Page 52 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 52
PE „DRUMUL CALCARULUI'*
în pagina a lll-a
DE LA CARIERE LA SIDERURGIŞTI
CHEMAREA
LA Activitatea responsabilă,
ÎNTRECERE buna conlucrare să ia
ADRESATĂ DE
I. P. E. G. rapid locul justificărilor!
HUNEDOARA- — în momentul de faţă, de calcar de bună călită-»
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. DEVA stocul de calcar în com- te. — De ce n-o faceţi ?
nostru este foarte
binatul
soseşte
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U către toate unităţile redus. Ceea ce în pro — Din cauza transportu
zilnic intră imediat în
de prospecţiuni şi cesul de producţie. Am lui pe calea ferată. De la
începutul anului şi pînă
fost obligaţi să oprim aglo- astăzi (17 ianuarie a.e.),
Anul XXXVII, nr. 8 455 SIMBATÂ, 19 IANUARIE 1985 4 pagini — 50 bani explorări geologice meratorul II din lipsă de trebuia să livrăm 57 480
calcar. Deşi în cariera de tone, dar am expediat doar
la Crăciuneşti există mii 31 955 tone. Azi, de pildă,
de tone în stoc, din cauza din 70 vagoane introduse
Răspunzînd chemării secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, transportului defectuos pe la încărcai, 12 sînt defecte.
calea ferată nu ni se asi Asemenea cazuri sînt cu
gură cantitatea de calcar f t-ecv enţu... zii n ică.
Oamenii muncii hunedoreni acţionează cu hotărîre pi întru înlăturarea necesară — ne spunea to voastră ieşirea din impas ?
— Cum vedeţi dumnea
varăşul Iaeob Toptieenn,
secretarul comitetului de — Simplu. C.F.R.-ul şi
partid de la C. S. Hune
efectelor iernii grei e, pentru desfăşurarea normală a activităţii doara. l.T.A. Deva să-şi respecte
asumate
faţă
obligaţiile
— Ar trebui — preciza
de noi prin contracte : 80
ing. Dragomir Balintoni, vagoane zilnic — calea
i. M. Paroseni Iniţiatorii întrecerii socialiste iau director comercial ai C.S. ferată si 200 tone/oră
„Victoria Călan — să pri
l.T.A. Cărăuşii nu se pot
1
______________>____________ y mim mai mult calcar în plînge de noi.' Chiar şi în
timpul verii, in scopul de cazul gerului şi zăpezii
avans în producţia de cărbune din prima lună pozitării unor cantităţi şi din această perioadă, am
asigurat condiţii bune în
formării stocului necesar
pentru iarnă. în această cariere, drumuri de acces
In 1 î>84, minerii de la cordăm în continuare pre padă a căilor de acces şi montat o instalaţie, tip mo- lună am primit circa 65 şi... silozuri mereu pline.
Paroseni au extras supli gătirii de noi fronturi mi îngheţarea unor instala norai, prin care ducem la sută din necesar. Ajungem la conducerea
mentar prevederilor de niere, care să ne asigure ţii —, la nivelul fiecărui materialele pînă la locu Situaţia este, aşadar, ne l.T.A. Deva. Inginerul
plan aproape 50 000 tone realizarea producţiei pla sector se acţionează cu rile de muncă, diminuînd corespunzătoare. Am pornit Mircea Băgăianu, director
de cărbune şi s-au situat nificate de cărbune. Dacă hotărîre şi răspundere pen mult efortul fizic al oa pe „drumul calcarului , de adjunct, precizează :
11
pe primul loe în întrece în 1984 am depăşit eu 300 tru realizarea ritmică a menilor. Sînt condiţii bu la cariere la C.S. Hunedoa — Pentru întreprinderea
rea socialistă între unită ml planul la lucrările de planului. Sectorul I, cu ne să obţinem şi în acest ra şt C.S. „Victoria" Că noastră, punctul de lucru
ţile C.M.V.J. Ca urmare investiţii, în acest an ele cele mai bune realizări în an realizări frumoase". lan. de la cariera Crăciuneşti
a hărniciei si frumoaselor vor atinge o lungime to 1984, (+38 000 tone cărbu Intre cele mai bune bri — T.a Crăciuneşti, în ca
realizări în producţie, lor tală de 7 kilometri şi 2 ki ne şi 1025 ml) a demarat găzi ale minei se numără riera de calcar, şeful a- este unul de „foc conti
le-a revenit cinstea de a lometri lucrări de săpări. bine şi în 1985, avînd Un şi cea de pregătiri condusă cestei unităţi, inginerul nuu". 13 basculante de
16 tone lucrează în schim
chema la întrecere în a- Aceste lucrări le-am în spor de producţie la zi de de Vasile Cojocarii, tot de Mireca Bordeanu, ne spu
cest an pe minerii din toa ceput din primele zile ale 1 200 tone cărbune. în prin la sectorul 1. „în 1984 am ne : bul I şi tot ntîlea în schim
te unităţile carbonifere ale anului, în paralel cu acti cipal, depăşirea de plan a făcut avansări lunare me bul II. Avem prin plan
ţării. Angajamentul lor ■ vitatea de extracţie. Ast realizat-o brigada de fron- dii de 150 ml, iar în unele — Planul nostru este să sarcina să transportăm
