Page 45 - Drumul_socialismului_1985_01

/ DRUMUL SOCIALISMULUI

20.00 T
Ic
20;>i, A
in
20,35 Si
21,05 Sl
însuşirea temeinică a documentelor AUTOCONDUCEREA MUNCITOREASCĂ Ci
E]
ÎN ACŢIUNE
21,50 Tl
lo
Congresului al XIIE-lea al partidului Eficienta economică - etalon 22.00 In
Iu
7
IPoinindu-se de la expe­ logic, Biroul Comitetului ju- menilor Muncii, sesiunea zice si îmbunătăţirea con­ al muncii si conducerii colective
rienţa pozitivă acumulată deţean de partid a stabilit Marii Adunări Naţionale şi tinuă a structurilor sorti ; 9
Sn desfăşurarea învăţămân­ o serie de măsuri pentru Consfătuirea de lucru pe mentale, a nivelului tehnic Un număr de 12 proble­ rînd din gîndirea şi acţiu­
tului politico-ideologic, do­ pregătirea propngandiştilo”, problemele agriculturii — si calitativ al producţiei, me importante pe ordinea nile muncitorilor. Ca ar­
cumentele Congresului al reactualizarea şi ridicarea pentru a fi cunoscute, însu­ respectarea disciplinei de de zi a şedinţei din luna gumente, a situat în prim-
BUCE
XIII-lea stabilesc sarcini funcţionalităţii punctelor de şite şi înfăptuite de comu­ plan, întărirea controlului octombrie, alte 9 analize plan rezultatele economice progran
importante privind îmbu­ documentare,- îmbunătăţi­ nişti, de toţi oamenii mun­ asupra producţiei, de Ia în noiembrie, 12 teme pen­ globale înregistrate pe La ordi
nătăţirea şi sporirea efi­ rea calităţii activităţilor în cii. contractarea, pregătirea teh­ tru dezbaterea colectivă 1984 : depăşirea indicato­ tură; 7,
cienţei educative a acestuia, grupele de pregătire ale In al doilea rînd, se cere nologică, lansarea în fabri­ din decembrie. Rezultă o rului desfacere totală cu Hotărîri
mările
în acest sens este necesară, Universităţii politice şi de subliniată ideea că planul caţie, pînă la realizarea medie tunară dc circa 11 4,7 la sutei, realizarea des­ Ccauşcs
în primul rînd, studierea conducere, intensificarea pe 1985 este un amplu şi produselor şi expedierea teme majore extrase în facerii cu amănuntul în nostru
aprofundată .şi însuşirea te­ controlului desfăşurării ac­ mobilizator program de lor. In cercurile de la sate mod consecvent din munca proporţie de 101 la sută, ţionară;
8,10 Cu
meinică a tezelor şi orien­ tivităţii din cercuri, îndeo­ muncă pentru întregul po­ să se accentueze asupra şi viaţa colectivului între­ reducerea cheltuielilor pla­ 9.00 Bul
tărilor Congresului al XIII- sebi la învăţămîntul poli­ por, că fiecare comunist, căilor şi modalităţilor prin prinderii pentru livrarea nificate cu cîte 4,63 lei la Răspunc
10.00 Bu
lea, a operelor secretarului tico-ideologic organizat de fiecare om al muncii tre­ care trebuie să se acţioneze p r o d u s e l o r petroliere fiecare 1 000 lei desfacere Moment
general al partidului, tova­ pentru ca în 1985 să se ob­ (I.L.P.P.) Deva şi aşezate, şi obţinerea, în final, a de Iaurt
răşul Nicolae Ceau.şeseu, TN CENTRUL DEZBATERILOR ţină producţii vegetale şi în fiecare lună, pe masa unui beneficiu suplimen­ naţional
