Page 47 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 47
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 453 © JOI, 17 IANUARIE 1985
ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ
ALBA IULIA,
Acţiuni în favoarea păcii,
rile celui de-al Vlll-lea Con
pentru realizarea dezarmării str. Cabanei nr. 57, tel. 12763; 12764,
gres al Partidului Baas A-
C'IU DAU DE MEXICO Ui au cerut guvernului bel rab Socialist din Siria,
(Agerpres). — Mişcarea me gian să amine amplasarea transmite agenţia Sana. Cei încadrează pentru fabrica de unelte şi scule
xicană de luptă pentru pa pe teritoriul Belgiei a ra peste 800 de delegaţi au de mînă
şurată de partid în perioa li
ce si solidaritate a dat pu chetelor nucleare america ® COPENHAGA. - La examinat activitatea desfă
blicităţii o declaraţie in ne cu rază medie de ac Copenhaga a avut loc ple
care se subliniază pericolul ţiune de tipul „Cruise", nara C.C. al P.C. din Da da care a trecut de la pre ® sculeri matriţeri, categ. III—Vil.
pe care îl comportă cursa P o t r i v i t hotărîrilor nemarca consacrată anali cedentul congres şi au sta li
înarmărilor, îndeosebi a N.A.T.O., instalarea acestor zării activităţii partidului în bilit obiectivele şi sarcinile Pentru familişti se asigură apartamente, iar
celor nucleare. Partizanii rachete în Belgia ar urma etapa actuală. de dezvoltare pe viitor a pentru nefamilişti cazare la căminul întreprin
păcii, se spune în docu să înceapă pînă la sfîrşitul în rezoluţia de politică ţării, relevă sursa menţio
ment, nu pot r-ămîne in lunii martie, dar premie internă adoptată de plena nată. derii.
activi, ci trebuie să-.şi in rul Wilfried Martenş — ce ră se subliniază că princi VARŞOVIA. - La Pa
tensifice lupta pentru pre- întreprinde, în prezent o pala sarcină a partidului o latul ştiinţei şi culturii din
întîmpinarea unui război vizită în S.U.A. — a pre constituie mobilizarea oa capitala R.P. Polone a avut
nuclear, pentru pace şi de cizat că la această dată va menilor muncii în lupta îm loc, miercuri, sesiunea fes
zarmare. fi adoptată numai decizia potriva şomajului, pentru tivă a Consiliului popular ! !
★ privind amplasarea sau ne- creşterea nivelului de trai. al oraşului Varşovia consa
WASI11 NGT.0N 16 (Ager amplasarea armelor res Oamenii muncii danezi crată aniversării a 40 de
pres). — Membri democraţi pective pe teritoriul ţării. sînt chemaţi să-şi intensifi ani de la eliberarea oraşu w
ai Congresului S.U.A. şi i c ce acţiunile destinate luptei lui de sub ocupcţia hitle-
lideri ai mişcărilor anti STOCKHOLM 16 (Ager pentru pace, pentru decla ristă, anunţă agenţia PAP.
nucleare din Statele Unite pres). — Organizaţia anti rarea unei zone denuclea- La sesiune a fost pre
războinică suedeză „Juriştii rizate în nordul Europei, zentă şi o delegaţie a mu
împotriva armei nucleare" pentru începerea neîntîrziă- nicipiului Bucureşti, condu
Rigorile iernii în lume a subliniat, într-o luare de tă a tratativelor în dome să de Dumitru Necşoiu,
DELIII 1(1 (Agerpres). — poziţie, necesitatea între niul dezarmării, se subli membru al C.C. al P.C,R.,
Un val de frig s-a abătut prinderii de eforturi susţi niază în document. prim-vicepreşedinte al Con l i
asupra zonelor nordice ale nute îndreptate spre frîna- gg DAMASC. - La Da siliului popular al munici
Indiei, transmite agenţia rea cursei înarmărilor nu masc s-au încheiat lucră piului Bucureşti. \ i
AP, citind agenţia United cleare.
