Page 18 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 18
© MIERCURI, 9 IANUARIE 1985 Pag. 3
m ssa m m t
VIZIUNE 0 sărbătoare
in erctului o Educarea matcrialist- Poziţiile divizionarelor C —■
In limba a cînteculuişi ştiinţifică — în dezbatere.
'p.c.) 'La Gălan, secretari adjuncţi
carte a
•ol or) Florile ţării, copiii — de ale claselor IV A, V B, II A, tică, montajul literar-muzical cu problemele de propa pe măsura aspiraţiilor
a programu- la şoimii patriei la fraţii lor I B), dansurile populare (cl. „Planeta albastră" (clasa a gandă în organizaţiile de
tl (p.c.) mai mari, pionierii şi ute- a ll-a B), modern (clasa a ■ IX-a industrie alimentară) a partid şi ale U.T.C., res
Tv. ciştii, elevi ai Liceului pe Vl-a B), muzica tinără - lost un adevărat „manifest ponsabili, cu activitatea cul- Dintre cele 6 echipe de canica Orăştie; ing. Nico
«le dezbateri dagogic Deva — au urcat care a înflorit prin glasul pentru sănătatea pămintu- tural-educativă în comite fotbal hunedorene divizio lae Bucur, Puiu Benea, an
clcologice. lui", lat brigada artistică tele sindicale, cadre didac
\ deplină în pe scena şcolii in care se talentatei Diana Bauman, ■ nare C, cel puţin trei — trenor şi M. Marian, secund
a tuturor fii- pregătesc spre a aduce acompaniată de Adela Po- ■ ,,Glume cu piper şi sare“ tice şi directori ai aşeză Mecanica Orăştie, Dacia O- — la Minerui Paroşeni.
— realitate de imn de b u c u r i e şi pescu - au lost, fiecare în (clasa a X-a A) a demon mintelor do cultură de pe i?.ştie şi Minerul Paroşeni Nu vrem să sc înţelea
at a României
slavă patriei, gind de parte, momente de emoţio strat prin mijloacele-i spe- raza oraşului au participat — au pornit în tur cu in gă că factorii din condu
istic (color), recunoştinţă şi mulţumire nantă comuniune sufleteas cilice — în care satira a pă la o fructuoasă dezbatere tenţii declarate, mai răspi cerea Dacici Orăştie nu dis
icnt cu mi- partidului părinte. Aşa fac că cu sala, iar candoarea truns, cu abilitate in proble privind educarea materia- cat sau mai în surdină, de pun de aceleaşi atribute ale
ecialâ*. Pre- mele esenţiale ale instruc list-ştiinţifică a maselor.
v. Producţie de mulţi ani. După primul şi stingăcia celor mai mici angajare în lupta pentru competenţei, dar se pare
irilor sovieti trimestru de şcoală, îşi in interpreţi au dat o frumu ţiei şi disciplinei şcolare - Dionisic Frenţoni, -Ioan primul loc, deci pentru pro că atît secţia, cît şi antre
vită părinţii şi dascălii, co seţe aparte sărbătorii. marea ei forţă educativă. Baeriu şi profesorii Ernest movare în eşalonul secund. norul I. Crăciunescu au
ci (p.c.) legii şi prietenii in sala les- Salba de poezii, pe care Momentul vesel „Ora con Uskar, Angcla Ciontii, Petru Cc ne arată clasamentul mizat exagerat pe calitatea
ia programu-
tivă a liceului, pentru a li Adrian Nicolae Stoian, An- ferinţelor" — susţinut de'A- Bora au deschis, prin in seriei a Xl-a la jumătatea lotului, acordîndu-i credit
Împreună la bucuria rodni drada Veliciov, Carmen Mu- ' driana Măgheruşan, Danie tervenţiile lor, o largă arie campionatului ? deplin, lucru ppzitiv atît
ciei srădaniilor şi la săr rărescu, Mariana Constanti- la Ţipa, Daniela Păun, cla de discuţie, dezbaterile re- Că în ansamblu, cele trei timp cît nu există dubii în
bătoarea cîntecului şl ver nescu, Mariana Coia, Cos- sa a IX-a A, sceneta „Chi- liefîndu-şi rolul informativ sc ţin dc cuvînt, îşi urmă privinţa stării disciplinare,
sului. Dar, parcă, de această mina Har, au inşirat-o cu - riţa“, interpretată de Bian- şi educativ. resc cu ardoare îndeplini sub toate aspectele. Dar,
dată, bucuria a fost mai pli talent de-a lungul întregu ■ ca Chindraş şi Alina Groza rea obiectivului. Ma; mult, faptele au decurs în favoa
! I : 6,00 Ra- nă, mersul mai înaripat. S-a lui spectacol a unit înălţă (clasa a IX-a A) au umplut • Dialog în faţa ecranului. ideii că unij jucători
dimineţii; 6,30 lupta pentru primul loc sg_ rea
lei In agricul- încheiat primul trimestru tor momentele programului, de voie bună sala arhipli Cinematograful „ Flacă ra “ dă „la fotografic" între din lot nu meritau încre
di o jurnal; 7,30 şcolar din anul istoricului iăcind şi o trecere firească nă a liceului, iar orchestra din Orăştie a găzduit un Mecanica Orăştie şi Mino derea conducerii echipei.