înarmarea comuniştilor, a animaliere record. Atît în de lucru a consiliului oa­ tar de peste 28 la sută. niei“; 10 Bu
11.00
tuturor oamenilor muncii DIN TNVĂŢĂMTNTUL POLITICO-IDEOLOGIC unităţile industriale, cât şi menilor muncii din unitate. Tot în frunte trebuie aşe­ Sintem <
cu principiile fundamenta­ în cele agricole, să se in­ Evident, ne-am referit nu­ zate şi argumentele din spre vii
le ale politicii partidului, sindicate, U.T.C. şi O.D.U.S. buie să înţeleagă faptul că, siste asupra necesităţii îm­ mai la planul de muncă declaraţia comunistului late ; 12,
cu obiectivele şi sarcinile Anul de învăţămînt poli­ pentru o dezvoltare econo- bunătăţirii continue a teh­ , pe trimestrul IV din anul Gheorghe Luea, muncitor 12,05 Din
Iui ; 12,1
ştiinţific
ce revin fiecărui domeniu tico-ideologic 1984—1985, mico-socială dinamică şi e- nologiilor şi a organizării recent încheiat. Pe „ordi­ a cărui „carte" numără 3 ; 15,00
de activitate, asigurarea fiind un an de tranziţie în chilibrată a ţării, are da­ muncii, ridicării calificării nea de zi" a întregului an peste 25 de ani la aceeaşi 10.00 Bul
dezvoltării conştiinţei revo­ organizarea pe o durată de toria de a contribui in mod profesionale a întregului 1984, organul dc conducere întreprindere : „Ştim cât Cintec d
luţionare, însuşirea trăsă­ 4 ani, a debutat cu dezba­ direct, prin muncă şi crea­ personal, pregătirii tuturor colectivă din I.L.P.P. Deva dc importante sînt pentru că uşo
turilor moral-politice ale terea în toate categoriile de ţie, Ia sporirea mai puter­ condiţiilor bunei desfăşu­ a avut peste 120 de „punc­ viitorul ţării noastre econo­ 16,25 Rai
că ; 16,5!
omului nou, participarea cercuri a temelor „Bilanţul nică a productivităţii mun­ rări a activităţii productive te" inspirate de proble­ miile la orice fel de ma­ 17.00 Bul
activă a membrilor de celor 40 de ani de dezvol­ cii, ridicarea gradului de în tot anul 1985. mele ce confruntă colecti­ teriale. De aceea, ne-am Politica şi
Următoarele patru teme,
apăr
partid, a tuturor celor ce tare liberă, socialistă a pa- valorificare a materiilor atît pentru cercurile de la vul, izvorîte din prezentul străduit şi am strîns, în mea. pro
prime şi resurselor energe­
muncesc Ia înfăptuirea Pro­ triei“, „Perspectivele dez­ tice, utilizarea eu eficien­ oraşe, cît şi pentru cele de şi, nu de puţine ori, din 1984, peste 30 tone de fier Orele se
gramului partidului, voltării României în cinci­ la sate, vor fi prezentate viitorul muncii. „După cum vechi, resturi de hîrtie, ternaţion
Radioccn
t3 recentă analiză asupra nalul 1986—1990 şi pînă în ţă maximă a tuturor fon­ la timpul potrivit. în esen­ se poate constata din con­ bidoane de polietilenă, ule­ într-o oi
durilor de producţie, asi­
desfăşurării învăţământului anul 2000", «însemnătatea gurarea unei" rentabilităţi ţă, în noul an de învăţă­ ţinutul proceselor verbale iuri ş.a. Am învăţat că a 23' Dpi
m*
politico-ideologic în judeţul istorică a celui de-al XIII- cit mai inalte. mînt politico-ideologic se —■ sublinia Cornel Ioan fi „zgârciţi'' cu noi înşine, II _ii
ti,.
