Page 20 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 20
în ultimele zile, conti temperaturi foarte scăzu ce influenţează negativ na
nentul european a fost a- te. în unele zone stratul vigaţia şi producţia de e-
feetat de o iarnă aspră, cu de zăpadă a atins un metru, nergie. în acelaşi timp,
cantităţi masive, de zăpadă iar la munte peste 2 metri. temperaturile extrem de
şi temperaturi foarte joase. Temperaturile au scăzut, scăzute din zona montană
Rigorile acestei ierni de asemenea, In valori cu au dus la îngheţarea cursu
deosebite s-au făcut sim prinse între minus 12 şi rilor de apă, pi reducerea
ţite şi în ţara noastră, în minus 26 de grade. aportului acestora în lacu
special în sud, în Oltenia, Aceste condiţii climateri rile dc acumulare, fapt
Muntenia, nordul Bărăga ce deosebite au creat uncie care determină folosirea in
nului şi Moldova, unde au greutăţi în desfăşurarea ac completă a capacităţii insta.
căzut cantităţi mari . de tivităţii din industrie, a- late din hidrocentrale.
JOI, 10 IANUARIE 1985 zăpadă şi s au înregistrat gricultură, transporturi, în exploatările carboni
telecomunicaţii şi din a lte fere îndeosebi în carierele
domenii. Apele Dunării au din bazinul Olteniei dato
scăzut şi au, în continuare, rită stratului mare de ză
tendinţa de scădere, debi padă şi a gerului activita
tul la intrarea în ţară va tea se desfăşoară cu mari
r* ajunge la numai 2 400 me
întregului popo i. greutăţi, făcând dificilă
tri cubi pe secundă, faţă funcţionarea instalaţiilor şi
de 4 900 (media multianu-
; 11 ă a 1 imîii ianuarie), ceea (Continuare în pcig. a 4-a)
Există oameni ale căror minte că aici există oameni
„Prevederile dezvoltării economico-sociale pe 1985 — ultimul rezultate in muncă şi viată şi meserii deosebite. l-a
te copleşesc. Formaţi, aju conturat mirajul plămădirii
an ai cincinalului — asigură îndeplinirea în bune condiţii a planu
taţi, puşi in evidenţă de oţelului. Au urmat, firesc,
lui cincinal 1981 — 1985, aşa cum a fost el îmbunătăţit în urma ho- colectiv, ei răzbat deopotri şcoala medie tehnică — spe
vă prin calităţi intrinseci. cialitatea oţelărie - munca
tărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului. Prin aceasta se va asi
Şi, de obicei, colectivitatea in combinat, numirea, in
I.M. VULCAN gura realizarea planului Ia nivelurile pe care le-am discutat ia Con muncitorească de excepţie 1957, ca maistru la cea mai
individualizează şi persona veche oţelărie a ţării —
*27 2 700 TONE CĂRBUNE | gresul a! Xill-lea al partidului...". lităţi umane de excepţie. O.S.M. 1, specializarea in
PESTE PLAN
NICOLAE CEAUSESCU Cine sint aceşti oameni ? Polonia şi funcţia de mais
După cum ne-a co- i Ridicarea lor este generată tru principal încredinţată in
municat ieri dimineaţă J de permanentul neaslimpăr, 1968.
ing. losif Bocan, direc- ţ Sub genericul de mai sus, redacţia ziarului nostru ini grevat realizarea integrală de frămintarea perpetuă de Cindul cel mai cald s-a
* torul întreprinderii mi- t ţiază o largă dezbatere în întreprinderile industriale, în a sarcinilor sortimentale, a lăsa in urmă lucrul temei- îndreptat insă spre colectiv.
i celelalte unităţi economice din judeţ, în vederea spriji probleme ce au fost anali
niere Vulcan, anul 1985 '
( a început sub bune aus- nirii mobilizării colectivelor de oameni ai muncii la în zate la timpul potrivit.