(greşului, che- Congres al Xlll-lea al parti intre artiştii din clasele mici de muzică populară şi solis apreciat dialog în faţa Şi-apoi, mai poate fi vorba
Lşuîui Nicolae ecranului pe tema „Ştiinţa rul Paroşeni, ambele cu
programul dului, ale cărui documente şi din cele mari. Valorile a- tele Daniela Rodica Pătrău, realizări egale: cîte 9 me de rutina unora, care nu
:ţiune revolţi- deschid noi căi spre edi- devărate ale artei au lost Laura Birsan, Rodica Tămaş, — mijloc de cunoaştere şi mai sînt animaţi de ambiţii
Revista pre- licarea socialistă a patriei. impresionant relevate de co Ileana Rus au încheiat en transformare a naturii". Or ciuri cîştigate, cîte două e- de afirmare, mulţumindu-se
ierul melodii- ganizat de întreprinderea galuri şi câte patru înfrân
îtin de ştiri ; De aceea, fiecare vers, fie rul claselor IX—XII („Imnul tuziast un spectacol în care cu puţinul, dar călduţul loc
m ascultători- care cint a lost o creangă nopţii", „Steluţa", ,,Suită timp de peste două ore, cinematografică judeţeană geri. Doar golaverajul, mai într-o echipă dc pluton.
letin de ştiri; înflorită pe vatra Mioriţei, hunedoreană"), dirijat de copii, părinţi şi dascăli au şi unitatea gazdă a mani
i de muzică prol. Ch. Bercea, montajul trăit momente Înălţătoare in festării, dialogul — susţi
,30 Din ţările pe care copiii au redăruit-o
90 Buletin de patriei. literar-muzical „De ziua Re compania artei cu pene nut cu secvenţe de filme Posî-cronică la turul campionatului
Rad io caruselul „Drag pămînt românesc", publicii" (clasa a X-a — in trant mesaj patriotic. Au adecvate temei — s-a con
pîrtiile iernii; stituit într-o educativă de fotbal (I)
ite; 12,00 Bu- „Slnterh şoimii patriei", dustrie uşoară), de piesele lost momente calde şl insu- ____ _________________________________
; 12,05 Ştiinţa ,,Pionieri visători“ - reper „Ţară bună, maica me", fleţitoare, dăruite de şoimii nw n ifos ta re cu 11 u r a lă.
