Page 46 - Drumul_socialismului_1985_01

53 • JOI, 17 IANUARIE 1985 Pcig. 3

EEESSSSa D im e n s iu n ile c o n t e m p o r a n e a le t r a d iţ iilo r p o p u la r e
EgBBSsfeaHB) iertat individul certat cu InUIiOfi w c i t i t o r i i
Marea diversitate a crea­ siunilc noi pe care le-au A rezultat un spectacol
parţial co- ţiei populare hunedorene dobîndit. S-a cules un ma­ omogen în care rind pe disciplina colectivităţii, cu WUfKmBmns&BnBamanmMtmnssMaBSHm
este generată de o multi­ terial folcloric bogat, care rînd s-au perindat ele­ munca. Prezenţa elemente­
!*- v econo-
tudine de vetre folclorice a fost structurat de spe­ mente de teatru popular lor din natură — împreju­
orotului extrem de distincte. Fie­ cialişti, iar spectacolul în care improvizaţia, în rimile localităţii — făcliile Întrebări-răspunsuri
fir (color). care conţine elemente pro­ de ansamblu a fost şlefuit profundul ei înţeles, speci­ şi roata de foc care se ros­
Univers. prii care, cercetate şi va­ succesiv prin aportul tu­ fică geniului popular, a fă­ togoleşte de pe deal creau ® Ion Crîngureanu - altor categorii de persoa­
lorificate cu discernămînt turor celor apropiaţi feno­ cut să înţelegem mai bine o imagine de neuitat, plină Deva. 1) Nu există nici o ne, cum ar fi militarii în
parţial co- şi competenţă, scot Ia ivea­ menului folcloric coregra­ acel personaj mascat care de fior şi bună dispoziţie. prevedere legală care să termen, studenţii etc. In
lă frumuseţi nebănuite, re­ Cu obiceiul de" „Sînzie- stipuleze posibilitatea sta­ situaţia dv., realizarea re­
progranm- bilirii şi plăţii unei pensii tribuţiei minime pe econo­
velatoare. ne“, spectacolul era adus
In Festivalul naţional Cum valorificăm folclorul local ? şi mai mult în actualitate, de urmaşi, în situaţia per­ mie condiţionează dobîndi-
„Cintarea României", an­ în care bogăţia şi bucuria soanelor care au convie­ rea calităţii de persoană
samblul folcloric ,,Getusa“ dansurilor şi cîntecelor din ţuit în concubinaj. 2) Alo­ încadrată în muncă (lucrînd
al Centrului judeţean de fic, muzical, literar local. este turca sau intensa final exprimau frumuse­ caţia de stat pentru copii la domiciliu). în lunile în
îndrumare a creaţiei popu­ Ce a fost valorificat ? trăire pe care o generea­ ţea zilelor pe care le trăim se acordă în conformitate care nu dobîndiţi calitatea
lare şi a mişcării artisti­ în primul rînd datini din ză „necunoscutul" aflat sub într-o ţară liberă, deschi­ cu prevederile Decretului de persoană încadrată în
6,00 Radio- ce de masă aducea în sce­ ciclul sărbătorilor de iar­ ulcelele sau blidele obi­ să spre păstrarea nealtera­ 246/1976 persoanelor înca­ muncă, nu beneficiaţi de
eţii ; 6,30 nă mai multe datini de pc nă — „Sînvăsîiul" ce se ceiului de „Sînvăsîi" şi care tă a tradiţiilor ce i-au fixat drate în muncă cu contract dreptul la alocaţia de stat
n agricul- Valea Romosului din zona practică în noaptea de în conştiinţa populară ofe­ personalitatea in ansamblul pe durată nedeterminată şi pentru copii.
rnal ; 7,30
aiUii, chc- Mureşului — Cîmpul Pîinii. Anul Nou, colindatul cu ră unele indicii asupra ţărilor lumii.