realizarea peste plan a cel fel, în primă jumătate a talisti a lui Gavrilă Me- perioade şi de 180 ml, livrăm zilnic 4 204 tone 4 600 tone de calcar zilnic
puţin 10 000 tone de căr spunea tînărul brigadier. calcar, din care 3 874 tone Realizăm, în medie, 4 000
bune, 100 ml la lucrările Lucrăm cu o combină de la C. S. Hunedoara si 330
de deschidere şi 200 ml la înaintare, pe stratul 15, cu tone la C.S. „Victoria" GH. I. NEGREA
lucrările de pregătire, ob Călan. Putem livra ritmic MARIN NEGOITA
ţinerea unor rezultate su DUMITRU GHEONEA întreaga cantitate, bit chiar
perioare la alţi indicatori mai mult. Avem în stoc,
de plan. în silozuri, peste 8 000 tone (Continuare in
(Continuare in
Pe ce căi vor fi înfăp lunii februarie va intra în szaros, care exploatează
tuite sarcinile mobilizatoa producţie la mina noastră două complexe mecaniza
re din acest an, angaja primul complex mecanizat te în stratul 15. „Pe lîngă
mentele asumate ? de înălţime măre, în secto abatajul mecanizat, de
„Intr-adevăr, sarcini mo rul ÎIIV stratul 5,-blocul 6, mare randament, al lui
bilizatoare, dacă ne gîndim pe o. lungime de front de Meszaros, mai avem unul.
că în 1985 trebuie să ex 150. m, eu o tehnologie' de eu susţinere individuală şi
tragem cu 50 000 tone căr exploatare unică în ţară la perforare-puşcare, condus
bune mai mult dpclt în asemenea lungime şi înăl de tînărul brigadier Ioan
1984, avind planificat' cel ţime. Acest modern utilaj II Popescu, precum şi cinci
mai înalt nivel de produc ne va permite realizarea brigăzi de pregătiri, care
ţie din cei. 20 de ani de unor productivităţi medii asigură viitoarele fronturi
existenţă a minei — ne de 25 tone pă post şi pro de cărbune — arăta Re-
spunea Petre Tudor, ingi mus Becuş, şeful sectoru
nerul şef al întreprinderii. ducţii de peste 1 200 tone lui. Avem oameni foarte
Totuşi, sînt sarcini posi pe zi. O altă premieră pe buni, harnici şi conştiin
bil de îndeplinit. Aceasta, ţară, eu un complex simi
în primul rînd, pe seama lar, dar pe o lungime a cioşi, care alcătuiesc o a-
noilor capacităţi pe care liniei de front de 500 m, devărată familie, răspund
le vom da în exploatare, o pregătim pentru luna operativ la chemările pro
dar şi pe baza creşterii mai a.c.“. ducţiei şi ne îndeplinim
productivităţii muncii- în în pofida greutăţilor ge ritmic planul. Am luat mă
abataje, îndeosebi prin nerate de iarna aspră — suri de mecanizare şi a lu
mecanizarea lucrărilor mi grevarea activităţii de a- crărilor de pregătiri, in
niere în subteran şi dota pro vizionare şi transport sensul că asigurăm apro Aşa arată, în liaine de oraş, eroii unei zile de muncă, mineri ai sectorului I de
rea cu noi utilaje de înalt şi de asigurare eu vagoa vizionarea cu materiale pe Ia I.M. Paroşeni, care acum şi-au rotunjit sporul de producţie de la începutul anului
şi pînă în prezent cu aproape 2 000 tone de cărbune. Ei sînt de aii fel merituoşii ocu
randament. Aş menţiona nele necesare evacuării căr benzi transportoare, iar panţi ai locului 1 pe întreprindere în întrecerea socialistă. Foto N. GHEORGHIU
că atenţia principală o a- bunelui, acoperirea cu ză- într-o zonă importantă am
CÎT MAI MULTA ENERGIE ELECTRICA! A.E.I. Peşteana. ZillllC - Cantităţi tot
C.T.E. MINTIA Şl U.E. PAROŞENI mai mari de lapte la fondul de stat
In tot cursul zilei de ieri, ing. Ieronim duce. acum, cu toate grupurile energetice,
Kusun, directorul I.E. Deva, a fost pre circa 960 MWh. Ieri (vineri — n.n.), am Asociaţia economică in- încă din prima zi a n- evacuarea dejecţiilor, dar
zent la estacada de cărbune, unul din atins o producţie medie de 961,5 MW, urta lercooperalistă de la Peşl cestui an activitatea colec au fost înlăturate cu ope
punctele vitale ale C.T.E. Mintia. Aici, «lin cele mai mari din acest an (doar pro teana a încheiat anul 1984 tivului s-a caracterizat rativitate de meseriaşii u-
intre orele 11 —12, eulbutorul a fost oprit ducţia din ziua de 7 ianuarie o întrece). cu rezultate bune la ma prin strădanie şi responsa nităţii. Furajele se admi
accidental (deplasarea unei grinzi), timp Ea C.T.E. Paroşeni funcţionează, de ase joritatea indicatorilor de bilitate pentru buna fura
in care a fost efectuată cu promptitudine menea, în mod corespunzător, toate gru plan, fapt ce dovedeşte jare şi îngrijire a anima nistrează tocate şi prepa
reparaţia necesară. „C.T.E. Mintia — ne-a purile şi se obţine o producţie de 160 hărnicia acestui colectiv, lelor. rate. Producţia marfă este
declarat directorul întreprinderii — pro MWh energie electrica pe zi . participarea sa activă la — Iarna aspră n-a in de 1 300 1 pe zi.