News of India. ÎNTREFRINDEREA DE SEMINŢE LEGUME
Temperaturile scăzute au şedintele sindicatelor mun
provocat moartea a 347 Realităţi din lumea capitalului citorilor din industria con B U C U R E Ş T I
persoane. PARIS 1G‘ (Agerpres). — altă parte, dispariţia a nu strucţiilor şi de prelucrare
-k Şomajul a cunoscut o foar meroase locuri de muncă a lemnului din această ţară. ORGANIZEAZĂ CONCURS
LONDRA 16 (Agerpres). te puternică creştere în din industrie — 214 000, Intr-un interviu acordat
— Troiene de zăpadă, înal Franţa, în 1984, relevă ci potrivit. statisticilor oficia postului de radio austriac, în data de 17 ianuarie 1985, pentru postul de
te de 1,5 ni, au provocat frele privind ansamblul a- le — nu a fost compensată el a subliniat că, faţă de ® contabil şef, devenit vacant,
serioase perturbări ale tra nului trecut, date publici de crearea dc locuri de anul trecut, numărul sala
ficului în sud-estul Angliei. tăţii la Paris de către Mi muncă în sectorul terţiar al riaţilor din această indus Condiţii de staqiu si studii conform Leqii
Mare parte din comitatul nisterul Muncii. serviciilor. trie s-a redus cu 25 la sută. 12/1971.’
Sussex, situat la sud de Din 2 1 18 600 şomeri în Şomajul afectează în
Londra, se află sub un scrişi la sfîrşitul anului special femeile şi tinerii
strat de zăpadă de 15 cm. 1983 — cifră „corijată" de sub 25 de ani, al căror nu BERNA 16 (Agerpres). —
Portul Dover, de Ia Mareo fluctuaţiile sezoniere — nu măr total se rid-ică la Şomajul în Elveţia a atins,
Mînecii, a fost temporar mărul francezilor fără un 1 113 000 persoane, repre- în decembrie 1984, cel mai ÎN ATENŢIA CONSUMATORILOR
izolat, iar accesul spre po loc de muncă a ajuns la zentînd 44 la sută din nu ridicat nivel din perioada
durile dintre insulele Grain 2 400 800 în luna decem mărul total al celor aflaţi postbelică, transmite agen DE GAZE NATURALE
şi Sheppey a devenit im brie 1984, ceea ce înseam în căutarea unul 10c de ţia Reuter. După cum a Pentru preîntimpinarea accidentelor ce ar putea
posibil pentru mai multe nă aproape 300 000 de şo muncă. anunţat Oficiul federal surveni din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de
ore, clin cauza zăpezii. Nu meri în plus, sau o creş pentru industrie, meserii" gaze naturală? se vor respecta cu stricteţe următoarele
meroase alte drumuri clin tere a şomajului cu 13 fa şi muncă. Ui finele anului: reguli :
sudul ţării au fost blocate, sută în ultimii trei ani. VIF.NA 16 (Agerpres). — trecut în Elveţia s-au în
fie de troienele de zăpa Paralel însă, în vreme ce Criza din industria construc registrat oficial ca şomeri LA UTILIZAREA GAZELOR NATURALE ESTE
dă, fie de camioanele mari numărul şomerilor a spo ţiilor din Austria provoa 37 824 de persoane — cu INTERZIS :
care au derapat. în combă rit, cel al ofertelor de mun că o creştere în continuare 1 845 mai mult cetit la — să se aprindă focul dacă aparatul de utilizare
tui Kent, o serie de şcoli că s-a redus în prezent: el a şomajului în această ra sfîrşitul lui noiembrie şi nu este etanş sau dacă nu are tiraj ;
au fost închise, ca şi în este inferior eu 29,4 pro mură economică ' — a de cu 5 572 mai mult decît cu — să se lase focul aprins nesupravegheat ;
Essex si Cambridgeshire. cente celui din 1983. Pe de clarat. Josepli Leudţl, pre un an înainte. — să se doarmă cu focul aprins ;
— să se doarmă în încăperi cu aparate de consum
gaze neracordate la coş";
— să se utilizeze aparate de consum neracordate
O idee cardinală în concepţia c!e polilică externă a preşedintelui României
la coş pentru încălzirea încăperilor ;
— să se facă modificări la instalaţia de gaze fără
li să aprobări legale ;
r'— — să se optureze secţiunea coşului.
