Page 58 - Drumul_socialismului_1985_01

6 • DUMINICĂ, 20 IANUARIE 1985 Pag. 3

IZIUNE
ESKJSgSSEBSSJ
IANUARIE
vr. „MSFA“ - vehicule
o» „ t r de
..Robinson
olor). Epi- Conspecte Pin cronicile vechi ale oraşului Deva pe două roţi
•pulară (co- o f e m e i e
Ne aflăm în oraşul San-
iminical 1
»Ior) : ca t&ate celelalte • Din epoca neolitică la tă „Magna Curia" (actua­ Prin explozia depozitelor geiiiausen — districtul Hai-
melodic le (Saale) —, într-una din
pentru Uni- cea a bronzului: fiinţe o- lul sediu al Muzeului ju­ dc muniţii zidurile cetă­ secţiile Combinatului de
îomcnt de meneşti locuiesc terasele deţean). ® 0 şi 7 noiem­ ţii sînt aruncate in aer, biciclete „Vehicule pe'două
populară. Interviu cu artista ILEANA STANA IONESCU împădurite şi înalte (371 brie 1704: Anuala ioba- devin ruine. Oraşul Deva roţi" — cea mai mare în­
de poezie ni deasupra nivelului mă­ continuă să existe... « treprindere de acest gen
că 1808: Se construieşte o
t rii) ale dealului de formă din R.D. Germană.
rii rîsului — Eu sînt Ileana Stana timpul voioasă, nu e mereu conică ce va intra în is­ „Am ajuns la Deva tîr- cale ferată şi un mic întreprinderea a fost
i 600 de se- lonescu, actriţă la Teatrul blîndă, dar e mămica noas­ torie sub numele Dealul ziu, către miezul nopţii cartier de locuinţe in ju­ fondată in anul 1907, dar
- reportaj şi-am găsit tîrgul intr-un
iele eînte- Naţional Bucureşti, soţie şi tră de acasă ! Cetăţii Deva. o Secolele I întuneric prea mare... Ciu­ rul gării. • 1870: Sînt pe atunci activitatea ei se
mamă, cu un morman de — Ne sptmeţi, stimată i.e.n. — I e.n. : Dacii înal­ construite clădirile Şcolii rezuma la reparaţii de ma­
i telcspccta- obligaţii sociale, profesio­ Ileana Stana lonescu, secre­ ţă pe conul stîncos o for­ dată mi se pare toată pedagogice şi liceului „De- şini agricole. Un an mai
fiinţa liniştită, blajină şi
(parţial <:o- nale şi domestice, şi aşa tul tinereţii dumneavoastră? tificaţie. • Sec. II e.n. : veche a oraşului a-.estuia... ccbal" (existente şi azi). lirziu a început construcţia
mai departe. Ne uimeşte această tinereţe Fortăreaţa dacică este re­ bicicletelor, cu un număr
Romaniei Cotind prin mijlocul tir- • 1900 : Este ridicată clă­ restrîns de angajaţi: 10. în
Direct, firesc, aşa a în­ după aproape trei decenii novată de romani. » Anul gului, prin livezi, pe sub direa care adăposteşte şi
Ucca (ro­ ceput dialogul cu reputata de slujire a scenei româ­ 1209: Cetatea Deva (înţe- temelii de piatră cenuşie, anul 1912, Mitteldevtsche
ii „Dosarele artistă a scenei româneşti neşti. azi primăria municipiului Fahrradwerke (Uzinele de
: ..Pentru o legînd şi oraşul născut la pe sub sălcii şi pe sub Deva. « 1901: Se numero­ construcţii de biciclete din
aptă" in seara cînd, la Casa de — Sînt foarte... tînără pen­ poalele ei) este amintită poduri vechi, curge un centrul Germaniei) pri­
(parţial co- cultură din Deva, a fost tru că am un copil foarte braţ din apa Cernei... Şi tează întîia oară casele
îndelung rechemată la ram­ mic. Aşa le spun şi cole­ pentru prima oară în do­ oraşului, după străzi. • mesc denumirea prescurta­
pă cu momentele umoris­ cumente scrise — un act învîrte şi mori negre, a- tă „MIFA".
