, iar Ioan surile luate de organizaţiile zaţie de bază, fiecare co Pa Star
tinge între celelalte unităţi tea noastră O permanenţă Halea avea tot funcţia de de bază, brigăzile din aba munist la locul său de zintă, aşa cu fruntaşii i. Jtreuş.
eare nu presupune nici pe rămîn anonimi.
de profil din ţară prin lo departe că s-a făcut totul acum ! tajele nr. 167, de la Secţia muncă. Şi, după cum arată O altă situaţie cu... © Iliî
1
cul de frunte pe care îl pentru obţinerea maxiijiei — Aşa este, dar ..cazul** minieră Teliuc şi nr. 812 rezultatele, cele două bri fruntaşi se prezintă la orele
samblul
găzi au recuperat restanţe
particulari
J
deţine, furnizînd 65 la sută eficienţe Avem mereu în prezintă cîteva este relativ de la Exploatarea minieră le, iar acum înregistrează Centru] de distribuire a Zalău.
tăţi.
Instalaţia
din minereul de fier indigen vedere sublinierea pe nouă, iar buna ei funcţio Ghelari continuau să rămî- o depăşire a planului. Bi energiei electrice Haţeg.
nă sub planul de produc
pentru industria româneas care tovarăşul Nicolae' nare ridica o serie de pro ţie stabilit. In comitetul de rourile celor două organi Aici a fost amenajată o
Ceau.şescu, secretarul gene- foarte frumoasă alee a
că, prin gama largă de acti bleme a căror rezolvare de partid al întreprinderii s-a zaţii, comuniştii au tras în
vităţi ce se desfăşoară aiei. ral al partid ului, o făcea păşea competenţa biroului hotărît ca rezolvarea situa văţămintele necesare. Cu fruntaşilor, betonată,
în Raportul prezentat la prevăzută cu suporturi Timpii
Cei 2 200 de comunişti, re- cel de-al XIIT-lea Congres, organizaţiei de bază. Sar ţiilor să fie încredinţată al fiecare zi, experienţa noas metalice pentru înrăma azi, 9 i
tră în perfecţionarea stilu
tor doi membri ai săi —
prezentînd mai rnult de ref >ritor la preocuparea cina a fost repartizată lui comuniştilor Moise Petres- rea fotografiilor. Şi atît. mea va
seama
ţinînd
Malea
noaptea
Ioan
jumătate din efectivu] tota! con tinmî pen tru perfecţio- de calităţile sale profesio cu şi, respectiv, Nicolae lui şi metodelor muncii de Fruntaşii lipsesc. Există va fi \
n area stilului şi metodelor partid se îmbogăţeşte, iar fruntaşi în muncă la nor os zi
al întreprinderii, sînt consti nale şi politice, de faptul Drîstaru. Cu sprijinul bi ninsori
de muncă în repartizarea, în folosirea C.D.E.E. Haţeg, însă fo
tuiţi în 47 organiza că are posibilitatea, ca rourilor organizaţiilor de sufla n*
- Cp supo rt aduceţi a- membru în birou] comite bază, al comuniştilor din eficientă a forţelor de care tografiile lor nu sînt afi est. Te
ţii de bază, 5 comitete de cost:o afirmat ii 9 tului de partid al întreprin brigăzi s-a stabilit cu răs dispunem avem mereu, cu şate pe aleea lor. Poate vor fi c
:
partid la nivelul subunită - Fantele 1 în urmă cu derii, să acţioneze eu mai pundere cine, unde şi cum fiecare situaţie apărută, cîte apar în acest an... (Nicu 18 şi m
cot
mai
ţilor şi comitetul de partid nur nai două i un:, la Uzina multă eficienţă. De fapt, la trebuie să acţioneze pentru ceva nou de învăţat. Sbuchea, corespondent). minus )
maxime
a) unităţii. De aici, de La dc pe-parare Teliuc. în rezolvarea problemelor ridi îndreptarea lucrurilor. Au minus
numărul şi calitatea mern- iun ctionarea instalaţiei de cate au conlucrat mai mulţi ~'it relevate unele cauze MIRCEA DIACONU