DACA SE SIMTE MIROSUL CARACTERISTIC AI,
„România acţionează cu toată hotănrea sens, România consideră dificafca unei Europe a GAZULUI SA SE IA DE URGENŢA URMĂTOARELE j
că trebuie să se intensifi păcii şi colaborării, libe MĂSURI :
pentru dezvoltarea unei colaborări multila ce contactele, reuniunile, ră de armament nuclear. — stingerea tuturor focurilor ;
terale între ţările balcanice, pentru transfor conlucrarea — în toate Pentru realizarea unei — deschiderea uşilor şi ferestrelor ;
domeniile — şi să se n- semenea c o n f e r i n ţ e. — să nu se aprindă chibrituri şi să nu se mane
marea acestei zone într-o regiune fără arme jungă la abordări la ni România consideră că vreze întrerupătoarele electrice :
nucleare şi fără baze militare străine. Adre vel de stat a problema sînt deosebit de impor — să nu se culce în astfel de încăperi.
ticii denuclearizârii, a dez tante diverse reuniuni, în Apelăm, de asemenea, la întreaga populaţie de a
săm apelul tuturor ţârilor balcanice de a-şi armării şi statuării unor diverse domenii, între ţă ne sprijini în depistarea oricăror emanaţii de gaze pe
întări colaborarea şi de a acţiona pentru principii privind pacea, rile balcanice — aşa, du conductele stradale sau spaţii verzi.
securitatea şi dezarmarea pă cum, de altfel, ele
Pentru orice emanaţie de gaze sau cauze care ar
asigurarea păcii şi colaborării între ţările în zonă. s-au şi dovedit. Sînt, în i putea diminua gradul de siguranţă în exploatare al
din această regiune". Realizarea practică a acest sens, deosebit de « conductelor şi instalaţiilor dc gaze, se va telefona
zonei balcanice clenuclea- utile întîlnii'ile dintre oa i de urgenţă .echipelor de intervenţie care răspund la
NICOLAE CEAUSESCU rizate reclamă, înainte de menii de ştiinţă, ale spe « telefoanele :
toate, eforturi politico-di- cialiştilor din diverse do
plomatice convergente, la menii, schimburile de o- i DEVA — 12177 ; HUNEDOARA — 12849 ; CĂ-
Noi, popoarele balcani principii ce definesc sta * I.AN — 30942 ; SIMBRIA — 81343 ; ORÂŞTIE —
ce, trăim într-o zonă în rea de pace. De aceea, nivel guvernamental, în pinii la nivel interbalca- 42465; VULCAN : 70032.
care istoria ne-a unit ţările balcanice, care în cadrul unor etape legate nic sau al organizaţiilor i *
destinele, solicitîndu-ne zbuciumul lor istoric au prin finalităţi generale şi balcanice în vederea rea
pe toţi să conlucrăm, să cunoscut atît marile bi sarcini specifice dc solu lizării unui cadru cit i
ne ajutăm, spre binele nefaceri ale relaţiilor de ţionat, astfel incit să se mai larg de conlucrare * COMEMORARE
fiecăruia, în parte, şi al bună vecinătate, cit şi vi constituie intr-un proces în zonă, cu o finalitate i
tuturor, laolaltă. Aceasta tregia absenţei acestora, unitar şi coerent. O pri care nu poate fi alta de «
mă etapă, pentru a cărei
• LA 17 ianuarie 1985 se
este o apreciere ce nu se află în situaţia de a realizare sînt întrunite cît declanşarea procesului i împlinesc 4 iutii de cind >
poate fi respinsă de ni putea, prin eforturi co premisele necesare, o de subscriere la obiective * 1ULIANA BOZAN a trecut ;
majore, în interesul- tu
meni. nici din Balcani, mune, să ridice buna ve constituie organizarea u- turor. hotarele vieţii, lăsiml în
nici din afara zonei. Ea cinătate la rangul său fi nei întâlniri la nivel înalt i * PIERDERE sufletele soţului şi fiicelor
lacrimi .şi tristeţe.