VNUARIE gelor mele de generaţie, şezate la uliţi in rînd cu 1921 : Se naşte parcul o-
tice prezentate la înalte care au fete de măritat. de danie in favoarea co­ raşului (de lingă Cetate). — Producţia anuală a
(parţial co­ cote valorice, intr-un scurt Da. De necrezut, dar aces­ mitelui din Clinic. • Anul prăvăliile... Şi pe urmă • 18 aprilie 1933: în pia­ crescut treptat în ultima
răgaz dintre două specta­ ta e adevărul — din '56 fac am intrat in tirg, odată vreme — ne spune ingine­
fa în econo- 1273: Victorie asupra cu­ cu vacile chirole, care se ţa centrală a oraşului (U -
cole şi patru apariţii sceni­ teatru. Sînt 29 de ani ! 9 manilor. • 1371: Deva rul Giinter Rauhut — >cu
Icloric (co- ce, Ileana Stana lonescu ani în provincie, 20 la Na­ întorceau de la imaş, su- nirii, azi) are loc Con­ 5 000 pînă la 10 000 bucăţi,
nind din tălăngi cu felu­
ne-a fost un admirabil in­ este un „district militar gresul dc constituire a or­ ajungînd azi să producem
ileton: „Mar­ ţionalul bucureştean. Poote valah". • 1444: Ioan de rite şanuri".
inilor). UI- terlocutor. ar trebui să păstrez aceste MIHAIL SADOVEANU ganizaţiei „Frontul pluga­ 427 000 de biciclete. Sintşm
<od — Şi cum... soluţionaţi a- cifre drept taine. Hunedoara devine stăpîn rilor", în fruntea căreia cel mai important centru
ehnlco-ştiin- al cetăţii şi oraşului De­
ccst morman dc obligaţii ? — Noi zicem, dimpotrivă, este ales T)r. Petru Gro-
(parţial co­ va. • 1550: La „barieră"
— Ei, nu mi-e uşor. Mi-ar să vă mindriţi cu ele I Ne gilor, condusă de Horea, za. • 1935: In paie este însemnări
trebui mult mai mult timp pare rău că în aceşti mulţi (piaţa de azi) este măce­ Cloşca şi Crişan atacă ce­ ridicată statuia lui Dece-
să mă aplec asupra profe­ ani, cinematografia nu ne-a lărită avangarda unei ar­ tatea. Horea trimite no­ bal, operă a sculptorului de călătorie
siei, studiului ei, dar cum creat bucuria de a vă ad­ mate turceşti în frunte cu bilimii refugiate în cetate Radu Moga din Brad. din R.D. Germană
zilnic se ivesc atitea şi atî- mira mai des pe marele comandantul ei, begul Fe- cunoscutul ultimatum în
tea probleme cărora tre­ ecran.
li 6,30 Bu­ buie să le fac faţă, şi cum ru. • 1021: Este construi­ 0 puncte. • 1849, august: MARIN NEGOIŢÂ pentru producţia de bici­
fi,35 Concer- — Do. Cu filmul am co­ clete şi ne străduim să li­
7,or Vctuali- o actriţă e o femeie ca toa­ chetat puţin. Poate n-au vrăm piese şi celorlalte trei
î • c * te celelalte, încerc să ţin văzut în mine personajul întreprinderi — Elite Dia­
Re. pre- ritmul timpului. Repet, nu adecvat. Să fiu sinceră şi
ioprogramul TEZAURUL DOCUMENTE mant din Karl Marx-Stadt,
Iagazin du- e uşor. Am mare noroc că eu simt filmul mai... crud. Combinatul de maşini agri­
