Page 38 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 38
► MARTI, 15 IANUARIE 1985 Pag. 3
=*
Jocul căluşeresc sau ideea
de continuitate în arta populară
parţial co „1985—un an greu pentru gimnastica
Satele hunedorene au şan judeţean de cultură şi edu tatea căiuşerească de la O-
ca in ccono- sa de a li se li transmis o caţie socialistă — Constantin răştioara de Sus, Geoagiu şi feminină românească, dar va fibine...“
zestre folclorică de o inega Nelega, Mircea Ocoş şi Mir-- altele, care au adus alături
na (color), labilă frumuseţe: jocul călu cea Bele. Un spectacol călu de virstnici, generaţii de co
de versuri şeresc. El intră pe poarta şeresc, deslăşurat in aplau pii, asigurindu-ne de conţi Dialogul cu marea cam ne-au ajutat să evoluăm CU
i : Bogdan iernii in clntec de zurgălăi, zele mulţimii, a iost susţinut nuitatea festivalului căluşe pioană Ecaterina Szabo, Interviu cu multă siguranţă, să obţinem'
de Mihai E- îmbogăţind an de an viaţa de tormaţiile din Chitid, Tîr,- resc pe aceste meleaguri multimedaliată cu aur, ar ECATERINA SZABO, avantaj de la „impuse", Iar
spirituală a satelor. O clipă sa, Ursici şi Boşorod. Diplo Apreciez stadiul de virtuozi gint şi bronz la campionate cea mai bună gimnastă la liber alese să ne dănf
(parţial co- a acestui minunat obicei ma omagială, insigna de e- tate la care s-a ajuns în in europene — de junioare şi a lumii in 1984 drumul cu curaj deplin şi în-;
popular s-a desfăşurat, dumi videnţiat în munca culturală, terpretarea căluşerului şi senioare —, mondiale, la Jo credere în şansa noastră doi
i programu- nică, la Deva, în cadrul ce peste 400 de distincţii au ciclului de dans căluşeresc curile Olimpice de la Los sportiva de mare performan a cuceri prima medalie olim*
lei de-a XVI-a ediţii a fes Iost inminaie intr-o atmosleră aş vrea să pot aprecia — ş Angeles, balcaniade şi con ţă. Care sînt materiile pre pică de aur pe echipe. La
tivalului „Căluşerul transilvă de mare sărbătoare celor ca să mă pot bucura la viitoa cursuri interţări sau în turnee ferate şi ce aspiraţii profe individual compus, 'am gre
nean". re, prin efort şi dragoste pen rele ediţii — şi de valorifi tradiţionale, a început după sionale o animă pe Cati ? şit, cum am spus, la o des-*
BWWMMB Sărbătoarea căluşerului a tru folclorul românesc, au fă carea, in cadrul festivalului, ultima oră de curs a primu — îmbinarea pregătirii prindere în finalul exerciţiu
început, de fapt, simbătă, la cut să dăinuiască şi să înflo a obiceiului căluşeresc, pen lui trimestru. Atunci, în acea sportive cu instruirea şcolară
I: 6,00 Rad io- Boşorod, acolo unde oamenii rească in satele Boşoroduiui tru a li prezent tot comple primă zi de vacanţă a com nu este o problemă deose; lui şi astfel am cedat Io-*
nincţii ; 6,30 satelor comunei s-au strîns frumosul joc căluşeresc. xul de datini de la cumpăna ponentelor lotului naţional bită în şcoala noastră. Do cui sportivei americane Mary
ci în agricul- să se bucure împreună la a- Duminică, pe scena Casei Lou Retton. însă, împreună
iojurnal; 7,30 anilor. de gimnastică, eleve ale Şco tarea sportivă a .şcolii — cu Simona Păuca, în concura
greşului, che niversarea a 75 de ani de a- de cultură din Deva şi-au de Ediţia a XVI-a a festivalu lii generale nr, 7 Deva, con sală mare, săli speciale pe
ului NicoJae testare documentară, în vatra monstrat virtuozitatea şi fru ducerea Centrului olimpic de aparate, condiţiile excepţio sul special pe aparate ne-anş
programul museţea ponturilor lormaţii lui căluşeresc a Iost generos luat revanşa. Dar, să ştiţîj
liune revolu- aşezărilor lor, a acestui ine împlinită de un spectacol de gimnastică feminină Deva şi nale de cazare şi masă, or
evista presei; galabil joc fecioresc. O în de căiuşeri din Căstău, Orăş- muzică populară, susţinut de a şcolii au organizat cam ganizarea şcolii şi corobora mă refer la o revanşă înţet
