Page 60 - Drumul_socialismului_1985_01

âtsS, Sfsaaaă s»< •
■ ■'•U M LSCIUKâ

RĂSFUNZ1ND CHEMĂRII SECRETARULUI GENERAI
AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU'

Oamenii muncii hunedoreni acţionează

cu hotărîre pentru înlăturarea efectelor iernii

grele, pentru desfăşurarea normală a activităţii
t-r-'-r —r ~—— — Jt x r^ j t T. T» x» .cv .a . rf a- i .- - c3r .7.v . T- j x ca - i.^ ’ _ .i .. ..- Ja ig T -« r ^ .ina rA «t T r X fc -c g rC T a rr i: .- i .- j- j n i]- r iiim j» — W K cn m m m iw n it f .t i' M
M
Sarcini mobilizatoare, condiţii

optime de. îndeplinire a lor

Deşi ne.-am început do­ modul în care ne organi­ din această lună. Nu este
cumentarea de la’ sectoare zăm şi conducem activita­ o cantitate mare, cam de
(dc fapt de la schimburi) tea, de operaţi vi ta tea cu două schimburi de lucru,
spre conducerea minei, o vom recupera şi vom
vom da mai întîi cuvîntul încheia luna. cu planul rea­
Adunările generale ale oamenilor muncii— inginerului Dumitru Dăn- I. M. LUPENI lizat. în continuare ne
ciulescu, directorul adjunct
vom depăşi ritmic sarcinile.
tehnic al întreprinderii mi­ Ponderea în producţia
expresie a democraţiei noastre niere Lupeni. care vom soluţiona proble­ totală a minei Lupeni con­
tinuă să o aibă sectorul
mele care totuşi vor mai
— Cauze obiective şi su­
biective au făcut ca în apărea, pentru că, ştim IV. „Sarcinile acestui an
socialiste—prilej de perfecţionare 1984 să rămînem datori bine, în subteran nu se sînt cu circa 250 tone/
economiei naţionale cu o
însemnată cantitate de
a întregii activităţi productive cărbune cocsificabil. în a-
cest an avem de extras
cu circa 300 000 tone do
In întreprinderile indus­ partid şi de stat, precum de Comitetul Politic Exe­ cărbune mai mult decît în
triale, de construcţii şi şi a propriilor hotărîri, în cutiv al C. C. al P.C.R., anul trecut. Nu va fi uşor, merge constant, la galop, zi mai mari decît în 1984,
transporturi, în institutele vederea întăririi autocon- determinate de rigorile însă afirm cu toată răs­ ci mai sînt şi probleme. cînd ne-am depăşit preve­
de cercetare, proiectare şi ducerii şl autogestiunii iernii extrem de aspre — punderea că avem condiţii Iată, acum, iarna asta derile cu 32 600 tone de
inginerie tehnologică, în muncitoreşti, a răspunderii pe creşterea mai puternică să le realizăm, chiar să ne grea ne-a afectat serios cărbune, arăta ing. Andrei
toate celelalte unităţi pro­ faţă de buna gospodărire a producţiei de cărbune depăşim planul. Toate sec­ şi pe noi, ne-a îngreunat Senzaconi, şeful sectorului.
ductive, bancare şi de eir- şi dezvoltare a unităţii, de energetic şi cocsificabil, de toarele au condiţii. Există aprovizionarea cu mate­ Deocamdată avem unele
culnţie a mărfurilor, în sporire a eficienţei eco­ energie electrică pe bază linie de front suficientă, riale a abatajelor şi trans­ probleme de tectonică a
comerţ, turism şi prestări nomice. de cărbune, de minereuri dispunem de dotare, tehni­ portul cărbunelui ia ziuă,
de servicii, au început adu­ Atît dările de scamă su­ de fier şi complexe, de că necesară, de materiale, aşa că avem o restanţă la DUMITRU GHEONEA