0 De toate mă sprijină în toate băie­ Eu iubesc teatrul. E o pa­ DE MONEDE MEDIEVALE cole Neustadt Saehsen din
00 Radiojur- ţii mei !
jistrări ale siune care... rimează cu fi­ FEUDALE DE LA Colecţiile Muzeului jude­ Bischofswcrda (care produ­
îuzică uşoa- — Ştiam băiatul, nu bă­ rea mea. Mi-,e foarte drag DUMBRĂVIŢA 3L ! ţean Deva conţin obiecte ce biciclete pentru tineret)
tcleviziunii ; ieţii. spectacolul. Vedeţi, actoria de mare valoare istorică şi şi întreprinderea din Des-
?azinul fe- artistică. Printre acestea,
e
nda veselă; — Eu aşo le spun soţului e o artă dependentă, de ( A fost descoperit in anul snu (care produce bicicle­
nent folclo- şi fiului. Andrei lonescu, multe ori mi-a părut rău că a ) 1948 de către cetăţeanul To- un loc de seamă îl ocupă te „Blitz" pentru copii).
»ul artelor ; nu am avut înclinaţii pen­ documentele medievale, Colaborăm cu aceste între­
ştiri ; IC,05 senior, soţul, mi-e coleg, dor Buştea, în grădina sa, fes
rului roma- actor la Naţional, Andrei tru o artă independentă. din localitatea Dumbrăvi- scrise pe pergament şi în­ prinderi şi pentru a reali­
Imanah so- junior e elev de-a VII-a. Dar, oricum, tot teatrul ră- ţa. Tezaurul este compus /■£= tărite cu sigilii din ceară. za, potrivit legii, mărfuri
etăţi folclo- mîne marea mea iubire. Mă -r -rt o. Atrag atenţia documentele de consum în proporţie de
Bulelin de — Şi e mindru, desigur, din 720 monede din argint, % J emise în favoarea unor
eoteca pen­ copleşesc obligaţiile lui şi ce se eşalonează pe o pe­ 5 la sută din întreaga pro­
iţa d iojurnal; de mămica lui. tot el este cel care îmi rioadă de 47 de ani, cea cnezi haţegani în anii ducţie. Ineepînd cu anul
îlc tragerii — O place pe mama de reîmprospătează, cu fieca­ 1450 şi 1492. 1983, am început să fabri­
Cintece, a- pe scenă şi de pe micul e- re spectacol, tinereţea. mai veche emisiune datind La acestea se adaugă ce­
-
uni cu Ion din 1520, iaj cen mai re­ căm şi pentru export, li-
0 Piese de cran, dar o preferă pe cea centă din 1507. Dîn punct lebrele privilegii de breaslă vrînd beneficiarilor externi
Consemnări; de-acasă, care nu e tot LUCIA LICIU acordate meşteşugarilor ro­ 30 000 bucăţi, pentru ca în
melodiilor ; de Vedere valoric, tezaurul mâni din Hunedoara de
nai ; 22,10 este compact, fiind alcă­ anul 1984 numărul să
>rtiv ; 22,35 " ' ' - ' < // < .'Vx ' ' >' către principii Transilva­ crească cu 20 000.
