Page 25 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 25
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8/
al P.C.R. — Teli
15,00 Telex
al întregului popor 15,23 Ecran c
lor). D.
15,35 Emisiun
german;
IC,05 La vo
pentr •
aul'c.
IC,15 Vla(a
IC,30 închide;
lui.
20,00 Tclejun
20,20 Actualii
noniie.
între ci;
20,35 Film ar
(Urmare din pag. 1) La C.A.P. Ilărău stăm de 21,30 Cadran
Mineri -Şt preparatori, a- de darea de seamă şi, mai analiză făcută — -prin in ni lor ce le-au revenit din vorbă cu Traian Ursan, lor)
gricultori şi constructori, ales, de in tei ventiilc nume termediul dării de seamă documentele de partid, din preşedintele unităţii. 21,50 Tclejun
intelectuali şi meşteşugari, roşilor participanţi la dez si prin larga participare la programele de dezvoltare tilenă şi cu baloţi de paie, — Ferma a fost moderni 22,00 In cil idei
lui.
:
bărbaţi şi femei, t neii şi bateri. Remuî Şorinn, Vic dezbateri — în cadrul con eeonomico-socială în profil am înlocuit geamurile spar zată recent şi stabulaţia
vîrstniei, reprezentanţi ai toria Chifor, Elena Lupu, ferinţei orăşeneşti de dare te, şi am asigurat în toate actuală se desfăşoară în
temeinic
oamenilor muncii din uni Mioara Borza, Petru Trifes- de seamă şi alegeri a Fron teritorial au fost intervenţiile adăposturile un climat co bune condiţiuni.
prin
analizate
tăţile economice şi institu cu, Lucia Vanciu, preşedinţi tului Democraţiei şi Unită respunzător. Am croit alei — Ce influenţă are gerul EShnrigBIHVSa
ţiile din oraşul Brad au ţii Socialiste, desfăşurată în concrete la dezbateri ale prin zăpadă spre parcul aspru şi zăpada căzută în
participat, la mijlocul a- ai comitetelor din unităţile continuarea conferinţei o- tovarăşilor Ionel Vlad, Dă- de furaje, spre adăposturi, ultima vreme asupra activi BUCUREŞT
eestci săptămîni, la lucră eeonomico-soeiale ale ora răşeneşti a O.D.U.S. nuţ Sida, Ioan Başa, Doi astfel că furajarea anima tăţii din zootehnie ? dioprogramul
La ordinea z.
rile conferinţelor orăşe şului au analizat, în spirit Creşterea în ritm susţi na Dan, Livia Fumurescu, lelor se face în mod cores tură; 7,00 Ra
neşti ale celor două orga critic si autocritic, ansam- nut, an de an, a producţiei Mireoa Oprişa, Viorel Po punzător. Instalaţia de a- — Nici una. Am luat Hotărîrile Co:
nizaţii de largă deschidere pa, Ilcrta Faur ş.a. dăpat fiind izolată încă imediat măsuri pentru e- mările tovar.