nările generale ale oaţne- puse analizei, cit şl parti­ substanţe nemetalifere. avem cadre valoroase, aşa producţia de cărbune pe
nilor muncii. Aceste auten­ cipanţii la dezbateri vor Totodată, atît la întreprin­ că totul depinde acum de cele două decade trecute (Continuare în pag. a 2-a)
tice forumuri ale democra­ trebui să insiste, într-un derile miniere din Valea
ţiei noastre socialiste au profund spirit critic şi Jiului, Poiana Ruseăi şl
menirea de a analiza, pe autocritic, asupra angajării Ţara Zarandului, de la — încotro, Nicolae Hat­
bază de bilanţ, ca la fie­ colectivelor în activitatea Deva, Muncel, Certej şi man ? la ti fireasca între­
care început de an, activi­ productivă şi a realizărilor Boiţa — Haţeg, la termo­ bare pe care o adresăm
tatea desfăşurată în anul dobîndite în anul’ 1984, a- centralele Mintia şi Paro- celui mai bun miner de
anterior şi rezultatele ob­ supra neajunsurilor care şeni, dar şi în celelalte Ia I.M. Lupeni şi din Va­
ţinute în îndeplinirea pla­ au mai existat şi a măsu­ unităţi economice, partici­ lea Jiului. El este un ade­
al
campion
nului şi angajamentelor rilor ce trebuie întreprinse panţii la dezbateri vor tre­ vărat de excepţie. In rezulta­
anul
telor
asumate în întrecerea so­ pe linia îmbunătăţirii sub bui să militeze pentru eco­ care a trecut, cu brigada
cialistă, de a adopta mă­ toate aspectele a activităţii, nomisirea severă a energiei dc pregătire dc la sectorul
suri corespunzătoare în a recuperării in cel mai şi combustibilului, a mate­ 6, pc care o conduce, a
vederea înfăptuirii preve­ scurt timp a restanţelor riilor prime şi materiale­ realizat înaintări in medie
derilor din acest ultim an cauzate de starea critică lor, pentru reducerea sub­ de 150—160 metri lineari pe
al cincinalului 19S1—1985. a vremii din această iarnă stanţială a consumurilor lună, cu virfurl dc 1S6
In prun-planul analizei, şi a îndeplinirii exempla­ şi reciclarea cu toată res­ metri lineari.
al dezbaterilor, se va situa re a sarcinilor de plan din ponsabilitatea a resurselor — In prezent efectuez cu
modul in care au acţionat acest an şi cincinal. secundare, asigUrîndu-se, brigada pregătirea unei
consiliile oamenilor mun­ In judeţul nostru, mare pe această bază, însemnate galerii de aeraj in orizon­
cii — ca organe institulio- producător de materii pri­ cantităţi de materii prime. tul 300 spre puţul 15.
nalizate de conducere co­ me şi resurse energetice, In cele două combinate Iată-1 in ynaginc (al
lectivă a întregii activităţi dar şi mare consumator de siderurgice de la Hunedoa­ treilea din stingă), îm­
economice şi sociale asemenea valori materiale, ra şi Călan, în celelalte preună cu oamenii din
pentru organizarea muncii accentul principal va trebui unităţi ale industriei meta­ schimbul condus dc Gheor-
şi mobilizarea colectivelor pus — în lumina documen­ lurgice şi de producere a glie Dordca, la ieşirea din
la îndeplinirea prevederilor telor CongresUlUi.nl XTlT-lea unor utilaje şi echipamente adincurilc minei.
de plan, pentru aplicarea al P.C.R., precum şi al re­
fermă a hotărîrilor de centelor măsuri adoptate (Continuare în pag. a 2-a) Foto N. GHEORGHIU
Măsuri ferme pentru asigurarea Centralele tannoalsctrica din marile Pentru învingerea rigorilor iernii—