sporirea continuă a pro fluenţat în nici un fel ac Activitatea bună ce se
C.E.T. DIN C . S . HUNEDOARA ducţiei de carne şi lapte, tivitatea din unitate — desfăşoară la A.E.I. Peş
Iii C.S. Hunedoara — la acţiunile în ţiei de energie electrică, cit şi folosirea ei la realizarea programului ne-a spus Mircea Surmei, teana se datoreşto răspun
derii dovedite în muncă
dreptate spre asigurarea unui ritm cores raţională, program ce se respectă cu ri de autoconducere şi auto- directorul asociaţiei. Acest de Clara Trîmbiţoni, Auri
punzător întregii activităţi industriale — gurozitate. Au fost reduse normele de aprovizionare. Păşind in fapt a fost posibil datori ca Nicodim, Norica Simio-
se adaugă, în aceste /ile cu iarnă aspră, consum şi, implicit, s-a diminuat energia noul an, lucrătorii unităţii, tă măsurilor ce au fost în nesru, Maria Pintiiie şi
şi o atenţie sporită faţă de centralele ter electrică preluată din sistemul energetic în frunte cu comuniştii, treprinse cu maximum de alţi crescători de animale.
moelectrice interne, prin care se asigură naţional. T.a aceasta se adaugă scoate însufleţiţi de orientările şi operativitate. Am izolat
10 la sută din consumul total de energie rea temporară din funcţiune a unor con indicaţiile cuprinse în cu uşile, am pus baloţi de Cu tot gerul aspru al a-
electrică. Este un procent deloc neglija sumatori mari de energie (O.E. II şi mai vântarea rostită de tovară paie la intrarea în adăpos eestor zile, la A.E.I. Peş
bil, fapt pentru rare obiectivul major îl multe linii de laminare), redimensiona- şul Nicolue Ceauşescu, se turi, centrala termică func teana se acţionează pen
reprezintă, acum, menţinerea la puterea rea schimburilor de producţie, intrarea cretarul general al parti ţionează în bune condiţii si tru fertilizarea terenului
instalată, de 12 MW fiecare, a centrale în revizii şi reparaţii a utilajelor consu dului, la Consfătuirea de asigură căldura necesară cu îngrăşăminte organice.
lor. Mai ales că, pentru producerea pe matoare, eşalonarea producţiei pentru lucru pe problemele agri îri maternitate şi în boxele Se lucrează eu trei cupluri
plan intern a energiei electrice, nu se fo ocolirea vîrfului de sarcină al zilei ş.a. culturii sînt hotărîţi să de remorci, pînă în pre
losesc alţi combustibili decît resursele e- Se acordă prioritate absolută producţiei muncească cu mai multă pentru viţei. Instalaţiile de zent fiind transportate în
ncrgetice secundare recuperate din sec pentru export şi sînt aplicate şi alte mă pricepere si conştiinciozi adăpat —- bine izolate în i|mp aproape 350. tone în
ţiile proprii: gazul de cocs şi de furnal. suri care dovedesc că harnicul colectiv tate. pentru a.-.şi onora e- exterior — au funcţional grăşăminte naturale.
S a întocmit un program pentru această al C.S. Hunedoara acţionează cu răspun xemplar sarcinile ce ic re fără întrerupere. S-au în
perioadă, privind atît asigurarea produc dere pentru realizarea sarcinilor de plan. vin. i registrat mici defecţiuni la TRAIAN BONDOît
