Page 53 - Drumul_socialismului_1985_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I*

An Nou I s t o r i e
A măr miroase cerul şi a fin Noua eră se înalţă prin mîinilc tale
cosit cil fioare-n rouă de po frunte Ideile capătă noţiuni de izbînzi
şi din colino transilvane vin 13.00 Tclc
!a nuntă sacre tulnice din munte Clipele-s pline de fapte cu spor 13.05 l.a
Oamenii ţării au propriul lor destin
A miere viscolită „cu lumină min.
şi-a marmoră ca pielea unui crin Lumina din gîndirca ta e călăuză-n viitor 14,45 Săpl
15.00 lucii
pentru sărutul vremii cc-o să vină Aceasta e ţara ce prin tine merge-înainte Uri
şi pentru gîndul paşnic, de român. E modest omagiu si nu găsesc cuvinte 19.00 ~ .c
lv>:)
•Şi. a cuvint cu adieri de grîu
H U N E D O R E i f Cosit cu tîmpla-naltă-â unui geniu: 19,35 Tclc
19,20 Noi
Limba Română-i lanul veşnic viu Căldura din inima ta o simt în furnale 20.05 Filir
..Ser
însămînţînd mileniu din mileniu... Eşti azi peste tot în oricc-împlinirc jul
A dor de doine prunii scuturînd Acum cînd Istoria trăieşte prin tine Casi
pe vetrele din palmele de mamă Urăm sănătate ani mulţi fericire 21,15 Bun
ceea ce priveşte fantasti­ Şi-un cuget la fel de cinstit şi de bun lăţi
cele perspective pe care le miroase Anul Nou, din vamă-n vamă, Există în noi Iegămîntul străbun Sper
î n t r e b ă r i deschide genetica, o încer­ trezindu-ne luminile din gînd Superbe victorii gîndite de tine traci
care de circumscriere prin şi-a flori scriind cu gene de copii Comori pentru noi — pentru era ce vine 21,50 Tclc
poemele speranţei pe omăt.
lor)
In ultimii ani au dobin- tere. O intrebare suscitată interogaţie a noii problema­ In casa scumpei noastre Românii Urmăm calea ta din mai bine-n mai bine. 22.00 Inch
dil o mare căutare şi cu­ de viitor, prin insolitul per­ tici o face cunoscutul ge­ Poporul este Marele Poet. Iul.
nosc un constant succes de spectivelor pe care le su­ netician C. Maximilian in EUGEN EVU RAHELA BARCAN
lucrarea UN GENETICIAN
librărie cărţile despre viitor. gerează, este prin ea însăşi
PRIVEŞTE LUMEA, apărută RA
Nu romanele de anticipaţie, incitantă şi tulburătoare. Ea
relativ recent intr-o editu­
nu literatura S.F., ci cărţile ne implică pe toţi, fie că 135 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti
semnate de reputaţi oameni sinlem sau nu oameni de ră — Albatros — care se
adresează unui public foar­ BUCURI
de ştiinţă care lac, din di- ştiinţă, obligindu-ne la me­
te larg. Cartea doctorului programul
lerite unghiuri, tentative ditaţie şi la reconsiderarea Ipoteşti. O prelungire de La ordine
de prospectare a viitorului. vechilor puncte de vedere. C. Maximilian, scrisă intr-un I p o t e ş t i vis, un trup suferind de o tură; 7,00
stil oricui accesibil, agrea­ Ilotăririlc
In marea sa majoritate acest Astfel, b unăoară, ştim cu amintire plină de lumină
bil, captivant chiar, oferă Ipoteşti, satul codrilor al- lui de-a! şaptelea cocon mările to
gen de lucrări are un ca­ care ne bucură şi ne doa­ Ceauşcscu
o lectură cu nimig mai pu­ baştri şi-al izvoarelor line, Eminovici. Trona singur fă­
racter interdisciplinar şi re: Eminescu. nostru de
ţin profundă şi fascinantă unde dealurile domoale sînt ră frunze pe o alee din 8,
lansează veritabile conste­ ţiouară;
decit să zicem, cărţile de precum pîinile crescute şi •dreapta muzeului. Am vă­ 8,10 Cliri
laţii de întrebări îndrepta­ 9.00 Bulei
acelaşi gen ale unui Alvin rumenite. Ipoteşti, surpare zut codrii şi poienile, lacu­
te spre viitor. Răspunsurile, Audienţa
Tofllcr. Genetica, In ciuda rile şi izvoarele aşteptînd ALB DE EMINESCU
deocamdată, sint rare. Cu de cer pe plai românesc, lin de ’şii
aparenţelor, constituie doar literară ri
cit întrebarea e mai nouă, fericit loc unde luceafărul în toată splendoarea lor,
punctul de vedere, unghiul în toată singurătatea lor, Tragică — întîmplare repertoriu:
mai neaşteptată şi mai tul­ certitudine in momentul de de dimineaţă s-a izbit de muzică p
burătoare, cu atît răspun­ faţă că etapa imediat ur­ din care se încearcă inves­ timpul prezent al verbului reîntoarcerea celui care pana cea de scris Oaşului"
tigarea viitorului pe o arie mîngîia cu vorba, ardea cu 11.00 Bulei
sul e mai dificil. De aceea, mătoare a viitorului, in care a fi, arderea lor împreună din lebăda ţării, Un uni vei
mulţi dintre aceşti autori de altfel am şi păşit, va problematică extrem de născînd în dureri de mamă privirea şi desena cu su­ a durat un vis dan ; 11.