producţiei planificate de lapte unităţi economice--sursa mobilizare unanimă, acţiuni multiple,
importante de energie electrică programe de lucru adecvate
Ilotărîţi să traducă în Aflăm însă, că, datorită
viaţă indicaţiile tovarăşu­ gerului, aici a îngheţat
lui Nicolae Cenuşescu şi conducta de alimentare cu „Din calculele şi studiile C.T.E. III produce abur Recentele măsuri adopta­ cipiul Deva în consumul
sarcinile izvorîte din şe­ apă a grajdurilor. S-a ac­ efectuate — ne-a spus ing: pentru platformă, tunelu­ te de Comitetul Politic E- de energic electrică al ju­
dinţa Comitetului Politic ţionat prompt pentru adă­ Eugen Mujic, directorul rile de dezgheţ şi gospodă­ xeeutiv al C. C. al P.C.R., deţului ?
Executiv al C.C. al P.C.R. parea zilnică a animale­ Uzinei nr. 4, din C.-S. ria de materii prime, pro­ din iniţiativa conducătoru­ — Trebuie subliniat a-
specialiştii, toţi lucrătorii lor, în sprijinul coopera­ „Victoria" Călan — rezul­ duce aer pentru furnalul 4 lui iubit al partidului şi cesl aspect esenţial că,
din ferma zootehnică a torilor venind meseriaşi de tă că întreg consumul in­ şi încălzeşte locuinţele din statului, tovarăşul Nicolae deşi municipiul nostru este
C.A.P. Orăştie acţionează la întreprinderile mecani­ tern de energie electrică oraşul nou Călan. Pute­ Ceauşeseu, au declanşat şi Un mare producător de
cu răspundere pentru ca că şi chimică din localita­ ar putea fi asigurat din rea instalată a centralei, in municipiul Deva acţiuni energie electrică (prin
activitatea să se desfăşoa­ te. Chiar în ziua documen­ producţia centralelor ter­ de 12 MW b energie elec­ viguroase pentru contraca­ C.T.E. Mintia, peste 8 mi­
re în condiţii cit mai bu­ tării noastre, două echipe moelectrice existente... trică, nu este produsă din rarea efectelor negative liarde kWh pe an), eslc,
ne, iar producţia de lapte de muncitori de la I.M.O. Dar..," lipsă de gaz de furnal şi datorate anotimpului ostil în acelaşi timp, şi un mare
să nu scadă. şi I.C.O,, conduse de Ioan Acest „dar" exprimă şi cocs. şi desfăşurarea corespun­ consumator (exemplu : 1,3
Pentru aceasta, tot per­ Sturza şi Gheorghe Opriţa zătoare a producţiei de bu­ miliarde kWh în 1984). Ca
sonalul din fermă, în frun­ acţionau pentru dezgheţa­ nuri materiale. Pentru a pondere. Deva consumă 35
te cu medicul veterinar rea conductei de alimenta­ C.S. „VICTORIA" CĂLAN ilustra eforturile şi măsu­ ia sută din consumul to­
Aurelian Boaneă, şeful re şi punerea în funcţiune rile concrete întreprinse tal de energie electrică al
fermei zootehnice, au des­ a instalaţiei dc apă din în acest sens, ne-am adre­ judeţului. Este un procent
zăpezit căile de acces din adăposturi. greutăţile actuale provo­ Se observă interconexiu­ sat tovarăşului Lazăr Pe- mare. Din această cauză
incintă, asigurînd furajele Probleme cu apa s-au cate de iarna aspră, şi nea permanentă care există troescu, secretar al Comi­ şi economiile stabilite pen­
necesare în apropierea a- ivit şi în ferma zootehnică unele neajunsuri „moşteni­ între secţiile şi sectoarele tetului municipal de partid tru această perioadă grea
dăposturilor. a C.A.P. Prieaz unde alt te" de la constructor, şi combinatului. Una dintre Deva. sînt pe măslină. Numai
In toată această perioa­ îngheţat unele conducte. altele de origine internă. ele : nu se produce energie — Conform indicaţiilor prin reducerea activităţii
La C.T.E. 1 se produce
dă geroasă — arăta Avram Dar şi aici —- preciza Vio- aer pentru furnalele 1 şi electrică fiindcă nu există secretarului general al la întreprinderea de lianţi
Ignat, preşedintele coope­ rel Balotă, inginerul şef suficient gaz de furnal sau partidului, t o v a r ă ş u 1 se va realiza mai mult de
rativei —• am avut grijă al cooperativei — s-a in­ 2, însă cei 3 MWh ai pu­ cocs, iar alteori lipsesc Nicolae Ceauşeseu •— ne-a jumătate din economia de
să asigurăm hrană consis­ tervenit cu răspundere, în terii instalate nu pot fi total. declarat interlocutorul ■— energie electrică planifi­
tentă, în mod diferenţiat mod operativ pentru a pu­ produşi din cauza presiunii Important este ca în a- la nivelul municipiului De­
ne lucrurile la punct, Cei mici a gazului de furnal. va şi al fiecărei unităţi cată pe judeţ.
animalelor gestante, viţei­ ceste zile grele de iarnă, — Ce se face acum la
lor şi vacilor care se mulg, care au acţionat rapid şi C.T.E. II funcţionează, în- să fie menţinute în stare economice subordonate, I. L. Deva ?
pentru a le menţine Intr-o cu pricepere au fost mese­ cepînd de miercuri, orele bună de funcţionare tur- indiferent de mărime, s-au
stare fiziologică bună şi a riaşii Barbu Muscalii şi 23,00, cu Un grup de 12 bogeneratoarele existente, întocmit planuri de acţiu­ — Echipe speciale execu­
Emnnoil Berindei. Dar, MW. Deci, două cazane ne pentru reducerea consu­ tă, conform indicaţiilor,
nu scădea producţia de continuu inginerul şef, do­ sînt în funcţiune. Tot aici, să se urmărească pornirea mului de energie electrică reparaţiile capitale la cî-
lapte. Ca Urmare, in toată resc să subliniez sprijinul un grup se află în RK, grabnică şi a celorlalte şi combustibili, s-au înfiin­ teva fluxuri tehnologice
această perioadă am livrat prompt şi eficient pe care două în montaj, iar altul grupuri energetice. Colecti­ ţat comandamente de su­ mari consumatoare de e-
zilnic la fondul de stat pe* ni l-au acordat, la solici­ are rotorul pentru modifi­ vele din aceste obiective, praveghere şi intervenţie nergie electrică — cupto­
ste 520 litri de lapte. Din­ tarea noastră, lucrătorii de cări la I.M.G. Bucureşti. pe care le cunoaştem bine, în momentele necesare. rul de olincher nr. 3,
tre îngrijitorii care îşi fac la Î.E.E.L.I.F. Deva, Aceştia au promis că in sînt hotărîte să facă do-e Ţinem o legătură perma­ moara de ciment nr. 2,
cu conştiinciozitate datoria 2—3 zile îl trimit înapoi. vada unor fapte eroice de nentă, ştim in orice mo­
îi amintesc pe soţii Mana MIRCEA LEPADATU Deci, cît de eurînd ar mai muncă, să se mobilizeze ment care este situaţia în MARIN NEGOIJĂ
şi Vasile Pop şi Marin şi putea intra în funcţiune pentru depăşirea greutăţi­ Unităţi,
Ion Tlmaru. (Continuare în pag. a 2-a) un grup de 12 MW. lor existente. — Ce pondere are muni­ (Continuare in pag. a 2-a)