melodiilor ; căpere a căminului cultural tioara de Jos, Beriu, Geoa- pioanelor olimpice pomul de rea programului de antrena leasă pur sportiv, ca o luptă
e ştiri ; 9,05 din satul de centru a deve giu, Renghet, Costeşti, Orăş- taraful ansamblului judeţean dreaptă, corectă, dominată
icultâtorilor ; „Getusa", cu soliştii Ana Ban- iarnă, dar surpriza după-amie- ment cu orarul clasei asi
e ştiri ; 10,05 nit - prin iscusinţa oameni tioara de Sus, Chitid, Tîrsa, ciu, Mariana Anghel şi Dră- zii a fost pe.,, pîrtia de să- gură cadrul optim de des de spiritul şi principiile olim-ţ,
muncitoresc ; lor — un autentic interior de Ursici, Boşorod, Boiu, Rapolt niuş de la baza de refacere făşurare a muncii pe ambele pice, aşa că rivalitatea în-L;
.‘cele şi clan- casă ţărănească, cu alese .demonstrind, de-a lungul ce gan Munteanu, precum şi de tre sportivi are sens doar ÎCjP
or; 10,40 Mio- microrecitalul cunoscutei in a şcolii, Căprioara, situată pe planuri, astfel ca nici una
etin de ştiri; covoare, ştergare şi costume, lor două spectacole, valorile terprete Florica Ungur. culmea din vecinătatea bătrî- — şcoala, gimnastica — să timpul disputei. în afara îf^L;,-
îl pionierilor; cu obiecte de artă populară. artei populare autentice. For nei Cetăţi a Devei. Cîteva nu sufere. trecerii, sportivii nu cunoset
e ; 12,00 Bu- Manilestarea, deschisă de maţiile din Geoagiu şi Boşo
12,05 Tribuna LUCIA LICIU ore de reală destindere, termenul „rival" sau „advepf|
Din comoara leronim Crecu, primarul co rod — cu cinci generaţii fie joacă în zăpadă şi copilă sar", (iind animaţi de senii-Şi:'
L3,00 De Ia 1 munei Boşorod, a oferit par care, din Orăştioara de Sus rească zburdălnicie — toate
Ltbul curioşi- ticipanţilor o impresionantă — cu patru, din Rapolt şi Be PREMIILE FESTIVALULUI : mente înalte, ca stima şî reSţ
v
ctin de ştiri; riu — cu două au oferit spec locul I — Geoagiu, II — Orăş nespecifice muncii acestor pectul, aprecierea loială, roş'
formaţii fol- dezbatere in cadrul simpozio tioara de Sus, III - Renghet ; fetiţe atît de sobre şi matu
sate ; 16,25 nului „75 de ani de existenţă tatorilor o dată cu splendi re în timpul concursului —, ciprocă a calităţilor şî nîvei!;
economică ; a lormaţiilor de căiuşeri din dul lor joc, ideea păstrării premiul special al juriului — lului de pregătire şi măiestrîd
d icului; 17,00 Boiu; menţiuni: Costeşti, Căs au încheiat un an deosebit atins. i
i; 17,05 Parti- comuna Boşorod“. Comunică folclorului românesc cu largi tău; premii speciale: Orăş de bogat în palmaresul gim
/ital şi con- rile, care au făcut referiri la deschideri valoriiicatoare. nasticii feminine româneşti. — Recent, echipa de glfriS
naţiuni; 17,30 păstrarea tradiţiei şi auten — Ediţia a XVI-a a „Călu tioara de Sus (pentru activi nastică feminină a României,
• ; T ‘ Orele ticităţii iolclorului hunedo- şerului transilvănean", in or tate deosebită in „Cintarea Titlul suprem olimpic do- şi lidera ei, Ecaterina Szabo£:
:
a r naţio- României"), Boiu (pentru au bîndit de echipă, primul şi
luzu~.» infor- rean, la originalitatea jocului ganizarea căruia s-au intim- au fost desemnate, de F.Î.GiJ'
20,00 Radio- căluşeresc transilvănean in pinat mari greutăţi din pri tenticitate), Geoagiu (pentru singurul care lipsea din cele mai bune gimnaste aîaţl
Memoria pă- contextul căluşului românesc cina iernii geroase, a adus longevitate), iar pentru acti palmaresul acestui sport, ce lumii, fapt ce oficializează
nes' , ★ La vitatea lormaţiilor de copii — lelalte patru medalii de aur
2- ni O zi şi la particularităţile celui la rampa întrecerii aproape valoarea şi onorează şcoaîcf
Radiojur- din Boşorod — au iost susţi-, 20 de formaţii, aparţinind di Orăştioara de Jos, Geoagiu cucerite de Ecaterina Szabo românească de gimnastică.
