Page 5 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 5
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA!
5 0 0 tone de cărbune în plus
încheind anul 1984 cu tone de cărbune. pc zi producţia sectoru
un spor de producţie de In vederea realizării in lui II şi a minei. De ase
[JUDEŢUL HUNEDOARA 50 000 tone cărbune, mi tegrale a mobilizatoarelor menea, în sectorul III a
nerii de la Paroşeni, însu sarcini de plan din acest început montarea unui
fleţiţi de Mesajul de A- an — cu 50 000 tone mai nou complex'" mecanizat
nul Nou adresat poporu mari decît cele din anul de susţinere şl taiere â
lui de tovarăşul Nicolae precedent —, minerii de cărbunelui — primul de
Ccauşescu, s-au mobilizat la Paroşeni au trecut, înălţime marc Ia mina
Al COMITETU LUI JUDEŢ EAN HUN EDO ARA AL'PC exemplar în abataje, din chiar de ieri, Ia deschide Paroşeni —, care va intra
primele schimburi ale lui rea unui nou abataj fron în producţie la sfîrşitul
U L A R J U D E Ţ E A N 1985, extrăgînd peste plan, tal, echipat cu combină lunii februarie a.c. şi va
în primele două zile de de tăiere a cărbunelui, realiza o producţie zilnică
lucru, mai mult de 500 care va spori cu 400 tone de 700 tone de cărbune.
Anul XXXVII, nr. 8 443 SIMBATA, 5 IANUARIE 1985 4 pagini - 50 bani
Siderurgia hunedoreană - la noi La jumătatea anului 1985, prima uzină
cote valorice şi calitative hidroelectrică va fi pusă în funcţiune
Zăpada de pe drumurile ’85 şi luminile Retezatului. ţă de sarcinile trasate de
Anul 1984 s-a încheiat. nate cu caracteristici su ruri la producţia sortimen tăiate în inima Retezatului, — Este un sentiment fi secretarul general al parti- •
S-a încheiat cu unele re perioare, pentru ramurile tală de oţel, laminate fi spre viitoarea hidrocentra resc ce ne încearcă pe toţi dului, tovarăşul Nicolae
zultate bune şi pentru co de vîrî ale industriei nite, la export, la alţi in lă nu rezistă mai mult de — ne-a declarat ing, Ioan Ccauşescu. în legătură cu
lectivele de siderurgişti de româneşti. dicatori. Prin urmare, în o noapte. Se topeşte iute Cîmpeanu, directoruj între finalizarea grabnică a noi
la Hunedoara şi Călan. A — Ţara întreagă aşteaptă toate secţiile şi uzinele sub umbletul constructori prinderii electrocentrale Ha lor capacităţi de producţie.
început un nou an — ulti de la noi mai mult oţel, accentul se pune, din prima lor şi, metaforic vorbind,
mul din actualul cincinal. de nivel tehnic şi calita zi a anului, pe îndeplini la temperatura înaltă a
A început într-o puternică tiv tot mai ridicat — ne rea ritmică â planului fi muncii lor. în amonte, a- Ritm şi calitate Im realizarea
angajare a colectivelor de spunea tovarăşa Livia Croi- zic, pe calitatea produselor nul 1984 ş-a încheiat cu o
siderurgişti hunedoreni pen toru, secretar cu probleme şi livrarea lor operativă victorie: străpungerea ulti INVESTIŢIILOR
tru înfăptuirea exemplară economice al comitetului către bcneficiariMnterni şi mului tronson de pe aduc-
a mobilizatoarelor sarcini de partid pe combinat. în externi. ţiunea principală. Totuşi, ţeg. Dar aceasta constituie in special a obiectivelor c-
trasate de Congresul al acest an hotărîtor al cin Dacă" la cocs metalurgic acum, la cîteva zile după şi un semn frumos al im nergetice. La amenajarea
XIII-lea al partidului. 1985 cinalului calităţii şi efi şi fontă nu sînt probleme Revelion, laolaltă cu bucu plicării depline a oameni hidroenergetică „Rîu Mare-
— an de legătură între cienţei, Ia majoritatea in diii punct de vedere al riile, privirile constructorii lor în problemele majore Aval“ (R.M.A.), unde vă
două cincinale, între două dicatorilor valorici şi de lor poartă şi o umbră de ale ultimului an din actua propun să şi mergem, vom
etape de mare însemnătate eficienţă sînt prevăzute LIViU BRAICA regret că n-au putut trimi lul cincinal. O înaltă res produce chiar in acest an
pe drumul dezvoltării tot creşteri faţă de 1984. Tre te în jerbele Anului Nou ponsabilitate patriotică fa energie electrică.
