Page 24 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 24
.UL DE AZî
sâ Conferinţe pentru dări
de seamă si alegeri ale aî iu-
O.D.U.S. şi F.D.U.S.
„O problemă u».
ŞH Brigada artistică — o- epocii noastre este ac>
glinda muncii şi vieţii luării continue a deca».
colectivului şi sărace şi a necesităţii in.
noi între state, a creării unei noi ouuui
!H Sport
si politice mondiale".
$5 Carnet cultural NICOLAE CEAUŞESCU
H Stimat şi preţuit de Pc Terra se perpetuea pătrunderii misterelor ma
oameni ză „bipolarismul" ţări bo cro şi microcosmosului.
gate — ţări sărace, mai „Lumea a treia" este
fU La intervenţia ziarului
mult, se semnalează o con afectată de perpetuarea
IU Reflector tinuă adîncirc a decala relaţiilor economice ine
jelor. într-adevăr, de la chitabile, este victima
H Rigorile iernii pe glob an la an, săracii sărăcesc presiunilor şi dictatului
mai mult, intr-o lume economic şi, mai ales, su
contorsionată dc conflicte, portă greaua povară a da
de tensiuni, de împovără toriilor externe, ajunsă în
toarei cursă a înarmări prezent la peste 700 mi
Răspuxizînd chemării secretarului general lor ce deturnează peste liarde de dolari. în plus,
800 -miliarde dc dolari a- numai achitarea dobînzi-
nual dc la făgaşul logic lor aferente absoarbe a-
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al eradicării subdezvoltă nual circa 70 miliarde de
rii. în această lume ă dolari, în condiţiile majo
contrastelor flagrante, rărilor nejustificat de
450 000 000 de persoane mari aplicate de băncile
„nu au — potrivit unui occidentale creditoare. Tot
studiu al K.A.O. — mi mai des, experţii atrag
nimul necesar pentru via atenţia că datoriile „lumii
ţă", 300 milioane de co a treia" au devenit, prin
pii din ţările în curs dc amploarea lor, o proble
dezvoltare suferă dc foa mă a întregii lumi, ce se
me, iar trei clin cinci per cere grabnic soluţionată.
soane nu au acces la apă Acestor aspecte simpto
potabilă. Tot în spaţiul matice ale actualităţii e-
„lumii a treia", anaîfabe- conomice şi politice mon-
tismul şi bolile au o arie EUGENIA MAR1NESCU
nopormis de Iar gă dc răs-
pîndiro, acum, în secolul (Continuare în pag. a 4-a)
Rigorile acestei ierni, pe care le simţim fiecare din
tre noi, chiar înainte de a le anunţa meteorologii, au M. Pefrila
creat greutăţi în unele unităţi industriale din ţară şi s-au
făcut simţite, pe alocuri, şi în judeţul nostru. Pe baza
indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene
ra! al partidului, sub conducerea organelor şi organiza-
ţiiior de partid, oamenii muncii hunedoreni s-au mobili
I zat exemplar pentru depăşirea situaţiilor create de con Jiului. Zăpadă mare, ger, activitatea de producţie se
— Deci, Ia I. M. Petrila
Iarnă grea şi în Valea
diţiile climaterice aspre, pentru menţinerea unui ritm
desfăşoară în condiţii nor
i optim în activitatea de producţie, simultan cu economi- probleme. Cum se acţio male ?
nează îii unităţile economice
j sirea combustibililor şi energiei electrice. din bazin pentru învinge — Am putea spune cit
rea greutăţilor cauzate de mai aproape de normal.
Producţie maximă starea vremii, pentru deru Oricum, este zăpadă, este
9 larea normală a producţiei frig ; calea ferată, drumu
şi îndeplinirea sarcinilor rile sînt mai anevoie dc în
de energie electrică de plan ? treţinut, în depozit sc
— La greutăţile specifice lucrează mai greu, apar
Sîntem bucuroşi să con Dar, după cum sc ob exploatării cărbunelui în probleme mai frecvent şi
în subteran. Avem însă o
semnăm că in cadrul celui servă, ponderea energici pe abataje, cu care nc-am mobilizare bună a colecti
mai marc producător de bază de cărbune este încă confruntat în ultimul tri vului, care munceşte cu
energic electrică din judeţul mică faţă dc procentul mestru al lui 1034 — şi care dăruire şi răspundere. Aşa
nostru, Centrala termoelec prevăzut prin planul po au făcilt să încheiem anul sc şi explică faptul că in
trică Mintia, s-au luat toa 1935 (79,0 l sută). De ce ? doar cu lin plus de 5 240 pofida greutăţilor cauzate
a
te măsurile necesare pen Nn soseşte cărbunele din tone cărbune — s-au adău dc capriciile iernii, secto
tru asigurarea funcţionării Valea Jiului ? Ne-a răs gat acum şi cele pricinuite rul IV înregistrează o de
neîntrerupte la puterea pro puns i-ng. Ieronim Rusan, de această iarnă aspră — păşire de plan, pc prima
gramată a tuturor grupu directorul I. E. Deva : arăta Grigore Grăjdan, in decadă a lunii, dc aproa
rilor energetice, pentru — Există acum (ieri — ginerul şef al I. M. Petrila. pe 500 tone cărbune, iar
creşterea continuă a pro n.n.) 233 vagoane, cu căr însă din primele zile ale sectorul V — de peste 400 Operatorul preparare Cornel Sucul, de la Uzina dc pre
ducţiei. Pină ieri, diminea bune în gară şi 100 vagoa lui ianuarie şi în continua tone, ceea ce înseamnă că parare a minereurilor polimetalice Deva, urmărind funcţie
ţă, cncrgeticienii de aici ne pe liniile interioare alo re am luat măsuri operati livrăm în permanenţă căr narea instalaţiei de separare magnetică a fierului.