i Nicolae Această acţiune a fost pre­ căluşeri şi turcă şi două caracterului sau înfăţişării Valorificarea acestei crea­ SESIZĂRI-SOLUŢII
programul cedată de o cercetare a- obiceiuri de primăvară — celui cu care tînărul de ţii populare a marcat dis­
e revolu­
ta presei; tentă a obiceiurilor aşa cum Alimoli şi Sînzienele, toa­ faţă urma să se căsăto­ tinct cîteva elemente edu­ © Sesizarea anonimă din cantitatea de lapte primi­
clodiilor ; s-au desfăşurat ele în va­ te de o mare bogăţie de rească, descifrat intr-un caţionale dintre care cel Teliuc a fost încredinţată tă a fost distribuită cetă­
tiri ; 9,05 tra satului şi cum se des­ sensuri, semnificaţii şi spic de grîu, o floare, o mai puternic evidenţia fap­ spre rezolvare Inspectoratu­ ţenilor prezenţi în magazin.
tutorilor ;
tiri ; 10,05 făşoară în prezent, dimen- încărcătură emoţională. bucată do cărbune, o glin- tul că omul nu se poate lui comercial de stat. La Registrul de evidenţa
susţinut dă etc. Şi cînd totul se împlini decit în colectivi­ controlul efectuat la maga­ cumpărărilor de mărfuri de
estivalului dezvăluia prin cuvinte fru­ tate al cărui rol modelator zinul alimentar cu autoser­ către personalul din unita­
ca Romfi- este extrem de puternic.
7
tii corale; rnrm uvoiutionar 1 moase sau usturătoare, vire nr. 36 din Teliuc s-au te nu a fost completat
tiri ; 11,05 „teama" de necunoscut dis­ In plan estetic, categoria constatat următoarele : zilnic de către lucrătoa-
•elui. Start părea şi bucuria jocului de frumos a fost marcată
> Publici- S dc asemenea cum se cuvi­ „La raionul de mezeluri rea gestionară Coca Ghize-
de ştiri ; invada scena. Căluşerul, —lactate vindea lucrătoa- la, motiv pentru care a fost
folcloru- A MUNCII ŞI VIEŢll COMUNIŞTILOR romana, învîrtita cu ponturi ne, acccntuîndu-se o latură rea Emilia Orăşan, care a- sancţionată cu amendă de
t tehnico- şi strigături se revărsau a sa — frumosul artistic. vea halatul murdar, iar in 150 lei.
e la l la Spectacolul „Obiceiuri de
ivers 20 ; evidenţiind o bogăţie de loc de bonetă purta căciu­ Au fost date indicaţii
tiri ; 16,05 Să-ţi faci drum, prin figuri şi desene coregra­ pe Valea Romosului" rămî- lă tricotată. Nu avea nici obligatorii pentru remedie­
e — muzi- fice inegalabile. ne un model de ceea ce rea deficienţelor constatate
îânească ; în concepţia celor ce re­ trebuie să însemne valori­ ecuson cu_numele, prenu­ in baza art. 6, lit. a, din
economi- vreme, cu fapte demne mele şi funcţia. Pentru
ncdicului; creau scenic, povestea spec­ ficarea cu competenţă a aceste abateri a fost amen­ Decretul 115/1974.
tiri ; 17,05 tacolului continua cu obi­ tradiţiilor şi datinilor popu­ în concluzie, cele sesizate
17,35 Te In biografia noului timp ,,A venit la noi, la căminul ceiurile de primăvară. lare. dată cu 500 lei.
it patria revoluţionar, in care fie­ MINEL BODEA, Ţinută neîngrijită şi ne­ in scrisoarea anonimă tri­
zical; 18,00 cultural, Moise Anii, cu o „Alimoli" este tot ce are conformă cu normele igie- misă spre cercetare s-au
cvista in- care ne aflam implicat des­ fotografie de acum 50 de mai scăpărător inteligenţa MIRCEA OCOŞ, confirmat".