mai puternice ă economiei buie să conjugăm mai bine (Continuare în pag. a 3-a) Aşadar, ne-am deplasat la
româneşti — a debutat sub eforturile celor peste 8 200 „R.M.A.“, urmînd apele cu
auspicii favorabile .pentru de comunişti, ale întregului sloiuri ale Rîului Mare, pe
oamenii muncii din cele nostru colectiv pentru a un drum tehnologic care
două mari combinate side realiza în bune condiţii se întinde de la Clopotiva
rurgice de la Hunedoara şi . sarcinile ce ne revin. la Haţeg. Primul popas —-
Călan, hotărâţi să-şi ridice Care sînt aceste creşteri, la Ostrovu Mic, în „gura"
la no; cote valorice şi ca ce preocupări'există în ve lacului de acumulare, unde
litative întreaga activitate derea îmbunătăţirii necon va funcţiona uzina hidro
productivă.
tenite a calităţii produ electrică (U.H.E.) cu acelaşi
Din primele . zile ale selor, a creşterii competi
noului an ei au păşit la tivităţii lor pe piaţa ex MARIN NEGOIJĂ
muncă susţinută, abnegantă, ternă ? Inginerul Valentin
sub puternica impresie a Răileanu, şeful serviciului (Continuare în pag. a 3-a)
‘ Mesajului de Anul Nou a- planificare, ne-a spus:
dresat întregului popor de — Pentru înfăptuirea pre
secretarul general ab parti vederilor acestui an, esen
dului, preşedintele Repu ţiale sînt acţiunile, hotărî- ÎN ZIARUL DE AZI :
blicii. tovarăşul Nicolae te " şi măsurile operative
Ccauşescu, în care se re- care să conducă la asigu gj RITMURI iiuNedo-
găsesc şi aspiraţiile şi op- rarea condiţiilor derulării
; ţiunile siderurgiştilor, gîn- ritmice a producţiei fizi RENE :
durile lor curate de mai ce sortimentale. Numai ast ® Tinereţea
bine în ţară şi în lume, fel vom reuşi să obţinem
speranţele în noi victorii creşterile prevăzute. Spre • Ţară cunună
pe frontul construcţiei so exemplu, la producţia mar • Cronica literarii''
cialiste.
fă trebuie să realizăm cu
Siderurgiştii combinatului • 416 milioane lei mai mult • Cronica filmului
Erou al Muncii Socialiste, faţă de 1984, la producţia B SPORT
din Hunedoara, au înscris, netă — cu 410 milioane
deja primele realizări în lei, va trebui să reducem B SĂ NU SLĂBIM
, producţie în acest al 101- FERMITATEA FAŢĂ
cheltuielile totale la 1000
lea an de existenţă, pe care lei producţie marfă cu DE ÎNCĂLCAREA
le vor majora zi de zi, peste 610 milioane lei, să LEGILOR ŞI NOR
asigurînd economiei naţio- creştem productivitatea Călan. O dezvoltare Impetuoasă a platformei giderurglce — realizare exclusivă a ul MELOR DE CONVIE
î . nale cantităţile necesare muncii cu 5 la sută, să în timilor ani. ŢUIRE SOCIALĂ
5 bou de metal, de oţel şi lami registrăm importante spo
Ieri, brigada noastră de Vacniuc nu s-au prezentat
reporteri a efectuat, cu Răspunderea, ordinea şi disciplina — cerinţe la lucru. La C.A.P. Bre
sprijinul Direcţiei judeţene tea Română animalele sînt
pentru agricultură şi in pline de bălegar, iar . în a-
dustrie alimentară, un raid obligatorii în activitatea din fermele de animale dăposturi era dezordine.