nici nu încearcă vreun răs­ li dominată de electronică vastă, de la sociologie la pe acela care a fost şi este fletul cuvinte. Un copil care 12.00 Bulei
puns, întreprinderea părin- şi de genetică. Nu ştim in fisiunea nucleară, de la e- Mihai Eminescu. Casa că­ spune pe de rost „Reve­ care acuma ninge Atlas culli
cologie la etica viitoarelor peste ochi de cerb comoara ]
du-li-se, pe drept cuvint, schimb aproape nimic de­ dere" şl „Somnoroase pă­ De Ia 1 U
prea riscantă. In cel mai spre consecinţele concrete relaţii interumane. „Un ge­ minarului Eminovici, inaugu­ peste rana noastră dian ciuli
netician priveşte lumea" şi rată la 15 iulie 1979 drept sărele" ne-a încredinţat că de ştiri ;
bun caz, ei propun nişte pe care aceste ştiinţe, cu uitată de verb.
ne comunică ceea ce vede social-cctă
ipoteze; de foarte multe tehnologiile ce decurg din Muzeul „Mihai Eminescu" ultimul din sat care l-a cu­ Ninge blînd pe păsări letiii de s
ori insă se mulţumesc doar ele, le vor avea asupra ci­ sau doar întrezăreşte, ceea noscut pe „bădia” a fost zică pe ad
ce il bucură sau il neli­ nu se deosebeşte prea mult Ninge pe copii ne Ia ceri
să formuleze întrebarea. Se vilizaţiei umane, asupra e- nişteşte. întrebările sale de­ de celelalte case româneşti moş Dumitru Leancă, năs­ lor ; 18,00
configurează astfel un gen voluţiei speciei noastre sub vin întrebările noastre. Cu- Ninge Eminescu Săplămina
aspectele ei sociale şi bio­ ale locului, decit printr-un cut în 1881 şi plecat în '74. Peste întreaga zi şi interna)
aparte pe care l-aş numi al in formaţii,
logice. Se conturează astfel noscindu-le, sinlem mai a- singur fapt - pentru care Ipoteştenii sînt oameni
ştiinţei interogative. El co­ Stea de grîu il naşte RadU
un cimp problematic nou vertizaţi iar prin aceasta depun mărturie: luna răsa­ buni, legaţi prin glie şi spi­ tur > L
respunde fazei de pionierat şi extrem de complex, in ne vom simţi mai respon­ cer de respirat 22,0, itad
in care se află viitorologia. re întotdeauna de deasu­ rit de destinul marelui poet, lîngă Ipoteşti Muzică d
care semnele de intrebare sabil implicaţi în destinul
Dar orice întrebare, prin se dedau unui dans deru­ pra casei poetului. Am vă­ despre care vorbesc cu Cuvint •— împărat. Buletin d<
lumii contemporane.