Ccauşescu
democratică — Organizaţia O atenţie deosebită a fost din vară funcţionează în tan.şcizarea uşilor şi geamu nostru de a
Democraţiei şi Unităţii So acordată Cunoaşteri; apro bune condiţiuni. rilor, am izolat -ponducte- ţi ou ară ; 8,00
cialiste şi Frontul Demo Conferinţe pentru dări de seamă si alegeri — Cum evoluează pro le dc adăpat. Am amena sei; 8,10 Cm
lor; 9,00 Bul
craţiei şi Unităţii Socialiste. ale O.D.U.S. si F.D.U.S. fundate, dezbaterii şi însu ducţia de lapte ?. jat alei spre fiecare grajd 5.05 Răspund;
lor; 10,00 Bu
Prilej de primă analiză, şirii de către toţi delega •— în această perioadă li şi spre baza furajeră. Toa 10.05 Ştiinţa :
furajele
te
administrăm
le
conferinţă,
la
ţii
prezenţi
in acest cadru, a activită vrăm la fondul de stat 620— tocate, bucătăria furajeră Atlas folclori
ţii pe care organizaţiile iar prin intermediul aces 630 1 lapte zilnic. Produc funcţionează în bune con (iul, inima ţăi
O.D.U.S. au desfă.şurat-o în blul activităţii desfăşurate şi productivităţii muncii în tora de către toţi oame ţia se află în creştere, iar diţiuni. tin dc ştiri;
Ştiu; 11,35 Pu
perioada care a trecut de la I.M. Barza, în comuna toate sectoarele vieţii eco nii muncii brădeni, a mă in perioada următoare va fi Buletin dc s
a
la constituire (Congresul al Crişcior, l I.C.S.M. Brad, nomice, diversificarea ga reţelor obiective, a sarcini şi mai mare, întrucît ur •— Cum se munceşte în g i n d i r c a
1
11-lea al F.D.U.S.), confe cooperativa „Moţul *, mina mei sortimentale, participa lor ce le revin din docu mează să fete un mare nu fermă ? P r e ş c d i n t
Ccauşescu;
rinţa orăşenească a O.D.U.S. Ţebea, secţia de mobilă, rea pe scară tot mai largă mentele adoptate de cel măr de vaci. în fermă se — Toţi îngrijitorii lucrea moara folcli
a subliniat cu putere juste făcînd numeroase propu la activitatea de produc munceşte într-un climat de ză cu hărnicie şi răspun Avanpremieră
ţea şi eficienţa acestei va neri pentru asigurarea unei ţie destinată exportului, de-al XIIT-lea Congres nl ordine şi disciplină, printre dere. Elvirn Varga, Codrean 13,00 Dc la l 1
10
loroase iniţiative , a secreta mai puternice implicări' a partidului. în acest sens, cei mai buni îngrijitori nu- Ciurar, Iosif Molnar, A- (lent club;
Ştiri;
fiecărui membru al O.D.U.S. profundele transformări e- mărîndu-se Vilhelm Takacs, vram Ciocan şi ceilalţi do ic,05
rului general al parti în cadrul generos pe care dilitar-gospodăreşti ale o- exprimînd hotărîrea ne Ioan Vincze, Marton Nagy, vedesc multă strădanie în 1983; ic,25 Pa
unind
dului, tovarăşul Nieolae îl constituie Frontul De strămutată a tuturor locui Viorica Soloşi şi alţii. muncă. steag 18,40 C( p
tece;
Ccauşescu, prin care se mocraţiei şi Unităţii Socia raşului, împlinirile din via torilor oraşului Brad, par uomice; 17,ti
materială
P
oferă tuturor categoriilor liste, la rezolvarea opera ţa locuitorilor şi spirituală ticipanţii la conferinţa o- Ştiri; 17,05 înr
17,45
Noi
Bradului
a
au
de oameni ai muncii posi tivă a tuturor sarcinilor ee răşenească a F.D.U.S. au muzică popul,
bilitatea participării orga privesc dezvoltarea multi foşt puternic relevate în adoptat, în unanimitate, un Producţie maximă le scrii: 20,00
* Scai
laterală a vieţii economice darea dc seamă prezentată.
nizate la elaborarea şi în şi'•sociale a' oraşului, creş complex program de mă gestia
făptuirea politicii de dez Modalităţile' concrete do de energie electrică oră; 1: m Bij
terea nivelului de trai al suri pentru participarea le din croaţi:
voltare eeonomico-socială a locuitorilor săi. acţiune folosite de organe lin Dimilresc;
ţării. le şi organizaţiile de partid, organizaţiilor componente (Urmare din pag. 1) ia această oră toate cele lătescu; 23,35-
Aceste probleme, precum (5 grupuri ale Mintiei pro muzieal.
Rezultatele obţinute de şi cele vizînd conlucrarea U.T.C. şi O.D.U.S., de sin la transpunerea în viaţă a duc energie electrică la ca
unităţile econom ico-socialc activă a tuturor organiza dicate şi organizaţiile de sarcinilor cuprinse în „Pro normal. Culbutorul func pacitatea stabilită.