prin ferme şi brigăzi zoo Acest lucru este valabil şi
tehnice din Consiliul unic lapte, în feluj cum arată pentru C.A.P. Gînţaga şi
agroindustrial Călan. Re vitele. Bine se prezintă, rajarea se efectuează dife această dată nu este rezol le de lucru, raţiile furaje Strei.
dăm, în continuare, princi din acest punct de vedere renţiat, în conformitate cu vată adăparea animalelor în re, graficele cu participarea
palele constatări. raţiile stabilite, iar progra grajduri. La Gînţaga vacile cadrelor de conducere la
C.A.P. Boşorod, unde se mul de grajd se desfăşoară sînt scoase la adăpat la rîu, activitatea din zootehnie. Alte aspecte
obţin zilnic 4 litri de lapte în bune condiţiuni. iar la Sîncrai, apă se aduce In unităţi ca C.A.P. Batiz,
Furajarea — pe cap de vacă furăjată, Sînt însă unităţi unde cu cisterna. Ca urmare, la Boşorod, Valea Sîngiorgiu- • Subliniem rezultatele
factor hotârîtor pentru animalele fiind într-o stare lui, Ruşi, ferma din Bretea bune obţinute de coopera
fiziologică foarte bună. Me
tivele agricole din Batiz şi
Română a I.A.S. Haţeg ş.a.
obţinerea de rezultate ritul este al conducerii u- BRIGADA „FULGER» ÎN ZOOTEHNIE Nădăştie la reproducţia ani
am constatat că toate aces
bune în zootehnie nităţil, care se ocupă cu > tea se respectă întocmai. malelor, în anul 1984. Ele
răspundere de sectorul zoo Din păcate, am găsit şi o au realizat un indice de na
Starea fiziologică a ani tehnic, dar şi al îngrijito aceste cerinţe elementare C.A.P. Gînţaga producţia serie de nereguli. La C.A.P. talitate de 89,6 şi respectiv
încă nu sînt pe deplin în
de lapte este sub un litru
malelor, producţiile de rilor Marioara Onu, Susana ţelese şi respectate de fac pe cap de vacă mulsă iar Vîlcele programul de jucru 85,3 la sută, fapt pentru
lapte şi carne care se obţin Jurj, Maria Bnizan, Ioana, torii de conducere şi în la C.A.P. Sîncrai. se obţin începe tîrziu, deoarece con care lucrătorii din zooteh
depind în principal de mo Onu ş.a., care au experien sub 100 1 lapte zilnic. nie vor fi premiaţi, a O me
dul în care se efectuează ţă mare în zootehnie şi îşi grijitori. La C.A.P. Gînţa ducerea unităţii nu se pre todă bună, pornită din ini
hrănirca animalelor, de fac datoria cu conştiincio ga şi Sîncrai furajarea se ocupă de repararea instala ţiativa preşedintelui coope-
cantitatea şi calitatea fura zitate. Producţia de lapte se face necorespunzător, ne- Ordinea şi disciplina — ţiei electrice. Animalele şi
jelor administrate zilnic. află în creştere şi la C.A.P. respectîndu-se raţiile stabi întronate ferm adăposturile sînt murdare. Brigada de reporteri :
Sînt unităţi unde acest lu Batiz, Ruşi, Bretea Strei lite, în funcţie de starea în fiecare unitate La cooperativa din Bretea TRAIAN BONDOR,
cru este bine înţeles, fapt şi Bretea Română. Acest de gestaţie şi producţia de Strei operatoarea însămîn- MIRCEA LEPĂDATU
care se reflectă în evoluţia lucru se datoreşte faptului lapte, de categoria anima In fiecare fermă contro ţătoare, Oltiţa Sabo şi teh
ascendentă a producţiei de că în unităţile amintite fu lelor. Mai mult, aici nici la lată erau afişate programe- niciană veterinară Ileana (Continuare in pag. a 3-a)