; 23,25—23,30 . - , < /. ■' tuit din denari emişi dc niei Gabriel Bethien şi
■ împăraţii Austriei, Ferdi- După revelion. Gheorghe Ralcoezy I, in In preajma benzilor
f< ** /' - ' f nand I şi Maximilian al Desen de IIORIA CRIŞAN anii 1019 şi 1035. (loaehim transportoare de la monta­
II-lea,* şi de regele Unga­ Lazăr). > jul final urmărim cum
| Pi 4 WţCk. riei, Ludovic al II-lea, în sînt asamblate piesele
m a sa m sm monetariile de la Baia Ma­ care formează vehiculul pe
■ ' P 'V i« $ ■ , V, re şi Kremnica (R.S. Ceho­ — ...in Finlanda ! ; 10) îndrep­ două roţi; apoi, de aici,
' ăreţu- . * v ' V v FRIG Şl GER tar la cîntare — Din iarnă-n produsele, de cele mai di­
,J
atria) ; slovacă). Judecind după va­ iarnă — Cocoloş... şi dc zăpa­
rA.jare (Ar­ 1 X’ f t . , . * loarea tezaurului şi com­ 2) ORIZONTAL: frig 1) Inglictarc; — dă !! ; 11) Oglinda de ghea­ verse nuanţe ale aceloraşi
ger
in
şi
Morcu
ii o A R A : . . . ii - '**?. ^ pip poziţia lui (monedă mărun­ ţă (pi.). culori — alb, gri, verde,
(Modern, Luat iarna pe frig; 3) Pronu­ Dicţionar : ASN.
c nou pe tă) se pare că proprieftirul me personal — Refugiu căldu­ roşu — se opresc în secţia
est — se- era un om de condiţie mo­ ros cind afară-i ger; 4) înghe­ VASILE MOLODEŢ următoare, unde se efectu­
odern, sala destă. Cauzele care au de­ ţat Ia cap ! — In putere ! — ează vopsirea finală, cu
ulos (Fla- La îngheţ ! — Se schimbă iar­ DEZLEGAREA CAREULUI lac, printr-un sistem de
irii (Arta); terminat ascunderea lui ar na; 5) îngheţată; G) Colindă APARUT ÎN ZIARUL NR. 8431:
lissando — / putea fi legate de desele ţinuturile îngheţate — Patinoar 1) STELARU — PAS; 2) TA- pulverizare. Controlul ca­
ring) ; Mic­ războaie care se purtau între natural; 7) A se pregăti pen­ NASE — NASO; 3) ATD — lităţii sc execută cu ma­
ul pîinii tru o coborîre pe derdeluş — ACSÂN — R; 4) NORI — ION
-upii mă- habsburgi si Imperiul oto­ Răcită pe jumătate !... — ...la — CE; 5) EMERS — IUREŞ ; ximă atenţie. Bicicletele
>rie); LU- man in perioada următoa­ geruială !; 8) Din promoroa- G) II — IUGA — ERC; 7) RAŞ- MIFA trebuie să poarte
lui Căli- \ : vt^r Wi | iii re bătăliei de la Mohacs. că !... — ...gheaţă (fig. pi.): 9) CU — MÂNU; 8) J — RI — cu cinste marca fabricii.
VULCAN : Stau in timp !... — ...pe frig ! GOI — A; 9) ODA — PALER:
.uceafărul); (Olimpia Paiamariu). — La rebus ! : 10) îngheţate 10) ROMAN — ARARA; 11) Cei 1 250 de lucrători, in-
ii — scrii- de frig — Vine iarna cu frig teresaţi să producă întrea­
rul) ; PIC- şi ger; 11) îngheţaţi. AGARBICEANU. ga gamă de vehicule pe
rnu n te si la VERTICAL : 1) îngheţaţi ; 2)
•esc); ANI- Decor alb ! A compus „Val­ MAT IN 3 AJUTĂRI două roţi — care se pre­
(Muncito- Uk a sul fulgilor de nea"; 3) In tre­ vede să crească de la
: Scopul şi 33 murători ! — Dă bani gheaţă Controlul poziţiei. 427 000 bucăţi in 1985, la
e t e z a t) ; (şi primeşte) — Se joacă pe Alb : Rd7, Td6, Cutf şi aî).