ţionează,
a-
asigurată
este
din. oraş în perioada ana ţiilor componente la împli femei din principalele uni gramul de dezvoltare ceo- sistenţa tehnică necesară în spiritul indicaţiilor Moinei
lizată înglobează în ele şi nirea luminoaselor perspec tăţi economice şi din coope nomico-socială a oraşului pc toate schimburile. iar ferme date de secretarul
DEVA: A CC
munca membrilor O.D.U.S. tive prefigurate de cel de-al rativele agricole de produc Brad în cincinalul 198G— pentru intervenţiile rapide general al partidului, tova stanţe atenus
din Brad. Acest aspect, XllI-lca Congres al parti ţie pentru antrenarea tutu 1990 şi orientările de per în reparaţii au fost stabi răşul Nieolae Ccauşescu, Lupii măriloi
ilustrat cu dale concrete, dului au constituit punc ror cetăţeni loi oraşului spectivă pînă în anul 2000", lite formaţii de lucru su trebuie ca de aici, din ju NEDOARA: (
1
(Modern — s
nostru,
dată
să
fie
forma
Aceste
deţul
plimentare.
a fost prezentat în detaliu tele de plecare în profunda Brad la înfăptuirea snrei- program de acţiune alcă ţii lucrau ieri la repara economiei naţionale o pro tari de la A.t
tuit pe baza prevederilor rea economizoruluj de la ducţie maximă de energie — sala B) ; P
lincvcnt (FIa<
cuprinse în istoricele docu cazanul 1 A, care s-a spart. electrică, pentru a fi ra tismeiitul (A»
mente ale celui de-al XIII- Oamenii s-au angajat ferm pid depăşite greutăţile pro ŞANŢ: Cam pi
I-II (Paring);
lea Congres al partidului. ca pînă în această dimi vocate de anotimpul ostil lui (Unirea);
neaţă să termine repara în celelalte zone ale ţării (7 Noiembrie
M1RCEA DIACONU ţia, ineît putem nota că noastre. Locotenent Ci
ral); VULCAf
ecafărul); L<
şi mijloacele
NINOASA: B
si la mare
îngrijirea animalelor — o URICANI: tnt
sinilor (Ret#g
Scopul şi •
ua roşie):
de mare răspundere ce răsplăteşte pădure
rorile f
GIU-BAl
hărnicia si conştiinciozitatea de pradă
ră); HAT
împuşcă, i
cia); ‘ BRA/
CALAN: A
lor (Casa o
(Urmare din pag. 1) lesti. Sînt retribuiţi după ţă personală în suprafaţă MERI A: Bul
producţia de lapte ce o de 15 ari. în anul trecut, reşti (Mureşu
obţin şi după numărul Ia Sîntandrei, o suprafa filme (Lumin:
de viţei cc-1 realizează. ţă dc 15 ari a produs pe Pagini de rai
nerul).
fiindcă zic că aici cîştigă Au fost luni cînd au pri ste 1 700 kg porumb. Iată
puţin. Nu-i adevărat. Cine mit câte 3 500—3 700 lei încă o sursă do venit de
munceşte cu hărnicie şi fiecare. Retribuţia lor loc neglijabilă. Cu o ast
răspundere câştigă bine. medie, pe 1984, se ridică fel de producţie se pot
Cei ce nu vor să creadă, la 2 200—2 500 lei lunar. creşte mai mulţi porci,
să vină la noj să se con Pe lingă bani au primit păsări. Aşa că, făcînd li Rezultatele
Ţesătoria <lc mătase. Deva. Aspect <lc muncă din atelierul preparaţie, zona maşini vingă. 500 kg grîu şi 860 kg po nie şi adunînd, veniturile 9 ia mu iri< 198
lor de canctat. Extr. I
într-adevăr, lucrurile rumb. Cîştigul realizat celor ce muncesc în zoo 2, 28.
aşa stau. Iată cîteva ar lc-a permis să-şi cumpere tehnie sînt substanţiale. Extr. a II-a
gumente: o casă în sat, în care s-au Să luăm un caz concret, 45. 5, 38.
Extr. a Ill-a
Ioan şi Ludovica Dani şi mutat. cel al familiei lui Ioan 15, 34, 24.
Extr. a IV-f
muncesc în ferma din Sîn- Constantin şi Maria Bă Dani. în 1984 venitul bă 27, 41, 40
Succese ale membrilor O.D.U.S. tandrei dc circa şapte ani. lan, împreună cu fata, bă nesc a fost în jur de 35. 2.