o ; 19,30 tinul, învăţătoarea Lucia ani. In ea era formaţia populară, în care nu este coregraf nico-sanitare aveau şi lu­
,00 O zi crătoarele Bur Elisabeta, • Sesizarea unui grup
liojumal ; durea din Lăpuşnic a con­ de dubaşi a satului. Am Grecu Victoria, Tolici Auri­ de elevi de la Şcoala pro­
ut nea semnat momente pe care luat-o ca document pentru
f m- localnicii nu le-au trecut reconstituirea portului popu­ E X P O Z I Ţ I E ca, fiind sancţionate pen­ fesională Certej a fost cer­
te)y, ,3,55 tru această abatere cu cite cetată de Inspectoratul şco­
cu vederea. Nu le-au putut lar, iar virstnicii ne-au a-
trece cu vederea, pentru jutat la valorificarea folclo­ „Vechi tipărituri din 1687), remarcabilă şi prin 250 lei amendă. lar al judeţului, care ne
că ele, momentele, au fost rului. Acum - mărturiseşte domeniul ştiinţelor natu­ gravurile ei, se încadrea­ La data controlului, lap­ răspunde : La data de
consemnate în însăşi viaţa Lucia durea şi recunoaşte rii" este tema expoziţiei ză între primele cărţi ti­ tele a fost adus la ora 9, 13 decembrie 1984 s-au achi­
lor, fac parte din munca întreg satul — dintre toate temporare, organizată în părite care au cunoscut un număr de peste 30 ce­ tat integral bursele elevilor
Şi' preocupările oamenilor, formaţiile artistice ale că­ holul Muzeului judeţean această tehnică ilustrati­ tăţeni aşteptînd de dimi­ de la şcoala profesională, pe
silit repere afective in ur­ minului, aceasta e cea mai Deva, secţia ştiinţele na­ vă. O vitrină este rezer­ neaţă. Au fost găsite la lunile : septembrie, octom­
i cală re tu- cuşul lor prin timp. Îndrăgită". „Dar şezătoa­ turii. Sînt expuse cărţi vată cărţilor didactice raionul de vînzare a lapte­ brie, noiembrie şi decem­
(Patria) ; Acum două decenii, cînd rea noastră, nu ? — intervin vechi româneşti şi cărţi româneşti, datînd de la lui diverse vase (sticle, bi­ brie. Suma încasată de fie­
oare (Ar- provenite din marile tipo­ jumătatea veacului tre­ care elev este de 1 860 lei.
O A R A : Lucia, cea mai mică dintre femeile satului — că tot doane, căni etc.) lăsate de
(Modern, cei patru fraţi ai familiei tovarăşa învăţătoare ne-a grafii europene, cu conţi­ cut, referitoare la ştiin­ unele cunoştinţe pentru a Conducerea şcolii a luat
nou pe Gostaie din Lăpuşnic, a re­ scos in lume cu acest obi­ nut din domeniul ştiin­ ţele naturii. Din acelaşi măsuri ca pe viitor să se
\t — şe­ cei frumos. Copiii ne sini ţelor naturii. Aleasă spre domeniu mai sînt expuse li se asigura laptele în achite la timp bursele şi
derii, sala venit in satul natal, local­ ziua respectivă. în prezen­
los (Fla- nicii au primit-o cu dragă in brigada artistică, in mon­ exemplificare, „Historia alte cîteva ediţii biblio­ celelalte drepturi prevăzu­ ,4
anilor de inimă, li cunoşteau capa­ tajul literar-muzical, în for­ animalium" (D r e z d a, file, artistic lucrate. ţa organelor de control, te în contract".
I) ; Ţapi- maţia de dubaşi, in echi­
rriOŞANI: citatea de dascăl, iar vred­
iile I-II nicia de gospodar pe ogoa­ pa de teatru, iar pe noi,
fierbinte rele plinii i-o ştiau de cind femeile, ne aduce in şeză­
i ; Lupii era de-o şchioapă. Şi au toare. Că aşa-i tovarăşa Pasul către msine trebuie
>icmbric) ;
lui Căli- fost bucuroşi allind-o prin­ noastră, cum vine seara, ne
VULCAN: tre comuniştii din sat, me­ îndeamnă către căminul
iceafărul) ; reu in rind cu ei, mereu cultural. E ca argintul viu să-l facem astăzi
se pe că-
?ETRILA : in fruntea lor. Chiar şi şi la şcoală, şi la cămin,
Lcitorcsc) ; cei de-o seamă cu ea ii şi la cimp, şi acasă, că (Urmare din pag. 1) Prevederile din Direcţi"
mul tren spun — de două decenii are in gospodărie vite şi
) : Relaţii Încoace — tot ,,tovarăşa păsări, şi porci şi grădină la dispoziţie mărfuri într-o vele Congresului al XIII-
i-“ "oşie) ; lea privind dezvoltarea pîno
şa — învăţătoare". Nu-i pot spu­ cu de toate. Iar şcoala-i mare diversitate sortimen­ in 1990 cu 68—76 la sută
>. ,*rul) ; ne altfel cind Lucia durea şcoală, căminul — cămin, tală, printr-o servire eivi- a prestărilor de servicii ne
rgul fîntî- e tot timpul învăţătoarea casa-casă, şi-i şi in rind cu lizată.