12,25 Din co- toriul lormaţiei corale a cla „De-ar veni primăvara", patriei, pionieri, utecişti —
ului; 12,45 A- Hori răsărite şi crescute pe • Spectacol. Formaţiile ales datorită acelui 6—0 din în acest context, sigur,
iadio-tv.; 13,00 selor primare (dirijor înv. ,,Sînt hunedoreancă" ale de montaje literar-muzicale ultima etapă, în faţa Sodei ţîşnireâ Mecanicii — echi
; 15,00 Clubul E. Lascu), ,,Cîntec pentru grupurilor vocale din cla acest Irumos plai din ţara Ocna Mureş, a propulsat pă mai nouă, cu ambiţii şi
,00 Buletin de ţara-om", „Floricică dragă", sele a Xl-a pedagogică, cu programele „Ani lumi
muncii în- românească - patriei, parti noşi" şi „Iubită ţară", mi- pe Mecanica lider de toam dornică dc afirmare în con
*ce de „Săniuţa", colinzi laice, a IX-a industrie uşoară şi dului conducător. crotaraful şi tulnicăresele nă. sens cu impetuoasa afirma
U 'p. ~1G,35 ,, Şoimii cintă glia strămo a Vll-a A. Intr-o manieră în această luptă pentru re a întreprinderii ce o pa
:onomi«; l(i,55 şească“ (grupurile vocale aparte de prezentare artis LUCIA LIC1U de la Şcoala generală din
ilui;- V7,00 Bu- Blăjeni au susţinut la că promovare a pornit — pon tronează —, sau a Mineru
17, C Univer- minul cultural din locali te chiar ca favorită, graţie lui Paroşeni — tot mai
17,30' Cvojţram lotului mai puternic şi în nouă şi apărută tot ca re
7,40 Odă lim- tate, un spectacol care s-a
18,00 Orele sc- bucurat de o caldă primire delungatei experienţe divi plică la concitadina sa, Mi
iojurnal ★ A- din partea publicului. Ală zionare — şi Dacia Oi-ăş- nerul Ştiinţa Vulcan — ţîş-
★ La sugestia nirea lor, deci, este expli
zi intr-o oră; turi de formaţiile mari — tie, care a şi reuşit în pri
tele tragerii tulnicărese, dansuri mixte mele trei etape 6 puncte, cabilă şi motivată. Căci
23,05 Arii şi şi căluşuri, brigadă artisti cu un tonifiant 3—0 în de motivaţia este, la ora a-
re te; 23,30—5,00 ceasta, în tot fotbalul, un
si cal. că, taraf, montaj literar- clasare, la Ocna Mureş.
muzical, solişti vocali şi Dar în etapa a IV-a a pier element foarte important,
instrumentişti, momente ve dut, la fel de Surprinzător, un factor hotărîtor al mo
sele —• micii artişti de la la Inter Sibiu, care, pînă bilizării.
Blăjeni se afirmă cu succes atunci, nu cîştigase nicj un Or, din acest unghi dc
în actuala ediţie a Festi meci ! Apoi a urmat victo privire a lucrurilor, jată
re pentru iu- valului naţional „Cîntarea ria de orgoliu asupra con-
; Rubedeniile întreaga desfăşurare a în
[EDO AR A: O- României". citadinei Mecanica, după trecerii în serie demonstrea
(Modern — care a venit lovitura de ză nivelul motivaţiei fiecă
ilari de la A- ® „Festivalul filmului la teatru: înfrîngerea pe teren reia dintre cele 6 compe
n — sala B);
elincvent (Cla sate" a dat posibilitate iu propriu în faţa Minerului titoare. Cele care au por
pe gheaţă bitorilor cele; de-a şaptea Ştiinţa Vulcan (etapa a nit angajate la lupta de
OŞANI: Cam- arte de la Mărtineşti, To- Vl-a) — moment în care promovare — o motivaţie
•iile I-II (Pa
ul tren (Uni- pliţa, llăşdat 'şi Zlaşti să Minerul Paroşeni cucerea de prim rang — animă în
a (>-a (7 No- participe la cîteva acţiuni un punct la Aiud, iar Me trecerea, chiar şi Dacia
?ENI: Torpilo- apreciate : întîlniri cu bri canica altul la Alba Iulia. păstrînd şanse în condiţii
; VULCAN;
GOT ndă (I-u- gada ştiinţifică, dezbateri De aici, Dacia a intrat în le redresării stării discipli
3T Dumi- pe teme economice de regim de rutină: victorie nare şi morale a lotului.