1
iuterii muzi- nute de Octavian Mireştean, feritelor generaţii, adăugind şi Orăştioara de Sus. Au fost (la sărituri, bîrnă şi sol)
; 23,55 Bule- şi Simona Păuca (la bîrnă), Dar, asta a fost pentru 1984.'
şelul Secţiei propagandă a încă o formaţie sărbătorită, acordate premii vătafilor O- care au făcut să... pălească Ce va fi în 1985?
Comitetului judeţean de cea din Boşorod - aprecia vidiu Gridan, Adrian Trucă, aurul cucerit de. americanca — Va fi un an bogat îri
partid, de specialişti in arta maestrul coregraf Tita Sever, Aurel Romoşan, Mircea Mag-
genului din Bucureşti — Ni- preşedintele juriului actualei da, Robert Laulert, Traian Mary Lou Retton la indi mari întreceri : campionate^,
le
europene
la
Helsinki*,
colae Nistor, Tita Sever, întreceri. Au impresionat şi Gridan, Aurel Abrudean, llie vidual compus, au încununat Universiada în Japonioţj'
Gheorghe Teodorciuc — şi de de această dată lormaţiile Totoi, Nicolae Lupu, Artenie cu lauri eforturile, străda
Kla cală re tu- Homorodean, losif Cristea. niile, renunţările, dăruirea şi „mondialele" în CanadaS
(Patria) ; reprezentanţi ai Comitetului cu trecut prestigios în activi abnegaţia şi, nu în ultimul lată, trei mari competiţii î)i(;
iii — seriile
INEDOAKA : rînd, competenţa, înaltul pro care trebuie să păstrăm ceeă'
ă (Modern, fesionalism al colectivului ce am cucerit pînă acurrf
nou pe i'ron- ■tehnic — desfăşurate de-a
Vlodern, sala lungul unui ciclu de pregă Despre materiile preferate, şi mai ales în 1984 — adică
culos (Fla- acestea sînt matematica şi aceste înalte poziţii pe po
nent cu mi- tire olimpică. diumul valorii mondiale. îri
(Arta); PE- Mîndră pe bună dreptate engleza, la care obţin şi no
isando, serii- tele cele mai mari, 9 şi 10. plus, personal îmi doresc
; Un marinar de acest palmares, dar în în perspectivă îmi'^oresc să nespus un titlu suprem lc(
n (Unirea) ; aceeaşi măsură modestă şi
(7 Noicm- stăpînă deplină a sentimentu- mă pregătesc pentru a de individual compus — care,
: Arma mis veni o bună antrenoare, ineît îmi lipseşte din palmaresuî
irul) ; VUL- ui propriei valori, marea să pot să-mi oduc contribu marilor competiţii - şi nu ml
1 în flăcări campioană Ecaterina Szabo
1.0 NEA : a răspuns cu amabilitate ţia la menţinerea şi conti se pare exagerat să mă
c (Minerul); nuitatea prestigiului şi valorii gîndesc la acest obiectiv,'
i- ' 'ama — întrebărilor noastre. internaţionale a şcolii româ Cum ştim noi să ne pregăş
oresc); — Aşadar, dragă Cati, să
iiv*.. e mo- neşti de gimnastică. tim sub conducerea colectiv
zat); BRAD: începem cu... primii paşi în — Cum a fost în sala de vului tehnic de aici, de !ă
ne a lumii gimnastică, Cum ai ajuns
; ORAŞTIE: să practici acest sport şi concurs de la Los Angeles ? Deva — prof. Adrian Goreac,
:ria); Picr- Deşi om urmărit, cu emoţii prof. Maria Cosma, prof.