nostru a relevat faptul că lea Congres al P.C.R. în Pornind de la conţinutul va asigura aprofundarea şi Neamţi, secretarul organi­ a nu arunca .nici un capăt Buletin
reprezintă
de
material,
zaţiei de partid şi preşedin­
în majoritatea cercurilor viaţa partidului şi poporu­ documentelor adoptate în însuşirea tezelor, orientări­ tele consiliului oamenilor mult pentru ţară. Şi aici
organizate de organizaţiile lui nostru", teme care au decembrie 1984, trebuie sin­ lor şi sarcinilor conţinute muncii — majoritatea este vorba tot de o „forţă
de partid şi de masă — fost dezbătute în toate ca­ tetizate eu claritate sarci­ în R a p o r t u l prezen­ membrilor organului nos­ colectivă" : forţa cantităţi­
printre care menţionăm cele tegoriile de cercuri pînă la nile ce revin organelor şi tat de tovarăşul Nicolae tru colectiv a analizat pro­ lor mari de materii prime
de la oţelării,' furnale şi sfîrşitul lunii decembrie organizaţiilor de partid, co­ Ceauşescu la Congresul al blemele curente ale acti­ şi materiale care se strîng
cocserii de la C.S.H., C.S.V. 1984. lectivelor de oameni ai XIII-lea al Partidului Co­ vităţii cu gîndul la cele 4a nivelul ţării şi sporesc
DEVA
Călan, I.M.Iî., unităţile de în luna ianuarie 1985, în muncii din unităţile indus­ munist Român. de nâine“. bazele de aprovizionare". Iui sin
construcţii din Hunedoara, cercurile de învăţămînt se triale şi agricole în vede­ Reluînd aceeaşi idee, a Economistul Florin Şer- Lovitură
Deva şi Petroşani, între­ va dezbate a patra temă — rea îndeplinirii şi depăşirii CONSTANTIN PURCILEAN, viitorului, Ioan Mihăilă, ban, şeful biroului aprovi- ta) ; c 1
Emisia
prinderile miniere Petrila. „Realizarea exemplară a încă din luna ianuarie 1985 directorul preşedintele biroului execu­ zionare-desfacere, a confir­ sala A)
Vulcan, Lupeni, Livezeni, planului pc anul 1985 — a sarcinilor de plan la pro­ Cabinetului judeţean tiv al consiliului oamenilor mat : „Prin măsurile pe frontul
I-
riile
Barza, I.E.C. Mintia, I.M.C. condiţie esenţială pentru ducţia marfă, prin realiza­ pentru activitatea ideologică muncii, ne-a declarat: care le-am luat în orga­ B) ; Zbc
Bîrcea, I.C.I.T.P.L.C.I.M., încheierea cu bune rezulta­ rea ritmică a producţiei fi- şi politico-educativă — Ne preocupă mereu nul colectiv, unitatea a căra) ;
C.M, Deva, I.P.E.G. Deva, te a cincinalului actual şi ce trebuie făcut concret economisit, în 1984, 262 foc (Sid
(A
narii
Abator şi C.P.A.D.M. Ha­ crearea unei baze trainice pentru creşterea eficienţei tone combustibil convenţio­ Glissand
în vederea înfăptuirii isto­ economice, îmbunătăţirea nal şi 80 MWh energie (Parîng)
ţeg, I.M.M.R, Simcria, în­ condiţiilor dc muncă şi electrică, au fost proiec­ al pîinii
treprinderile mecanică şi ricelor hotărîri adoptate de viaţă ale oamenilor. Aşa tate şi construite, eu forţe mărilor
chimică Orăştie, institutele Congresul al XIII-lea al ne-a cerut secretarul gene­ interne, o serie de insta­ LUPENI
de învăţămînt superior, o P.C.R.". Se impune o pre­ ral al partidului, tovarăşul laţii tehnice care au dus far (Cui
fi
mare parte din C.A.P.-uri, ocupare deosebită din par­ Marfă
LONEA:
tea organelor şi organizaţii­ Nicolae Ceauşescu, să gîn- la consumuri reduse, la
r.AjS.-uri —• primele trei dim şi să acţionăm unit beneficii suplimentare". rare (Mi
teme din programul de pre­ lor de partid şi de masă pentru învingerea tuturor între realizările tehnice Albinuţa
URICAN
gătire pe anul de învăţă­ pentru pregătirea şi desfă­ greutăţilor. La plenara pe 1984, rod al muncii şi (Retezat)
mînt 1984—1985 au fost şurarea acestei teme. în Consiliului Naţional al Oa­ conducerii colective, se dc * ~ i
G\:
dezbătute cu răspundere şi primul rînd, trebuie să se menilor Muncii, cît şi în află pompele automate pen­ serj
au constituit momente im­ evidenţieze că anul 1985 Mesajul de Anul Nou adre­ tru schimbarea uleiului, ORÂŞTIl
portante în stimularea şi reprezintă un an hotărîtor sat poporului, conducătorul instalaţia pentru etilarea nilor (I*
zice
(FI.