reprezintă, de fapt, teme resc de principiu funda ,.a statelor din Balcani, Ca atare, este posibil Nu te vom uita nicioda
iul pentru oare şi astăzi mental. aşa cum a propus, în re — impunîndu-se, totoda i • I.P..I.C.P.F. Deva anunţă \ tă, draga noastră. -Dacă
se poate considera că în Plecînd tocmai de la petate rînduri, . preşedin tă, ca o necesitate — ca * pierderea autorizaţiilor I.T.A. >: moartea nemiloasă nu tc-ar
ti răpit,, noi toţi ai tăi .as
mod logic, istoric, firesc, un asemenea considerent tele Nicolae Ceauşescu. in 'Balcani să se instau i eu nr. 196474; M96654; 196785; 7 tă/, i am fi sărbătorit împli
vieţuim în acelaşi spaţiu real, obiectiv. România In cadrul preconizatei reze un real climat de 47B617; 200748: 196708,, pe care le ţ nirea virstei tale, de 34
geografic şi sub un des socialistă consideră că în întîlniri, şefii de stat şi conlucrare în direcţia rea i declară nule. (C. 868) £ -ani. (3595)
lizării securităţii fiecărei
tin comun — toate ţări Balcani se poate, şi tre de guvern ai ţărilor bal
le, indiferent de sistemul buie să se ajungă, prin canice ar urma să exa ţări. Cu o singură condi ÎNCHIRIERI DECES
lor social şi politic. Şi, voinţa politică a tuturor, mineze modalităţile de ţie: să fie eliminate ar I
mai presus decît orice, ca în acest spaţiu geo acţiune pentru promova mele morţii în masă, ba J* P4UMESC in gazdă elevă,
.• MULŢUMIM tuturor
putem să conlucrăm spre grafic — altădată desem rea conlucrării multila zele militare, să sub I clasa a IX-a. Deva, telefon 5 celor oare, prin prezenţă,
binele comun, care în nat drept „butoi eu pul terale. pe diferite planuri, scriem la asigurarea, de 16196. (3592) flori şi telegrame au fost
seamnă relaţii de colabo bere al Europei" — să fie pentru transformarea Bal jure şi de facto, a Bal I alături dc noi la greaua
pricinuită
rare largi, o platformă eliminate armele de dis canilor într-o . zonă. a co canilor denuclenrizaţi. Ar * -♦OFER cameră .separată pierdere fulgerătoare de a dis
iu
pariţia
comună în a respinge ac trugere în masă, bazele laborării paşnice şi bunei fi un exemplu benefic l pentru una sau două .tinere. bitei noastre mame,' soacră
tele dc agresiune, o voin străine, factorii de con vecinătăţi, fără arme nu pentru întreaga Europă, % Deva, Gojdti, telefon 15012; şi bunică
ţă unanimă de a elimina flict militar şi să se în cleare, fără baze militare pentru întreaga lume. (3591) IVI AR IA ŞTEFAN,
in vîrstă de 74 ani.
armele nucleare, bazele troneze un ireversibil cli străine, ca o parte a efor I % • PRIMESC eleve in gazdă. Familiile Popa si Pelau.
militare şi a întrona acele mat de pace. In acest turilor generale pentru e- A. DUMITRESCU Deva, telefon 20403, după ore (3593) :
I le 17, (3596)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Isltale (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. I ll|lt; i..î
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane I 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.