i vii (Flacă- care au fost primii tăi pro- dar şi cu încredere, evolu
U-BAl : In fesori ? Octavian Belu - nu trebuie
Filip (Casa ţiile tale şi ale celorlalte să ne speriem de ceea ce
AŢEG: Via- — Propriu-zis n-am început fete din echipă, am dori să
; BRAZI : cu gimnastica, ci mergind, ştim ce ai simţit, cum ai ne aşteaptă în 1985. Ceî
acari — se- pe cînd eram la Covasna, puţin eu — dar sînt sigură
L.AN : 100 de cu sora mea, Zita, care trăit şi trecut peste momen
de cultură); tele întrecerii ? că şi colegele mele — sînt
-a minune a avea 15 ani, la sala de sport
— Deşi cunoaşteam valoa
ui); ILIA : a şcolii. Aveam 4—5 ani şi hotărîtă să mă bat în toate
Lumina). mă jucam şi eu la sală, rea concurentelor, noi, toate întrecerile pentru a cuceri
pină cînd joaca mea a fost fetele din echipa noastră, o mare victorie ce mi-o do-ţ
Aspecte din evoluţia formaţiilor căluşcreşti din comunele Beriu şi Geoagiu. am reuşit să ne aliniem la
MFMSJWJVWMWJWVM'JVfJWJVMW'AlWWWVWa (WMWAVJ’AW.W.V. luată in serios şi am ajuns resc.
la Oneşti. Aici, cu profeso startul concursului olimpic — Nu ne rămîne decît
Claudiu Rusu (grupa mi rii Maria Cosma şi Mihai şi să evoluăm pe toată du
„Cupa speranţelor" !a minifotbal că, 8 goluri) şi Bogdan Ră- Agoston, am început gimnas rata lui la forma maximă. să-ţi urăm deplin succes, co
dos (grupa mare, 13 goluri), tica. Cînd aveam 12 ani, am şi colegelor de echipă şi me
abil pentru Pregătirea tehnică, dificulta
i 1985: Vre- Timp de trei zile, la Sala finală pe Şoimii I.P.A. Si ambii de la Mureşul. venit la Deva, la lotul naţio rituoşilor voştri antrenori.
c, deşi tem sporturilor din Deva s-au biu cu 3—2. Pe locul trei Felicitări tuturor partici nal şi am fost legitimată la tea şi originalitatea exerci-
ui va creş- desfăşurat întrecerile din a urcat Corvinul, învingă pantelor, iar celor două — Mulţumesc şi veţi vedea
va fi scliim- 11 Clubul sportiv şcolar „Cetate" ţiilor noastre, pregătirea că va fi şi 1985 un an buri
c noros. Vor cadrul „Cupei speranţelor toare cu G—5 (după prelun echipe devene, mult succes Deva.' La Deva îmi desfă psihică şi moral-volitivă, stă-
temporare, la minifotbal, cu participa giri şi lovituri de la 7 m) în etapa finală, care în şor activitatea sportivă şi pentru gimnastică, pentru
a slab pină rea echipelor : C.S.Ş. Hune în faţa echipei C.S.Ş. Si cepe duminică, 18 ian., la . şcolară. pînirea desăvîrşită a mişcă
intensificări biu. sportul românesc.
a la 60—80 doara, C.S.Ş. Sibiu, Jiul Braşov. (NICOLAE GA- — Apropo. Cum se împacă rilor — cu o excepţie : gre
1 Banatului, Petroşani, C.S.Ş. Arad, Mu Simetria câştigătoarelor VKEA, corespondent). eleva Ecaterina Szabo cu şeala mea la paralele —, NICOLAE STANCIU
tic, viscolind reşul Explorări Deva, Chi s-a păstrat şi în grupa
ada. Tcmpc- mica Tirnăveni şi F. C.