mobilizarea oamenilor la de muncă pentru progresul nostru iubit a accentuat benzilor (o cantitate de BAi: Mc
realizarea sarcinilor de continuu al patriei noastre că şi în continuare se va 240 tone în 24 ore), repro- dc cultu
ieetarea unor motoare la
cova nu
plan, recuperarea unor ră- socialiste şi creşterea bu­ acorda o importanţă ma­ a pompele dc putere mare seriile I-
ferme
joră
aplicării
mineri în urmă, executarea năstării întregului popor. principiilor noului meca­ (consum de energie elec­ De drag
LAN :
la timp a lucrărilor agri­ De aici, se impune o stu­ nism economico-financiur, trică mai mic cu 30 la mare (
cole, livrarea unor canti­ diere şi ordonare a ideilor ale autoconducerii şi auto- sută), descărcarea sau în­ SIMER17
tăţi sporite de produse la şi sarcinilor conţinute în gestiunii muncitoreşti, pen­ cărcarea combustibililor li­ Cri slin a a
Febra
fondul de stat etc. documentele dezbătute şi tru sporirea mai puterni­ chizi prin metoda sifonă­ GHELAT
Avînd în vedere faptul aprobate în decembrie 1984 întreprinderea „Marmura" Simcria. Echipa conduşii de că a eficienţei întregii rii, eliminarea pierderilor nerul).
că se menţin încă o serie de plenara comună a G.G. Evdochia Bălgrădean se evidenţiază prin bune rezultate in activităţi. de produse prin înlocuirea
de neajunsuri în organiza­ al P.C.R. şi a Consiliului muncă, fapt atestat şi de locul 1 in întrecerea socialistă, în continuare, interlocu­ ventilelor clasice cu ca­
la nivelul platformei de prelucrare Simcria. In imagine, Ev­
rea, conducerea, desfăşura­ Suprem al Dezvoltării Eco­ dochia Bălgrădean şi tăietoarea şlefuitoare Ana Jurj pre­ torul ne-a explicat că ex­ nele tip „fluture" ş.a. „Tot
rea şi ridicarea calităţii în­ nomice şi Sociale, plenara lucrează placaje de marmură pentru producţia dc export. presia „eficienţă econo- "din seria realizărilor teh­
văţământului politico-ideo- Consiliului Naţional al Oa- mică“ izvorăşte în primul nice — sublinia merceo­
logul Maria Ilenţ — _ tre­ Rezulţi
buie considerate reviziile 16 ian un
şi reparaţiile planificate, Extr. 1
îmbunătăţirea activităţii mieii, iar conducerea uni­ 43. 2.
{Urmare din pag. 1} deşi au început să apară care au fost terminate cu Extr. i
pierea grajdurilor, hrănirea tăţii nu manifestă nici un o lună mai devreme". Iei. Fond <)
Dintre semnatarii înnoi­
animalelor se face în mod pecte negative şi o să ne cu lapte, calitatea neco- ce conducerea cooperativei fel de interes faţă de a- rilor tehnice, pe care anul
corespunzător. Au fost ne­ oprim în continuare asu­ respunzatoare a finului ş.a. nu acţionează pentru întro­ oeustă situaţie. Preşedinte­ 1984 le-a înscris la I.L.P.P.
cazuri în ce priveşte adă­ pra eîtorva dintre acestea, Fînul e, într-adevăr, de ca­ narea ordinii şi discipli­ le cooperativei, inginerul Deva, îi- amintim pe sing.