' picii pentru minerii de deplinirea integrală, la înalţi parametri calitativi şi de Care sini sarcinile mi
) aici. Hotărîţi să matc- eficienţă, a prevederilor de plan pe acest an şi pe nerilor dc la Barza în
^ riali/eze neabătut indi- întregul cincinal, a însuşirii şi materializării neabătute a anul 1985, cum au început
caţiile secretarului ge prevederilor Congresului al Xlll-lea al partidului, a în ei activitatea şi ce măsuri
* neral al partidului, tova demnurilor adresate întregului popor de tovarăşul au fost întreprinse în ve
răşul Nicolae Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu, de a munci mai bine, mai ordonat, derea realizării integrale a nic făcut. Pentru ei noţiu Un colectiv minunat, de pe- *
de a asigura economiei! mai economic. planului pe acest an ? nea de timp lizic dispare sfe 120 de oameni, pe care -
ia le cărbune mai) Vom căuta răspuns la o serie de intrebări vizînd sar — Avînd în vedere ce ori de cite ori soarta pro ii conduce pe linie prole- I
mult şi mai bun, minerii ^ cinile ce revin economiei judeţului în 1985, dacă sînt cu rinţele crescânde ale eco ducţiei, responsabilităţile so sională de 10 ani, şi ca se- „
din Vulcan şi-au organi i noscute în fiecare unitate şi dacă s-au creat condiţii nomici naţionale de ma ciale o cer. cretar al comitetului dc jj
zat temeinic lucrul pej pentru îndeplinirea lor, problemele cu care se mai con terii prime şi resurse e- El este eroul, intre atiţia partid al oţelăriei. Impreu- J
sectoare, b r i g ă z i şi \ fruntă colectivele muncitoreşti şi modul în care se acţio nergctice, şi unitatea noas eroi, pe care il cauţi cu in- nă cu acest colectiv a ela- s
schimburi, au muncit cu I nează pentru înlăturarea neajunsurilor şi realizarea pla tră are sarcini mobiliza frigurare. Se numeşte Tibe- borat oţeluri de calitate su- I
abnegaţie şi au extras nului ritmic, la toţi indicatorii, pentru ridicarea continuă toare în anul pe carp l-am riu Pascu. Este maistru prin perioară in sute de struc- J
peste prevederile planu a nivelului calitativ al produselor, a întregii eficienţe început nu de mult, trebu cipal la O.S.M. 1 din ca turi sortimentale necesare J
lui la zi mai mult de economice. ind să asigure ţării canti drul Combinatului siderur economiei naţionale. Con- >
2 700 toile de cărbune. Vom incerca astfel să mijlocim o punte de realizări gic Hunedoara. El, omul, comitent, au fost pregătite I
De menţionat că, ex- intre cincinalul care se încheie şi cel care va începe — tăţi sporite dc resurse mi a trăit bucuriile muncii. O- tinerele cadre muncitoreşti ;
ceptînd sectorul II, care ca etape hotărîtoare ale edificării multilaterale a patriei nerale utile, îndeosebi cu mul care in luna august, pentru a prelua din mers >
sulf,
precum
pru,
plumb,
se confruntă cu unele socialiste. şi altele — ne spunea ing. cu emoţia în sutlet, Irămîn- munca la cuptoare şi a du- ’
greutăţi obiective, speci Nicolae Lungu, directorul tat de gindul dacă a făcut ce mai departe tradiţia o »
fice exploatării cărbune totul pentru calitatea oţelu ţelului de Hunedoara.
lui, toate celelalte sec !. M. Barza 1. M. Barza. Sînt sarcini lui hunedorean, s-a aliat în Alături de marea lamilie '
toare se prezintă cu pla posibil de înfăptuit, atît faţa secretarului general al de oţelari, omul Tiberiu |
nul depăşit pe perioa sub raport valoric, eît şi partidului, preşedintele Re Pascu şi-a strins mai o- •,
da care a trecut clin a- minereuri pentru sub raportul calităţii Şi a! publicii, tovarăşul Nicolae proape familia de acasă - j
ceastă lună. Cel mai eficienţei. Oamenii le cu Ceauşescu. Clipa a fost u- soţia Viorica (om al mun- J
mare spor de producţie economia naţională nosc, ele fiind defalcate nicâ. Pentru rezultatele cii la I.M.H.) şi cei doi co- j
îl are, la această dată, din timp pe sectoare, ra muncii i s-a conferit Ordi pii, Milwela (laborantă), I
colectivul sectorului V ioane şi formaţii de lucru nul Muncii clasa I. In acea Adrian (elev), conştient fiind J
(plus 1 700 tone de căr In 1984, an marcat de trate, 280 tone de calcită şi acţionează energic, din clipă minunată, in memorie că numai cu gindul impă j
bune). cele două mari evenimen şi 2 000 tone do bentonită, primele zile alo anului, pen i s-au perindat secvenţe cat dinspre partea lor a iz- •>
te din viaţa poporului şi a 350 tone de utilaje mi tru atingerea nivelurilor de ale unei vieţi trăite la cea butit in viaţă.