Extr. a V-a
Ei au în îngrijire două
nora
îngrijesc 34 000 lei. La acesta se
iatul
şi
Extr. a VI-îi
loturi de tineret femei. cinci loturi de vaci cu adaugă, ţinînd seama dc 30. 20, 32.
din transporturile feroviare Amîndoi sînt oameni har lapte. Prin muncă con preţul achiziţiilor la grîu Extr. a VII-
nici şi, printr-o bună fu ştiincioasă realizează un şi porumb circa 7 000. 29, 14, 9.
Extr, t.'* VIII
rajare şi îngrijire a ani venit de 10 000—12 000 ici (Aici facem o paranteză 6. 9, 1„
malelor, reuşesc să reali Extr. a IX-2
La recenta conferinţă a le raportează în cinstea în obţinerea acestor pc familie, în medie pe pentru a preciza că veni
Organizaţiei Democraţiei celui de-al Ul-loa Con succese, dovezi ale hărni- zeze un bun spor de greu lună. în natură, în 1984, turile în natură sînt folo 16, 44, 31.
Extr. a X-a
şi Unităţii Socialiste de la gres al F.D.U.S. şi celei i cici au făcut, între alţii, tate la viţelele reţinute au primit 1050 kg grîu site, de obicei, pentru 37, 9, 32.
Complexul C.F.R. Deva, de-a Il-a Conferinţe pe Manole Petra, Alexandru pentru prăsilă. Pe baza
între angajamentele pe ţară a O.D.U.S.: în cele Nyarady, Mela Iîanta — acestuj spor, familia Dani şi 1 950 kg porumb. Cîş- creşterea şi îngrăşarca de
oare şi le-au asumat 10 mii orc muncă patrio secţiile I.F.T.E.«şi C.T. 4 realizează un venit de tigurj substanţiale reali porci, viţei ete., care sînt
membrii O.D.U.S. de aici tică efectuate anul trecut Deva, Maria Olar — staţia 5—6 000 lei pe lunîj. La zează şi alţi îngrijitori de contractaţi cu *statul, ceea
figurează şi depăşirea au fost colectate şi pre Mintia, Lucia Gîdea — aceasta se adaugă cîştigul animale ai C.A.P. Sîntan- ce le sporeşte de câteva Timpul prol
planului l toate acţiunile date 1(5 tone fier vechi, staţia Păuliş Lunea, Teo în produse. în 1984 fa drei — Gavrilă şi Floa ori valoarea). Iată, deci, azi, 11 ianuari
a
de muncă patriotică şi e- 300 kg hîrtie, 150 kg me dor Popa, Ana Vesa, Li- milia Dani a primit 600 rea Chi.ş, familia lui Dani că îngrijirea animalelor mc rece, gerc
dilitar-gospodărc.şti. Fap tale neferoase, s-au recu dia Tămătaş — staţia De kg grîu şi 960 k'g porumb. Iacob şi alţii. Cîştiguri este o ocupaţie de mare cu cerul variat
Vinii
ninsori.
tul că acest angajament perat 500 m şină uzată, va, mulţi alţii. Un alt exemplu: Gri- frumoase, dar acestea nu răspundere şi — dacă este slab, pînă la
va fi materializat întoc 500 bucăţi traverse din gore Moldovan şi fiica sa nord-est. Tem
mai arc drept puternic lemn, 300 m conductori C-TIN RAHOVEANU, Susana Adam sînt îngri sînt singurele. Flecare în făcută cu hărnicie şi con ni mă va fi ci
minus 22 şi n
suport realizările pe care din cupru şi 500 m con preşedinte jitor] mulgători la două grijitor de animale are, ştiinciozitate — este adu de, iar cea r
membrii O.D.U.S. de la ductori din oţel, 80 bu al comitetului O.D.U.S. loturi de animale din a- în calitate de membru cătoare de mari venituri minus 15 şi n
Complexul C.F.R. Deva căţi stîlpi din lemn ş.a. Complex C.F.R. Deva dăpostul din satul Şău- cooperator, lot în folosin pentru cei ce o practică. de. Se va pi c
însoţită
de
chiciură. t