parea, la Burjuc şi Tisa în primul rînd, producţia litate necorespunzătoare, nei ? Din discuţiile purta­ şef, contabilul şef ş.a. tre­ Viorel Ardelean, ing. Vic­
unde au îngheţat conduc­ de lapte — indicatorul cel dar el poate fi îmbunătăţit te cu factorii de conducere buie să înţeleagă că răs­ tor Medrea, sing. Vichen-
pund de bunul mers al ac­
tele, dar s-a acţionat cu mai important al activi­ cu sfeclă, trifoi, lueernă din comună am dedus că tivităţii din toate dome­ te Marcu, ing. Cornelia
operativitate şi s-au repus tăţii din zootehnie — este ş.a., sortimente ce există tovarăşii din fruntea coo­ niile si că sînt obligaţi să Fornade, ing. Mirela San­ Timpul
azi, 17 i
urgent în funcţiune insta­ foarte mică. în prezent se în baza furajeră. Adevă­ perativei nu participă deeît acorde zootehniei atenţia du ş.a. mea va
laţiile. Programul de grajd mulg — cum ne spunea rul este că nu se reali­ în mică măsură la activi­ pe care o merită. îndepli­ „în 1985 — concluzio­ şi dimin
se respectă, unitatea are Maria Nicolai, inginerul zează o hrănire diferenţiată tatea din zootehnie. Iată nirea planului producţiei na, directorul întreprinde­ riabil.
Vin tul c
furaje suficiente, au fost şef al unităţii — 85 de vaci a vacilor eu lapte, în cîteva argumente în acest de lapte, realizarea efecti­ rii, Ioan Mihăilă —, or­ din scct'
stabilizaţi îngrijitorii. Fer­ şi se livrează la fondul de funcţie de producţia fie­ sens : există încă mult fîn velor, a procentului de na­ ganul nostru colectiv de râturile
prinse i
conducere şi-a propus _ o
ma dispune de personal stat în jur de 701 dc lapte căreia. Tuturor li se pune netransportat din cîmp, talitate stabilit ş.a. ■— do­ muncă practică, vie în nu­ minus o
suficient. Maria Borza, şefa zilnic, ceea ce înseamnă în iesle aceeaşi cantitate deoarece nu s-a făcut re­ menii în care C.A.P. Bur­ dul tuturor muncitorilor, maxime
zero grs
de unitate, se implică mai o producţie marfă de 0,81 de fin, coceni şi paie. In cepţia acestuia. La progra­ juc are, în ultimii ani re­ pentru a desfăşura la orice cu depu:
bine, în ultima vreme, în pe cap de vacă mulsă. In­ altă ordine de idei, nu se mul de dimineaţă de la zultate necorespunzătoare nivel şi în toate sectoarele La mu
buna desfăşurare a muncii, terlocutoarea, ca şi Gheor- mulg toate vacile. Pe cele adăposturile din Tătărăşti. — pretind Unirea tuturor unităţii acţiuni de înaltă rece, go
şi-a pus la punct eviden­ glie Orşa, preşedintele coo­ din grajdul de la Burjuc Glodghileşti şi Zam nu eforturilor, mai multă preo­ responsabilitate, în con­ dimineaţ
no
ţele, este mai prezentă în perativei, susţin că la baza nu le mulge nimeni, tot participă nimeni din con­ cupare din partea facto­ cordanţă cu sarcinile ulti­ mult slab.
ge
activitatea cotidiană din acestei producţii scăzute laptele este lăsat viţeilor, ducerea cooperativei, deşi rilor de conducere pentru mului an al cincinalului moderat,
zootehnie. stau o seamă de factori, lucru nefiresc. Ferma este există grafic întocmit în ea activitatea fermei să se actual, cu exigenţele etapei de 50ţ- 7
sud-e
şi
Cu toate acestea, în uni­ cum ar fi dispersarea fer­ dispersată, îngrijitorii do­ acest sens. Saivanele pen­ ridice la înălţimea sar­ viitoare". serviciu:
tatea zootehnică din Bur­ mei, Indisciplina unor în­ vedesc indisciplină, lucrea­ tru oi încă nu sînt pregă­ cinilor ce-i revin în 1985 ccnco).
juc există încă multe as- grijitori de la loturile de vaci ză cât vor şi când vor. De tite pentru fătnuea oilor, şi în perspectivă. MARIN NEGOIŢĂ