însăşi apariţia ei, inseamnă zut salcîmul care înflorea mîndrie şi pietate ca despre
tant, Întocmai flăcărilor de
un prim pas către cunoaş­ pe legendarele comori, tn RADU CIOBANU şi în timpul copilăriei ce­ un descălecător de neam. CLAUDIU TÂRNOVEANU
CRONICA LITERARĂ Creaţia literar-artistîcă, militantă, revoluţionară lui DEVA : L
singu
Lovitură ii
VICTOR ION POPA : a ta) ; II c
Aspiraţiile artistului — aspiraţiile timpului său Emisia con
sala A) ;
„Muşcata fi frontul X—n
d'
riilo
lucrările „Alegoria împli­
— La una dintre expozi­
timpului său, ale socâetă-
în arta plastică hunedo-
din fereastră" rcană, Gheorghe Pogan ţii în care trăieşte. De nirilor hunedorene", „Ho­ ţiile dv. afişaţi im crez B); zbor Ţ
căra);
PETRO?AN
s-a impus cu o creaţie de aceea ne apare cu atît ţea, Cloşca şi Crişan", „A- artistic destui de şocant. seriile I-II
calitate, cu multe' accente mai generoasă ideea secre­ părătorii soarelui de nnde- In Ce măsură acest crez zul fierbi
La Editura Minerva, în tată şi care ar fi fost mai ( U n i r e a )
populara colecţie B.P.T., a- necesară cititorului pentru personale care-i conferă tarului general al partidu­ zit", „Poem pentru plu­ mai c valabil la această rilor (7 ni
pare un prim volum din înţelegerea valorii drama­ individualitatea pe care lui, tovarăşul Nicolae guri", „Secţiune în subte­ Oră ? PENI ; M'
(Cultul
far
teatrul luj Victor Ion Popa. turgului decît informaţiile şi-o doreşte fiecare artist. Ceauşcscu, prin care ni se ran", „Balada Unirii", *— Ciclul „Răsadniţe" Marfă fura
Valeriu Râpeanu, cel care privind reprezentarea pie­ Aprecierile specialiştilor au recomandă cu căldură cău­ „Rîul Mare. Jurnal pentru pare ccl mai şocant pen­ LONEA : \
îngrijeşte ediţia, include selor. Oricum, volumul con­ venit firesc la adresa lu­ tarea „izvorului cu apă geometriile unei hidro­ tru că este o încercare de 1 e I-II (IV
NOASA : C
aici piesele „Ciuta", „Muş­ ţine textele, spectacolul crărilor prezente in expo­ vie" şi nu a „ulciorului, centrale", în care departe ieşire din canoanele pic­ resc); URIi
cata din fereastră", „Taehe. fiind cu totul altceva. ziţii internaţionale, repu­ chiar aurit", în fond un de a eluda problemele pic­ turii obişnuite. Lucrul n- mijloacele
Ianke şi Cadîr" şi „Răzbu­ Citite după o jumătate blicane, interjudeţene şi apel la căutarea fiinţei turii de bună calitate, cred cesta nu l-am făcut din BRAD : An
roi
(Steaua
narea sufleurului", urmînd de veac de la apariţie, u- locale la care participă din artistice originale a po­ că am găsit un raport fe­ nevoia de frondă, cât din- Amur
ea al doilea volum să cu­ nele, altele împlinind în 1.974 în condiţiile în care porului român. Implicarea ricit între încărcătura mili­ tr*o necesitate interioară trla)
prindă „Răspîntia cea ma­ curînd, piesele lui Victor tinereţea artistului este o deplină în realitate şi tra­ tantă şi expresia stilistică de a împinge limitele cu­ (Flacă. ;
re", «Acord familiar" şi Ion Popa oferă destul de realitate evidentă. Pentru diţie înseamnă să fim a- noaşterii şi expresiei ar­ Căruţa cu
cultură) ; ]
altele. puţin gustului cititorului a contura mai bine crea­ tenţi la istoria care curge de factură modernă. tistice dincolo de spaţiul cerea Vlaş
ţia
Gheorghe
pictorului
— Ce teme de creaţie
Prin însuşi profilul co­ de astăzi: „Ciuta", de pildă, Pogan i-am solicitat un în sîngelc nostru la care abordaţi ? iluzoriu al tabloului. Aşa BRAZI : Dl
c.
torie
;
lecţiei în care apare, car­ este vulnerabilă tocmai în interviu : se adaugă grija temeinică am ajuns la tablouri în mărilor (Cs
tea pune teatrul lui Victor ceea ce priveşte evoluţia — In ce măsură credeţi pentru valoare. în ansam­ — Am rămas un adept care suprafeţele pictate SIMERIA :
Ion Popa la îndemîna unui conflictului, destul de sche­ că artistul se poate iden­ blu, participarea alături al ciclurilor de cele mai se lansează în spaţiu, iar loacelc (M
Febra auru
public larg. Prefaţa pe care matic, exterior, ceea ce fa­ tifica cu aspiraţiile, impe­ de colegii mei la realizarea multe ori de inspiraţie ramele devin elemente ale
o semnează Valeriu Râ­ ce ca gestul din final al rativele timpului său, rca- unei arte militante. istorică: „Pietre de inscrip­ tabloului care delimitează
peanu este un studiu sub­ personajului feminin, sinu­ lizîml o creaţie militantă, ■— Ce spun în acest sens ţie", „Densuş", „Răsadni­ Un spaţiu privâlegiat al li Ol
stanţial în care criticul in­ ciderea, să nu fie motivat revoluţionară ? lucrările pe care le elabo­ ţe" ş.a. Ciclurile nu sînt poetului imaginii. în felul
formează cititorul asupra în universul piesei. Nici — Aspiraţiile artistului raţi ? închise. Ele se reiau...