aveau un plus de 24,1 mi centralei. Avcin, deci, căr ve în toate compartimente bunele atît de necesar ţării, Foto N. GHEORGHIU
lioane kWh energie elec bune suficient, însă un in le de bază ale producţiei. în condiţiile acestei ierni
trică, din care 5,2 milioa cident la tunelul de dez Urmînd indicaţiile secreta aspre.
ne kWh obţinuţi pe bază gheţ a împiedicat descăr rului general al partidului,
de cărbune. Am fost asi carea ritmică a navetelor. t o v a r ă ş u l Nicolae — Cum veţi încheia pri
guraţi că producţia supli Zilnic sosesc cite 4—5 na Ceauşescu, nc-am mobili ma lună a anului ? îngrijirea animalelor —
mentară va creşte în con vete. zat puternic şi, prin efor — în ultimele zile s-a
tinua re. turi proprii, am degajat reglementat situaţia şi la o ocupaţie de mare
Ieri dimineaţă, la orele 5, zăpada dc pc traseele căii preparaţie, privind- asigu
a fost terminată reparaţia ferate uzinale şi de pc rarea vagoanelor şi prelua
tronsonului respectiv • de drumurile dc acces în de rea cărbunelui de la mi
Activitatea cale ferată. Acum descăr pozite, în vederea asigu na noastră, acţionăm e- răspundere ce răsplăteşte'
carea vagoanelor decurge rării ritmicităţii aprovizio nergic în continuare pen
în zootehnie MARIN NEGOIŢÂ nării materiale, am întărit tru buna organizare a mun hărnicia si conştiinciozitatea
lucru
de
fronturilor
cii .în' abataje şi înlătu
cu
neajun
a
grabnică
rarea
la
tehnică
se desfăşoară {Continuare in pag. a 2-a) asistenţa fiecărui sector, ni surilor care mai apar, aşa Ferma zootehnică a Coo doilea rînd, munca oame
pe
velul
toate cele trei schimburi, îneît dorim şi sperăm să perativei agricole dc pro nilor din fermă.
sc
ducţie
normal In cariera Cimpu lui am suplimentat formaţiile încheiem luna ianuarie cu numără, din de Sîntandrci ani, ziarul nostru a mai scris.
— Despre primul aspect
mulţi
Neag, cu toate condiţiile de intervenţie, în vederea planul îndeplinit, chiar cu printre unităţile fruntaşe V-am ruga să vă referiţi
climaterice grele, activi înlăturării prompte a even o uşoară depăşire.
în lumina măsurilor sta tatea de exploatare şi tualelor defecţiuni la uti ale judeţului nostru. Iată, ia col de-al doilea.
v
bilite de conducerea parti transport continuă. laje şi instalaţii. DUMITRU GHEONEA dc pildă, cc rezultate a — Avem' în r'^tehnie
dului şi statului nostru în raportat la finele anului oameni harnici, c ■. n-
vederea depăşirii greutăţi 3934: efectivul total de cesc cu dragoste şi pasiu
lor cauzate de condiţiile bovine a fost depăşit cu ne. Sigur, colectivul nu
aspre ale acestei ierni, oa 23 capete; s-a realizat un s-a format peste noapte,
menii-muncii din agricultu indice dc reproducţie de ci în timp. în acest fel s-a
ra judeţului nostru acţio 35,2 in sută, depăşindu-sc realizat o selecţie a oame
nează pentru buna desfăşu planul; sarcina cu privire nilor, în unitate rămînind
rare a activităţii din zoo la livrarea do lapte la doar cei cc s-au dovedit
tehnic. In toate fermele şi fondul dc stat a fost în vrednici dc această mun
brigăzile zootehnice au fost deplinită în proporţie de că dc înaltă răspundere.
luate măsuri pentru ca fu 101,3 la sută, fiind predaţi — Consideraţi munca
rajarea şi îngrijirea anima în plus 64 Iii lapte de din zootehnic do marc
lelor să se efectueze în bu vacă; s-au depăşit sub răspundere. Unii o des
ne condiţiuni, pentru rea stanţial pianul producţiei consideră.
lizarea sarcinilor ce-; revin medii de lapte, planul — Greşesc cei ce o ne
fiecărei unităţi. Iată — spre producţiei de lapte marfă socotesc. Zootehnia asigu
argumentare — două as ş.a. Ce a stat la baza a- ră populaţiei laptele, car
pecte culese din Consiliul ccstor rezultate meritorii? nea, lina şi alte multe
unic agroindustrial Deva. L-am rugat pe Aronim produse. Aceasta c.stc o
1
Scbastinn Domnariu, şeful Oeo.ş, preşedintele coope muncă di răspundere.
fermei zootehnice a C.A.P. rativei, să ne răspundă la Spun asta dintr-o expe
Deva, ne spunea ! această întrebare. rienţă îndelungată. Ştiu
— Am izolat uşile adă — în principal, doi că unii fug de zootehnic,
posturilor cu folie de polie- factori — ne-a spus inter
locutorul. în primul rînd, TRAIAN BONDOR
TRAIAN BONDOR strădania depusă pe linia
asigurării furajelor. în al (Continuare .. ~ 2-a)
[Continuare în pag. a 2-a)