aL .iinerul) ; acasă, înfnngere în depla Celelalte trej — Minerul
daţii db fami- Formaţia de căluşeri de la Şcoala generală din Clopoliva la faza zonală a infrecerii stringentă actualitate şi sare, prin care a pierdut
rcsc) ; ANI- din cea de-a V-a ediţie a Festivalului naţional „Ciniarea României" (instructor prot. Marcel proiecţii de filme care au Ştiinţa Vulcan, Victoria Ca
marinar răml- K«du). Fo(o AUREL anca susţinut, inspirat, manifes contactul cu celelalte două la n şi Minerul Ceftej — au
(Muncitoresc); rivale.- Acestea, Minerul Pa pornit cu obiective modes
\s căruşul şoc tările. roşeni şi Mecanica Orăş-
at); BRAD : te, de menţinere, ceea ce
-
-
r (Steaua ro- V.^VS^V”ZZ,V”.V,V.AV.SV.VZ.V.V.Y.V«V«ViViiV, oV.V,V.V.V,V.W.VAY,",'.V. .V.VAV.V.Y.VV.V V»V.V tic, şi-au ascuţit lupta şi, şi au reuşit pînă acum. Şi,
t
IARZA: Căla- de la meciul direct, la Pa gruparea lor la mijloc ar
ip (Minerul) ; roşeni, în etapa a X-a, cînd fi fost mai clară dacă Mi
ăzboiul sielc- încrederea colectivului trebuie răsplătită
GEO AGIU- pe teren gazdele au "âşti- nerul Certej n-ar fi sufe
itc pentru cas- gat cu 1—0, dar în condiţii rit efectele unei sancţiuni
dc cultură); neregulamcntarc care au severe (două meciuri pier
enda (Dacia); cu fapte de muncă de fiecare membru al său
utări cordiale atras, la ••masa verde", dute cu 3—0) pentru acte
CAL AN: Zile victoria cu 3—0 a -Meca indisciplinare la întîlnirea
îasa de cultu- multă vreme să-şi poarte nicii, echipa întreprinderii din etapa a V-a cu Meca
A: Mi-e lea- în urmă cu 30 de ani, pînd cu data de 11 decem pe copii îi minlise că are
I-IT (Murc- Constantin Pandalaclie s-a brie şi pînă azi (4 ianuarie liber. Am stat de vorbă paşii pe marginea abruptă mecanice Orăştie s-a insta nica Alba Iulia.
lexicul în flă- încadrat să lucreze la una 1985 — n.n.) n-a dat ochi şi cu membri ai comitetu a unei prăpăstii. A lăsat lat pe primul loc. Sigur, returul poate adu
e I-1I (Liuni- din staţiile de cale ferată cu colegii de tură. lui asociaţiei de locatari. responsabilitatea de părin întorsătura disputei s-a ce multe corecturi clasa
ale uzinei nr. 7 din C. S. Mai aflăm că atunci când Un vecin de-al său spunea te doar în seama mamei — produs, desigur, pe seama mentului de toamnă, chiar
Hunedoara. Totul a mers primeşte retribuţia şi alo că vine veşnic pe două că Ioana Pandalache, munci seriozităţii cu care fiecare esenţiale, putînd apare noi
TACOIEÎ bine o vreme: om corect, caţiile pentru copii o ţine rări şi provoacă scandaluri toare calificată la fabrica dintre cele trei echipe şi-a întorsături în desfăşurarea
punctual, tată bun pentru lanţ cu băutura. Nu vine repetate în casă. de încălţăminte. I-au sărit susţinut şi apărat şansele în sa. Totul depinde de modul
cci şapte copii. De câţiva în tură, nu se poate pune — De foarte multe ori în ajutor colegii şi priete întrecere, angajîndu-se cu
isa de cultură, ani încoace însă, s-a abă bază pe el. A ajuns chiar i s-a întins mîna acestui nii. L-au luat şi cu binele în care fiecare echipă va
:0. Ansamblul om — completează impie- şi cu răul. Dar el, Panda răspundere şi abnegaţie. Şi înţelege să continue lupta,
5eşul“ din Za- tut din drumul pe care por să vîndă din casă uncie lu din acest punct de vedere
acolid „Cîntec nise, îngreunînd prin com lache, nu înţelege că cei de să-şi decanteze corect po
an“. Solişti: portament atît situaţia fa lingă el vor să-l reinte se cuvin apreciate efortu sibilităţile şi forţele de care
lie Gîţan, Ma- Opinii pe marginea unui caz greze în disciplina de co rile conducerilor celor două
on Ilara. Diri- miliei, cit şi a colegilor de dispune pentru reînnoirea
z. Colaborează muncă. de indisciplină datorat consumului lectiv pentru a redeveni a- echipe: Nicolae Şimon şi obiectivelor competiţionale.