e vor fi cu- mare, locul 1 revenind tot
nus 7 şi mi- Şoimii I.P.A. Sibiu. echipei. Mureşul Explorări
iar ■'le ma- Spectatorii prezenţi, în Deva (antrenor Vasile Cabana ..Straja" Lupeni. Mulţumiri salvamontişîilor din Lupeni... Am redat, la rugămintea
uit. J şi mi- toate cele trei zile, în nu Lotul de schi al A. S. Voin celui salvat, un episod din
izolat, ceaţă, Rusu) clupă o luptă strînsă ţa Deva se află in cantona activitatea salvamontiştilor,
e chiciură. măr foarte mare la sală, cu Şoimii I.P.A.-Sibiu (scor mentul de iarnă. Marţi 8 ia urme şi salvamonlişlii Popa rul nu a suferit nici un aceşti oameni ai munţilor,
au putut să urmărească în final 1—2 pentru deveni nuarie 19851 lin timp foarte şi Miani solicită şefului for traumatism fizic, doar şocul porniţi cu curaj, abnegaţie,
cmc închisă, treceri de un nivel tehnic urit : ceaţă, vifor. La ora maţiei, dr. Liviu Durghines- moral. pricepere şl altruism în cău
mult acope- după prelungiri şi lovituri 12,80, pe platoul de sub vîr- cu, să adune formaţia com tarea semenilor aflaţi în pe
ninsori tem- ridicat, la care s-au adău de la 7 m). Locul 3 a re ful Mulu un schior se ră pletă pentru salvare. Intre La locul numit „La funie", ricol pe crestele şi văile mun
va prezenta gat organizarea excelentă' tăceşte. Derutat de ceaţă timp, ia ora 17, se formează echipa s-a oprit pentru o ţilor. Am redat cele întîm-
Ină la 80— ■ (F.R. Fotbal în colaborare venit echipei Corvinul şi de vifor, intră in pădurea o- echipă voluntară formată pauză. S-a făcut un foc şi plale nu numai în semn do
;st. (6—5 în finală cu C.S.Ş. Negrelor — un loc foarte din prof. losif I-Iuda, Bădcli- au aşteptat să vină din ur mulţumire, ci şi ca dovadă
cu C.J.E.F.S. Hunedoara) şi Sibiu, după prelungiri şi dificil, coborind la izvoarele mă echipa Salvamont a Con a trăsăturilor ce-i car-clc-
loarele trei arbitraje model, prestate văii Bruiţa, care este plină ţă Gruia, Gicu Bucur, losif siliului popular al oraşului ri zează.
se menţine de Grigore. Macavei, Cor lovituri de la 7 ni). de chei şi căldări. Zăpadă Laslo, caro, la Indicaţiile Lupeni. La ora 2,45, in di
î, deşi la în.- Organizatorii au mai a- mare, ninsoare abundentă. antrenorului de schi fond de mineaţa zilei de 9 ianuarie,
ilului tempe- nel Matei şi Emil Muntea- Prezenţa de spirit ii con ia Minerul Lupeni, George sînlem ajunşi de echipa Pe această cale ţin să aduc
îgistra o u- nu. cordat o serie de alte pre duce pe schiorul rătăcit că Lupaş, pleacă pe urmele gă Salvamont. De aici se trece, mulţumiri organelor locale,
Cerul va fi Organizatorii au alcătuit mii : pentru ccl mai tînăr tre firul văii, mizînd pe site de acesta la intrarea în în două lungimi de coardă, care, împreună eu formaţia
mult noros. două grupe (copii născuţi jucător — Iuliu Boteanu (9 faptul că pe vale va putea Pădurea Negrelor, do sub săritoarea „La funie", de Salvamont Lupeni, condusă
isori locale. ieşi din această infernală virful Mutu. unde se continuă drumul că cu măiestrie profesională de
slab la mo- în 1971 şi în 1972), fiecare ani, Jiul Petroşani); pentru capcană — Valea Brăiţei. După un drum foarte greu tre telescaunul Lupeni. După dr. Liviu Durghinescu, au
tturile rnini- grupă dcscmnîndu-şi în cel mai bun portar — Mar La cabană, la ora 14, ora prin pădure, pe valea plină un drum lung şi epuizant, participat efectiv Ia această
s 14 şi minus cel Prună (C.S.Ş. Sibiu) şi mesei, colegii se agilă se- de săritori, cascade, căldări, la ora 0,35 se ajunge Ia sta acţiune de salvare a unei
îele maxime final câştigătorii. In grupa sizînd lipsa, coechipierului. la ora 22,15, schiorul este ţie, unde şeful staţiei, dr. vieţi omeneşti.
şi minus 0 mică locul 1 a revenit e- Klet Petre (Corvinul); ce] E- L. Durghinescu, eu echipa
» va produce chipci Mureşul Explorări mai complet jucător — Sc anunţă echipa Salvamont, găsit de Bădcliţă Gruia. de la telescaun, condusese Cu vii mulţumiri,
nere de chi- Deva (antrenată de instruc Daniel Ţenea (Corvinul) şi care pleacă in recunoaştere. moţii şi fericire în ambele toată noaptea operaţiunile de ŞTEFAN HORVATH
olog de ser- La ora 1G,00 nu s-au găsit tabere — mai ales că schio salvare.
riga). torul sportiv Dumitru Co- Bogdan Rădos (Mureşul).
jocaru), care a învins în Golgheterii turneului au fost