Ică ce vor găsesc pregătiţi pentru a
3 EOAG lu­ lor, cind rostul său de edu­ noi, in cooperativă, in cam­ — Cooperaţia meşteşugă­ continua ritmurile înalte
aţi u (Casa cator nu se rezumă doar paniile agricole. Toată via­ rească din municipiul Hu­
pEG: Mos- la orele de clasă, ci e pre­ ţa dumneaei e numai mun­ de dezvoltare din cincinalul
lacrimi — nedoara a cunoscut în ulti­ actual. Baza materială
) ; BRAZI: zent mereu in mijlocul că. Noi o cunoaştem bine, mii 20 de ani o dezvoltare
nea ; CA- cooperatorilor, al tinerilor că-i a satului şi ştim că fără precedent —■ afirma creată pentru acest scop
l*I la fil­ şi virstnicilor, acolo unde e şi concediile lot muncii Mioara Coposese, vicepre­ permite ca în anul 1985,
eu llu rit) ;
Locotenent nevoie de un îndemn, de ie-a dăruit". şedinte al Cooperativei 97 la sută din cooperatorii
I) ; ILIA : un siat, de cunoaşterea la Lucia durea şi-a făcut noştri să-şi desfăşoare mun­
(Lumina) : zi a cerinţelor vieţii poli­ din modestie o diademă pe „Drum nou". De ia 45 de ca în spaţii noi, moderne,
clcta (Mi-^ activităţi în lf)G5 a ajuns
tice şi economico-sociale. care o poartă cu aleasă eu utilaj tehnologic ce
Propagandist de mai bine cinste. Măreţia modestiei la 188 în acest an, avînd si facilitează creşterea în ritm
de un deceniu la cursurile sale i-a dat-o munca dă­ Moment folcloric susţinut de (alentata solistă de muzică o activitate rodnică de ex­ rapid a productivităţii.
invăţămintului politico-ideo- ruită, acea oboseală zil­ populară Ana BanCiu, în acompaniamentul tarafului ansam­ port.
(PREŞ logic din cadrul cooperati­ nică cu reale rosturi edu­ blului judeţean „Gctusa". Cîştigătoarc a numeroase premii
vei agricole de producţie, cative pentru sat, pentru la festivaluri interjudeţene, Ana Banciu este şi o apreciată I fapt pentru care li s-au (
Lucia durea a făcut din sine, pentru iamilia sa. La culegătoare a folclorului hunedorean. întocmit dosare pentru a ,
igi-rii din dezbaterile acestora adevă­ virsta cind alţi semeni de-ai \ REFIECTB primi sancţiunile cuvenite. |
rate lecţii la care oamenii săi îşi Încheie cartea de
[5, 21, 20, 4. participă cu interes, in cu­ muncă, Lucia durea mani­ „FESTIVALUL FILMULUI LA SATE"
5, 3, 10, 13, I • Fluieră a pagubă, k
noştinţă de cauză. festă aceeaşi tinereţe in s Aflîndu-se cu oile la păşu- I
ri: 1 I13 632 - Cunosc puterea de în­ activitatea profesională, a- • 11 ia. Cinematograful melor documentare gru­ • „Mica" ciupeală. Ca nat, în ziua de 9 decern- î
ţelegere, capacitatea fiecă­ cel a şi spirit revoluţionar „Lumina" a găzduit me­ pate sub genericul „Gene­ I lucrătoare la cantina I. M. brie 1984, F. Gavrilaş a
ruia dintre cursanţi şi pro­ care o caracterizează de dalionul „Elena Ceau.şescu tica în zootehnia moder­ % Lupeni, Angela Diniş, Ol- aruncat un chibrit aprins vf
cedez ca atare. Acolo cind poartă titlul de comu­ — om politic, revoluţio­ nă". I ga Dascâlu şi Ioana Nea- în iarba uscată. De aici a 6-
unde e cazul, muncesc eu nist. Foştii elevi — azi nar, savant de renume • Romos. Filmul „Mie­ gu s-au dedat la unele izbucnit un incendiu care *
mai mult pentru a-i face să tractorişti (Gheorghe Simo- mondial" — medalion in­ zul fierbinte al pîinii" a acte care nu le-au făcut a mistuit plantaţia de mo- |
Înţeleagă sensurile majore de, Nelu Negrită), tehni­ spirat ilustrat de un gru­ fost structura pe care s-a I V cinste. împreună, ele au lid de pe un hectar, Ia j
iii pentru ale politicii partidului nos­ cieni (Nicuşor luga), stu­ paj de filme documentare realizat cu succes simpo­ sustras de ia locul de locul numit Virtoape, din i
1983: Vre- tru, cerinţele economico- denţi (Octavian Modrea, din activitatea prodigioa­ zionul cu tema „Contri­ I * muncă piper, cacao, foi de Orăştloara de Sus. Acum I
să noaptea sociale. Fiecare lecţie, fie­ Cristina Richer), subingineri să a celei mai stimate buţia cinematografiei la
cerul va- care dezbatere o legăm de (Pusa Dorica Burde), mun­ fiice a naţiunii române. modelarea conştiinţei so­ I dafin şi alte produse în el fluieră a pagubă.