unei opere, dar şi asupra „Muşcata din fereastră" nu nu pot fi decât cele ale — Am pictat cu pasiune ciclic. acesta, „Răsadniţele" nu
contextului în care aceasta cîştigă prea mult în reali­ mai sint „Răsadniţe" ci lor Rezultatei!
ciştiguri
a apărut, subliniază in­ zarea unui specific drama­ matricea unei existenţe rie 1985 :
fluente şi schiţează felul tic. Piesa convinge Insă nu umane. Ex Ir. i :
în rare opera dramatică a atît în ceea ce priveşte c- — încercaţi şi unele mo­ 22, 30, 71, :
Extr. a II
lui Victor Ion Popa a fost vocarea provinciei (cum dalităţi de a inova prin 84, 69, 08, 51
receptată de contemporani, forma lucrărilor dumnea­ Extr. a I
fără să uite însă sugestii s-a spus), cît prin sublie- voastră ? 54, 74, 33,
rea problematicii pe care
utile, pentru un posibil o propune: interdicţiile nu — E adevărat. N-am
portret al artistului în per­ sînt luate nici o clipă în păstrat formatul obişnuit
spectiva literaturii române. serios (de autor), fiindcă se tinzînd spre o articulare a
Acelaşi Valeriu Râpeanu ştie eă personajul le va a- tabloului intr-un conglo­
întocmeşte notele de la fi­ nula prin faptul că nu va merat care să semene cu
nele volumului: ele conţin săvîr.şi fapte reprobabile, viziunea caleidoscopică şi Timpul |
informaţii despre piesă, de­ intr-o atmosferă de lumină rapidă care este omul azi, „ iano
spre locul şi data premie­ şi convenţie semănătoristă. contemporan. Ecourile pre­ mea in ge.
cerul varia
re^ despre teatrele unde a „Tache, Ianke şi Cadîr" sei de specialitate au no ros. Izo
fost jucată, interpreţi; ne este o piesă în care jfro- fost favorabile. ninsori slal
interesează utilitatea aces­ blematica este dominată de — Cum a fost privită spre sfirşit
Vintul va
tor note pe care o vedem creaţia Filialei Deva — moderat, c
prin includerea unor frag­ un comic extras din schiţa Petroşani a U.A.P. în locale pină
mente critice referitoare la caracterologică şi, mai ales, Finlanda ? din sud-est
le minime
teatrul lui Victor Ion Popa: din limbaj. — Foarte mulţi vizita­ intre minus
cei mai citaţi comentatori Dacă adăugăm şi un eu- grade, iar c
tori au apreciat calitatea tre minus 0
sînt Şt. Cristea, monograf vînt de apreciere despre deosebită a lucrărilor ex­ Pe alocuri
a) autorului, Lovinescu, G. tabelul cronologie întocmit puse, dovadă în primul ceaţă, cu di
ciulă.
Călinescu ori V. Mindra. de Cornel Simionescu, pu­ rînd cartea de impresii.
La munte
Valeriu Râpeanu se Cuve­ tem socoti primul volum al S-a spus eă reprezintă să, eu cer
valoare
cerii
de
Interpreţi
fplan)
Vegreano
ocla-
si
artistici,
profesorii
Veroalc*
nea să nu fie zgîrcit toc­ teatrului lui V. I. popa o vlaa Negreanu (vioari), de Ta Şcoala generali nr. 1 Deva, au cucerit prin talent ai cum mi se poate mai bine cădea ninse
apariţie notabilă. sufletul românesc. tul va pre
mai cu această informaţie, măiestrie titlul de laureat la „Cintarea Romanici", ta fotografie — soţii Negrcanu In­ eărl pini I*
tr-un moment muzical din creaţia enexclană. Bud-e*t.
pe care o preferam dezvol­ M1RCEA MOÎ MINEI BODEA