u-Matei, llea- celaşi coleg bun, acelaşi
î»'' si fraţii Aflăm, la serviciul per excesiv de alcool tată corect. Dimpotrivă, le Ştefan Joca, Florea D-umi-
sonal aţ uzinei nr. 7, că în trache, antrenor — la Me- NICOLAE STANCIU
ninul cultural, 1983 a lipsit de la serviciu ■ f creează greutăţi, punîndu-şi
ecta colul An- 63 dc zile, în anul urmă eruri pentru a avea bani gâtul de mişcare Gheorghe colegii de tură în situaţia
leseşul“ din tor 31 de zile, iar în acest de băutură. I s-au dat sanc Stoian. Dar n-a înţeles să să ceară conducerii uzinei
an nu s-a prezentat încă ţiuni, s-au luat tot felul de răspundă înţelegerii noas mutarea lui la altă staţie CONCURS DE SĂNIUŢE
deloc la lucru. Practic, din măsuri împotriva sa, în spe tre. Mă gîndesc la copilaşii şi chiar desfacerea contrac
ziua în care a luat retri ranţa că-şi va revizui ati lui, că are şi mai mici. tului de muncă, iar în fa în organizarea Casei pio Melita Ullmann (Liceul pe
buţia pc luna decembrie, tudinea: schimbarea locu Diana şi Florin au 7 şi res milie creînd o atmosferă nierilor şi şoimilor patriei dagogic); 3. Andreea Gher-
n-a mai dat pe la locul de lui de muncă, reducerea pectiv 6 ani. - greu de suportat. Ce soluţie Deva, în cadrul „Clubului man (Şc. gen. nr. 5).
obabil pentru muncă. ar mai putea fi aplicată în Cea mai mică participan
ie 1985 : Vre- retribuţiei cu două trepte, — în seara de revelion cazul Pandalache ? Răspun de vacanţă" s-a desfăşurat,
ece, geroasă —- în data de 10 iulie punerea în discuţia grupei am fost la ej acasă — ne sul îl dă unul dintre inter pe Dealul Paiului, un con tă — Daniela Dumbrava
minoaţâ. Cerul 1984 — ne spune Simion sindicale. declară Ion Brumă, unul curs de sanie la care au (clasa a H-a C, Şc. gen.
il, mai mult — Nu ştim cc se întlm- locutorii noştri : „Dacă nici participat peste 100 de pio nr. 6).
ocal vor cădea Pârău, preşedintele comi din colegii din tura a IlI-a opiniile noastre, publicate
V intui va tetului sindicatului, i s-a plă cu cl — ne spune şeful a serviciului de mişcare. în presă, nu vor avea ecou niere şi pionieri din şcoli Băieţi : 1. Daniel Mîhdruţ
t din nord- desfăcut contractul de mun de manevră Ioan Olaru. Trebuia să intre de servi le generale ale municipiu (Şc. gen. nr. 6); 2. Dumitru
iturile minime Din cauza paharului ss în conştiinţa acestui om. a- lui Deva. Irimia (Şc. gen. nr. 6); 3.
sc intre minus că, dar la rugăminţile şi ciu în seara următoare. A tunci va trebui să se aplice
3 grade, local apelurile lui repetate la ceartă cu soţia şi cu copiii. promis" că vine, dar nu şi-a în urma desfăşurării con Dorin Sulighetean (Şc. gem
(minus 20 şi conducerea combinatului a Din însărcinarea grupei sin împotriv^ lui măsurile le cursului, au fost desemnaţi nr. fi).
ăef; iar cele fost reprimit la 1 octom dicale, am fost personal la respectat ouvîntul. gale ce se impun". cîştigători următorii pio Cel mai mic concurent
? minus 8 şi ...Un om, tată a şapte Ben'nmin Marcu (el. a Il-a
de. brie; numai că nu-şi res locuinţa sa, pentru a-1 che nieri — fete • 1. Maneta
pectă promisiunile. înce- ma la datorie. Pe soţie şi copii, se complace de mai ESTERA ŞINA Marcu (Şc. gpn. nr. 6); 2. D, Şc. gen. nr. 6).