a ninge. V valoare de peste 9 000 lei. ţ
moderat munca oamenilor din coo­ citori (Maria Negrită, Mar­ • Dobra. Simpozionul cialiste" — una din ma­ S-au convins că astfel de • La loc sigur. Dîndu-şi *■
c. Tempe- perativa agricolă de pro­ gareta Stanciu, Alexandri­ „Chipul comunistului în nifestările marcante ale din nou in petic, Vasile |
vor Ii cu- ducţie, de sarcinile econo­ na Ciul), aproape toţi filmul românesc", reali­ „Festivalului filmului la I fapte sînt intolerabile.
nus 15 si Dod, recidivist, a pătruns J,
iar cele mice ce- revin satului nos­ membri ai formaţiilor artis­ zat de cadre didactice la sate". • Au ignorat prevederile prin spargere intr-o locuin- t
ilntis 4 şi tru, comunei Dobra, jude­ tice — copiii, oamenii aşe­ cinematograful din comu­ • Ostrov. Şi aici, tot l s
al ceaţă, ţului, ţării. Şi nu e lecţie zării au pentru ,,tovarăşa nă, a fost urmat de fil­ un film a stat la baza legale. Costică llian, mun­ ţă din Petroşani, de unde J
chiciură. citor la C.S.H., a lăsat ne­ a furat diferite bunuri. Pen- ţ
care să nu-şi onoreze sta­ învăţătoare u respectul ce mul „Al patriei erou între unei educative manifes­ I »» supravegheată staţia de tru o vreme şi-a întrerupt l
mea va Ii tutul de dezbatere. se cuvine dat unui om OM, eroi". tări. Dezbaterea cu tema pompare a păcurii de la asemenea preocupări, aflîn- *
oaptea şi in urmă cu ciţiva ani, la ce şi-a durat drum prin • Bărăşti. „Documen­ „Filmul — document al I
va Ii mai tele Congresului al XIII- epocii, al luptei români­ s C.T.E. nr. 2, iar Ion Bug- du-se la loc sigur.
tl va nin- Festivalul obiceiurilor laice vreme cu fapte demne. Ale naru de la uzina cocsochi- v
va sufla de iarnă, satul Lăpuşnic a sale şi ale celor ce-i sînt lea al partidului privind lor pentru drepturi naţio­ mică s-a prezentat la mun­ Rubrică realizată
îtcnsiflcări impresionat prin pitorescul mereu in preajm ă. Oamenii dezvoltarea sectorului nale" s-a realizat pe mar­ l N cu sprijinul J
ă din est că în stare de ebrietate.
torolog de formaţiei de gen. Cum a satului. De la mic, la mare. zootehnic al agriculturii" ginea producţiei cinema­ I Ambii au încălcat prevede­ Inspectoratului judeţean »
rina Proil- apărut această formaţie de a fost tema dezbaterii rea­ tografice „Plecarea Vinşi- rile Decretului 400/1981, de interne l
dubaşi in viaţa satului ? LUCIA LICIU lizate pe marginea fil­ nilor“.