Page 61 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 61
Png. 2 DRUMUL SOCIALISMULI
Râspunzînd chemâriS secretarului gersera! al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Oamenii muncii hunedoreni acţionează cu hotărîre pentru înlăturarea
efectelor iernii grele, pentru desfăşurarea normală a activităţii 20,
Sarcini mobilizatoare, condiţii Pentru învingerea rigorilor iernii- 21,
21,
mobilizare unanimă, acţiuni multiple,
optime de îndeplinire a lor
programe de lucru adecvate
(Urmare din pag. 1) Al doilea sector ca pon Alţi interlocutori — şefi a producţiei de. cărbune uu
dere în producţia minei de sectoare şi brigăzi, de exprimat-o şi şeful de 3 ore, timp în care se
1
Laponi este nr. 3, condus schimburi — au reafirmat schimb Ioan Ciorbă, din (Urmare din pag. 1) execută reparaţiile curente clic
stratului într-o ?onă undo dc ing. Gheorghe Cotor- convingerea directorului brigada lui Constantin Po şi reviziile tehnice plani ■k
lucrăm cu' complexul me mani, cu cele mai bune adjunct tehnic că au condi pa, dc la sectorul IV, şeful concasorul giratoriu din ficate. La secţia I.P.L. De tiei
agi
canizat de. înălţime mare, realizări de la începutul ţii optime pentru îndepli de brigadă Nicolae Kal- cariera de calcar ş.a. va s-a trecut la un schimb nai
alte probleme cu transpor anului. „Am extras peste nirea şi depăşirea planu man, de la sectorul VI — Care sînt măsurile (orele 7—15), iar în sala vis
tul cărbunelui în subteran pianul celor două decade lui pe acest an. „Lucrăm (unul dintre recordmanii stabilite pentru celelalte maşinilor se menţin două mc*
şi chiar cu efectivele, însă aproape 3 000 tone de căr eu un CMA5I-I şi cu un avansărilor la lucrările de unităţi economice ? schimburi cu evitarea ştii
cui
sperăm să le rezolvăm în bune, releva şeful dc sec SMA 2 (pornit în prima pregătiri şi deschideri din — La I.M.C. Deva s-a vîrfului de sarcină. dc
scurt timp pc toate şi să tor. Fronturile noastre de jumătate a acestei luni), Valea Jiului, cu „vîrfuri" redus activitatea secţiilor trie
ne îndeplinim ritmic pla lucru sînt complet mecani exploatăm zone bune şi de 18G ml/lună), şeful de prefabricate din beton şi — Alte măsuri ? Şi
10,4
nul, să ne onorăm angaja zate. Brigada lui Miliţii vom creşte sensibil produc schimb Gheorghe Topolni- panouri mari. Aici se exe — Pentru unităţile pe etn
mentul anual de a extrage Blaga exploatează două ţia de cărbune", menţiona ceanu, din brigada lui Teo cută, în prezent, reparaţii un schimb s-a fixat pro B ii 1
suplimentar G 000 tone de dor Boncâlo, de la secto de peste un milion lei la gramul între 8—.10, unită cro
Pul
cărbune. Avem marc nă rul IV, alţi mineri de utilajele tehnologice. Func ţile comerciale sînt des ştir
dejde în frontaliştii noştri frunte ai Lupeniului. ţionează încă, prin eşalo chise între orele 10—18, | telc
folc
cu complexe .— Teodor — Ilotărîrea întregului narea schimburilor, secţii iar iluminatul public a fost I mic
Boncalo, Constantin Popa, nostru colectiv — a con le tuburi PREMO, materia redus cu 50 la sută. *a i
Paul Grasu şi Aurel Man- cluzionat Ioan Gif-Deac, le izolatoare şi beton celu — Care sînt efecte] ioş
da — ca şi în brigăzile de inginerul şef al minei — lar autoelavizat. Pe ianu principale ale acestor ac ştir
ţii
la pregătiri si deschideri frontale cu complexe me Va,sile Basnrab, şeful sec este de a ne mobiliza arie a.c. se va realiza la ţiuni ? 16, i:
conduse de Miliai Nistor şi canizate, iar la pregătiri, torului VII. în acelaşi timp, exemplar în muncă, pen I.M.C. o economie de 19,2 — Se preia mai puţină rii;
Grigore Ploreă şi dorim brigăzile conduse de Petru şeful de schimb Gheorghe tru a cinsti ziua de naş MW energie electrică. în energie electrică din siste nou
ca 1985 să fie mai bogat Belbe, Gheorghe Belei si Pop, din brigada lui Vasi- tere a minerului de onoa celelalte unităţi economi mul naţional, este respectat Cilii
ştiri