.1 fînlînilor gheaţă; 4) La revedere ! — în­ Negru; Rb7, pa7. 844 000 în 1990 — dau bă­
CURA BAR- In ciuda bogăţiilor pe care le ascunde subsolul ţării, Aurul se allă atit de adine, gheţată — Repere scrise ! ; 5) SOLUŢIA PROBLEMEI DIN tălia pentru ca fiecare pro­
cu mere Brazilia — ca şi alte multe ţări din America Latină — incit despre ■ extracţia lui la A se dezgheţa pe la streşini ZIARUL NR. 8134 : dus ieşit pe poarta fabricii
A Ş T 1 K : trece prin mari greutăţi economice şi financiare, datoria — Secvenţă din opera „Fata de 1. Tel — hl Rd3 — iî3
iilor (Pa- zi nici nu poate li vorba. zăpadă"; G) In alunecare! — 2. Thl — h4 orice să poarte cu cinste emble­
vor zice ei externă apropiindu-se de 100 miliarde dolari. In aces­ Căutătorii de aur nu vor să Cu inima de gheaţă (pi.); 7) 3. Th4 —* h3 sau e4 mat ma internaţională ..Dia­
agiu-bAi : te condiţii, privirile pline de speranţe se îndreaptă spre creadă aceasta, deoarece a îngheţate sub zăpada — La re­ 1....................Rd3 — c3 mant".
(Casa de Sierra Pelada, zonă situată in inima Amazoniei, unde vedere ! ; 8) De Ia răcitor !... 2. Thl — li2 orice ESTERA ŞINA
G: Inloar- crede aşa ceva înseamnă a-ţi — ...ţinut in frig; 9) Localita­ 3. Th2 — h3 sau
(Dac ia) ; s-a descoperit un important zăcămint de aur. Mii de oa­ pierde şi iluziile. Minele ru­ te in Suedia — Pe răceală !... Dg2 — c2, b2 mat.
1 spre vie- meni săraci vin aici pentru a -şi încerca norocul. La rai­ dimentare, ca nişte gropi de
[ : Lupii dul lor, autorităţile consideră Sierra Pelada drept o su­ formă conică, devin tot mai
e cC tră);
iul şi mij- papă pentru încordările sociale, nădăjduind, de asemenea, periculoase. Din ianuarie
I); ILIA : să folosească aurul pentru plăţile sale externe. 1980,. sub bucăţile mari de
(Lumina) ; rocă şi-au pierdut viaţa 78
Iragul tău, Despre viaţa muncitorilor căutători de aur povesteşte
revista „Geo", din Hamburg, din care cităm următorul de persoane.
Majoritatea căutătorilor de
fragment :
aur suferă de foame încă
„Unora, Sierra Pelada le Dintre cei 100 000 da cău­ din copilărie, suferă de ma­
HSGTaacsaa larie, de dizenterie. Dinţii lor
saduce bogăţie, altora numai tători de aur din Sierra Pe­
>il pentru amare deziluzii. Pepita cea lada, numai 20 au lost no­ sînt de culoarea alamei ru­
1085: Vre- mai mare de aur a lost des­ rocoşi, hai să şpunem cel ginite. Anii îndelungaţi de
cncral în- coperită de Julio Deus, în mult 25. Ei au început să a- muncă grea au imprimat pe
nporar a- chipurile lor înrăirea, înrăi­
va ninge septembrie 1983. Bucata de cumuleze bogăţii. Restul se
sufla slab aur era cit o varză şi cintâ- mulţumesc să scormonească re pentru faptul că miinile şi
; din scc- rea 62,39 kg. Muncitorul Ju­ pâmintul. Sierra Pelada pre­ picioarele nu vor să-i mai
iper^turile lio Deus a aliat doar că pa­ zintă un tablou clasic: masa servească, Înrăirea pe soare­
iprinse în- le care dogoreşte, înrăirea
minus 10 tronul său a primit pentru• de muncitori lucrează pentru
nele între pepită un cec in valoare de pe ploaia care iscă puhoaie
s 2 grade, citeva miliarde de cruzeiros cei bogaţi, ei râminînd, mai ce ameninţă să ia la vale
re va de-
şi apoi a decolat cu un avion departe, intr-o stare de să­ produsul muncii lor...".
particular. răcie perpetuă. (Agerpres)