C.T.E. MINTIA partidului — a 40-a ani niere. producţie stabilite. mai inaltă intensitate. Ta
versare a eliberării patriei tăl, CaroI Pascu, care a lu MINEI BODEA j
SUPLIMENTAR — Cu toate preocupările şi DUMITRU GHEONEA,
22 MILIOANE kVVh şi Congresul al Xlll-lea al eforturile depuse, nu au crat in combinat 42 de ani,
P.C.R. —, minerii din Ţara reuşit sa şi îndeplinească LIVIU BRAICA i-a lăsat adine întipărit in (Continuare în pag. a 2-a) J
Acordind atenţia nece Zarandului au acţionat cu plănui la alte produse fi
sară funcţionării grupu înaltă dăruire şi responsa zice, cu mare pondere în (Continuare în pag. a 2-a)
rilor energetice, agrega- \ bilitate patriotică, înregis- producţia întreprinderii şi
telor de bază şi insta- l trînd unele rezultate pozi de acută necesitate pentru
laţiilor, sistemului de , tive în producţie. La finele economia naţională, între
preparare a prafului de ) anului, ei au raportat rea care şi minereurile de cu Dacă o faci cu pricepere şi răspundere,
cărbune, oamenii muncii l lizarea peste prevederile pru. Au existat o serie dc
de la C.T.E. Mintia ob- [ de plan a 20 tone plumb şi cauze de natură obiectivă,
ţin zilnic depăşiri de, 8 G00 tone sulf In concen dar şi subiectivă, care au munca In zootehnie este bine răsplătită!
plan la producţia de c-j
nergie electrică. Prin ţ
hărnicie şi dăruire în ţ Cooperativa agricolă de minti cele două familii male frumoase, sănătoa
activitatea productivă, producţie din Bretea Strei despre oare, de trei ani se, dc la care să obţină
ei au reuşit, de la înce- ) înregistrează dc mai mulţi de când muncesc ca în producţii mari de lapte
pulul anului, să menţină I ani rezultate bune în sec grijitori în zootehnie, — line» să sublinieze Mar
în funcţiune toate cele / torul zootehnic. Meritul avem numai cuvinte de eei Petrula inginerul şef
şase grupuri energetice i este atît al conducerii u- laudă: Ilişca şi Vasile al cooperativei. Ei sînt
— după racordarea la | nităţii, care se ocupă în Leordcan, Toana şi Vasile primii în grajd dimineaţa,
sistem şi a grupului nr. i permanentă pentru ca ac Petra r. curăţă vitele, le mulg şi
I, în urma unor reme-) tivitatea să se desfăşoare Cele doua familii s-au le hrănesc. Iar seara sînt
dierj tehnice —, să asi- ţ în condiţii optime, dar şi stabilit la Bretea Strei, ultimii care pleacă • din
gure o putere medie zii- ( a celor care zi de zi, din unde, muncind ca îngriji adăposturi".
nică de 950—1 000 MYV ’ zori în noapte, îngrijesc tori dc animale în briga Aşa se f'icc că cele pa
şi să realizeze suplimcn-) cu conştiinciozitate ani da zootehnică a cooperati tru loturi de vaci pe care
tar planului pe cele nouă l malele. vei şi-au câştigat curînd le au în primire Ilişca şi
zile care au trecut din ! — într-adevăr, noi a- respectul şi încrederea Vasile Leordcan, Ioana
acest an peste 22 mi- 1 vcm îngrijitori care se o- membrilor cooperatori, a şi Vasile Petrar (fiecare
I ioane kVVh. * cupă cu dragoste şi răs celorlalţi oameni din sat. familie îngrijeşte câte 45
Sini realizări care fac i pundere de animale — n- Şi l-au câştigat prin hăr de vite) sînt fele mai
cinste destoinicului ca- J răta Maria Tânăsoni, pre nicia şi priceperea pc frumoase din unitate.
lectiv de energeticicni ţ şedintele cooperativei. Sînt care le dovedesc in îngri Este adevărat că, dato
de la Mintia, care asi- ţ oameni harnici, care mun jirea vitelor unităţii, prin rită preocupării consec
gură zi de zi ţării, im- r cesc cu nădejde şi, ca ur rezultatele bune obţinute vente a conducerii unită
portante cantităţi de e- * mare, obţin şi câştiguri de ci în muncă. ţii, există furaje clin n-
nergie electrică, atît de ţ hune în hani şi produse „Celor patru îngrijitori
Aspect din linia de măcinare «Ic Ia Uzina de preparare
preţioasă in această pe- minereurilor polimetalice Coranda — Hondol. agricole. Dacă este vorba nu trebuie să lc spui cum MIRCEA LEPÂDATU
rioadă grea de iarnă. să-i numesc pe cei mai să-şi facă datoria, ce să
I Foto NICOLAE GHEORGHIU vrednici, atunci Voi a- facă pentru a avea ani (Continuare în pag. a 2-a)
i