ta 1984". Dumitru Boboc realizează le Rusu (sectorul V), era re al ţării, iubitul nostru ce, care îşi desfăşurau acti cu stricteţe vîrfu] de sar trul
Accentul principul se avansări lunare considera de părere, ca şi şeful său conducător, t o v a r ă ş u l vitatea pe două schimburi, cină, s-a ajuns la un con treg
ţa i
pune în continuare pe des bile, cu combinele de îna de sector — Vincze Csapo Nicolae Ceauşescu, cu pla nu fost reorganizate turele sum linear în celelalte orc 20,0(1
chiderea de noi (■■impuri intare cu care lucrează. — că vor depăşi în curînd nul realizat şi depăşit la de lucr.u pentru evitarea ale zilei. Apoi, dincolo de iMcn
miniere şi mecanizarea lu „Cele două complexe, tip greutăţile cu care se mai producţia de cărbune. Tot vîrfului de sarcină al zilei, aspectele pur economice ncsc
crărilor în abataje, ' „In SMA 2, construite la I.U.M. confruntă la lucrările de situat între orele 17—22. aceste zile cu iarnă grc. 2,00
■X i
Petroşani, sînt foarte bune,
prezent avem şi noi un oamenii le mînuiesc cu a- pregătiri şi vor realiza odată, pentru modul magis — Cum s-a procedat, de dovedesc din plin capaci 23,So
complex mecanizat de înăl tral in care conduce des pildă, la Fabrica de pro tatea de mobilizare a tu
ţime mare, în a doua ju tenţie şi pricepere şi rea din nou randamentele bune tinele naţiunii, pentru ducerea nutreţurilor com turor colectivelor muncito
mătate a lunii februarie lizăm randamente medii din anul trecut. preţioasele indicaţii şi re binate Mintia, sau la Sec reşti, forţa de gindfre.' şi
începem nlontarea unui de 14—15 tone/post, arăta Dorinţa şi angajarea de comandări pe care ni le-a ţia de prelucrare a lem acţiune a întregului; pppoP
SMA 2, iar spre sfîrşitul Miliai Blaga. Sîntem hotă- a munci mai bine in acest dat în repetate rînduri, nului Deva ? care este conştient că nu
primului semestru va in rîţj să muncim tot mai nouă, minerilor din Lu — La F.P.N.C. Mintia, mai strîns unit în jurul
tra în producţie un nou bine în continuare, să ne ultim an al cincinalului, de unde se lucrează în ture de partidului, al secretarului m
C M A 5 11, aşa incit va înscriem de pe acum în a materializa neabătut în peni, aici, la faţa locului, 12 ore cu 24 ore libere, pri genera], tovarăşul Nicolae (Pat
L-II
creşte linia de front, im sarcinile stabilite de Con demnurile secretarului ge ii dorim sănătate, viaţă ma tui'ă este între 7—19, iar Ceauşescu,' va putea învin ASOC
plicit producţia’ de rărbu- gresul al XITI-Iea al parti nera] al partidului, tova lungă şi putere de muncă a doua, între orele 19—7. ge orice fel de greutăţi şi A) :
(Mo.
.ne", sublinia maistrul dului". „Şi noi reuşim răşul Nicolîîe Ceauşescu, şi îi adresăm urarea stră In intervalul 17—22, pro piedici din calea dezvoltă gene
electromecanic Constantin avansări bune, de 7—8 privind sporirea continuă moşească „La mulţi ani !". ducţia este întreruptă circa rii noastre. tic
Lupulescu, adjunctul şefu ml pe zi, asigurind viitoa 1 roşii
lui dg sector. „N-aş putea rele fronturi de lucru la M ammmt 0 . PET
-lir
spune că mergem rău, cărbune, în stratele III şi ru
.ni
avem chiar o, uşoară depă IV, pentru semestrul al LUP
şire „la zi“, însă nu sîn- doilea al anului", adăuga Adunări generale ale oamenilor muncii ral);
tem mulţumiţi, spunea Petru Belbe, record mcnul Tcoc
Paul Grasu Noi putem să înaintărilor de la începu LON
deţi
dăm şi vom da mai mult tul acestei luni la mina (Urmare din pag. 1) duse, maşini şi subnnsam- cioasă a materialelor, creş pe diversificarea si îmbu ani:
cărbune . Lupeni. ble, instalaţii şi piese de terea productivităţii muncii nătăţirea prestaţiilor. citor
* 1
schimb, aparate de măsură pe fiecare şantier. Pregătite temeinic de suri
13 R A
şi control de'înaltă tehni Referindu-se Ia carenţele către comitetele sindicate ne p
miniere si siderurgice vor citate, diminuînd importul, care au mai existat în lor şi consiliile oamenilor ORA
trebui subliniate cu priori efortul valutar al statului. 1984 în compartimentele de muncii, sub îndrumarea dec o
tate acţiunile şi măsurile aprovizionare şi transport, nemijlocită a organelor t. .,*EO
ce urmează a fi întreprin In pofida rigorilor iernii, organizaţiilor de partid, fl aci
se pentru creşterea pro care au influenţat conside vorbitorii se vor referi adunările generale ale oa de <
laţii
ductivităţii muncii şi îmbu rabil activitatea din in concret la acţiunile pri menilor muncii trebuie să BRA
nătăţirea calităţii oţelului vestiţii, discuţiile din a- vind optimizarea transpor se desfăşoare intr-un înalt lumi
fulg*
şi a fontei, a utilajelor şi cest domeniu se cer cana turilor rutiere şi feroviare spirit de principialitate şi tura)
echipamentelor, a tuturor lizate în direcţia acceleră exigenţă, de angajare ple re a
produselor, creşterea scoa rii ritmurilor de execuţie — influenţate şi ele de nară pentru îndeplinirea şui);
terii de metal, valorifica-, starea grea a acestei ierni ritmică, integrală a preve îneci
rea în mai mare măsură şi finalizarea la termen a —, îmbunătăţirea siguran derilor de plan pe acest
a resurselor de energie şi tuturor obiectivelor din ţei şi regularităţii circula an şi cincinal, incit să
căldură şi limitarea consu planul pe acest an, îndeo poată fi abordate de pc
murilor proprii tehnologice. sebi cele din minerit, ener ţiei, reducerea cheltuielilor baze solide sarcinile mobi
De altfel, problema creşte getică şi metalurgie, ca şi de transport şi economişi- lizatoare stabilite de Con
rii productivităţii şi ridi locuinţele. De asemenea, rea carburanţilor şi ener gresul al XlII-lea al parti Re;
carea nivelului tehnic şi giei, iar în sectoarele coo dului, care deschid o nouă 20 i.
măsurile ce vor fi luate
calitativ al produselor — să vizeze, între altele, îm peraţiei şi comerţului, tu etapă în edificarea multi Ex
domenii în care există pro
bunătăţirea calităţii lucră rismului, poştei şi teleco laterală a patriei noastre Ex
grame concrete de acţiune, municaţiilor se va insista social iste. Ex
-elaborate la nivel central rilor şi gospodărirea judi- 17.
—, ca şi reducerea con-^ Foi
sumurilor şi a' cheltuielilor
Ici.
materiale, sporirea gradului
de valorificare a materii
lor prime şi creşterea efi
cienţei activităţii producti
ve trebuie să facă obiec
tul dezbaterii şi al unor azi, Tii
acţiuni ferme în toate uni mea
cliisî
tăţile economice din judeţ. zi re.
l.A.C .R.s. Hunedoara. Kadu Turtorachc, Ioan Oprea, Ni-
cu or Duma şi Ion Ureche — pairii muncitori destoinici ai Acestor deziderate' trebuie acop
scciVi mecanice, surprinşi în imagine tocmai cinci finalizau prec
sub
operaţia de verificare a liniei de arbore la motorul AKO. să le fie subordonate mai lapo
hotărît cercetarea ştiinţifi slab.
că şi ingineria tehnologică, le ii
asigurarea prin promovarea pe scară în
vile?
largă a progresului tehnic, oră
rile
a metodelor şi tehnologiilor sc ii
r (Urmare pag. —. dintre care inginerul înaintate de fabricaţie, me 7 gr
şef îi amintea pe Maria canizarea, automatizarea şi între
grad
în adăposturi, graţie mă Jude, Viorcl Stanca şi Şte robotizarea producţiei, do neaţ
surilor luate din timp, e- fan Ardeleanu — îşi fac tarea cu maşini şi instala ceaţ;
eh ic
xistă microclimatul cores bine datoria. Ca urmări, ţii de înalt randament şi prud
punzător, furajarea anima producţia de. lapte marfă
«La
lelor se face în condiţii se menţine constant la pe perfecţionarea celor exis să. (
buric, diferenţiat pe cate tente, prin asimilarea şi întreprinderea „Chimica" Orăştie. Aurel Zgîrbea, Ilona Ilu, Mihaela Paştiu, Viorica Locs
Drăghiţă
sînt
Elena
Hanciu
şi
muncitori
la
secţia
de
gorii şi în funcţie de sta ste 3 litri pe cap de vacă introducerea în fabricaţie pe modernele instalaţii „TRIU LZI“, realizează importante depăşiri de pian. mase plastice ambalaje, care lucrind mod
rea dc* gestaţie, îngrijitorii mulsă. a unor noi materiale, pro-
