Page 63 - Drumul_socialismului_1985_01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 457 • MARTI, 22 IANUARIE 1985

DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
■O MOSCOVA. - Rtul In- triei uşoare, planul pe 1984
Pacea şi dezarmarea — voinţă unanimă guri, din Caucciz, şi-a schim­ a lost depăşit cu 12 la su­
H5 TOKIO. — în perioada bat, recent, traseul, luînd tă, ceea ce s-a concretizat
re®!,, cursul unui canal de devie­ in livrări sporite de ţesături,
a popoarelor 21 ianuarie - 3 februarie re construit la 1 500 m hîrtie, articole din porţelan
m a.c., in Insula Hokkaido se' dedsupra nivelului mării,
desfăşoară manevre ale ca­ iar şi ceramică, de alte bunuri
TOKIO 21 (Agerpres).— bazelor militare străine de drelor de comandă şi de pe vechea lui albie a înce­ de consum.
Sub deviza „Cerem inter­ pe teritoriul Japoniei. @ LAGOS. - La Lagos stat major ale forţelor te­ put construirea unui baraj
zicerea armei nucleare !", au început lucrările Con­ restre americane şi japo­ în arc, cu lungimea de Q PRAGA. — In ultimul
din oraşul nipon Sapporo gresului Organizaţiei -Unită­ neze, cu participarea a 200 m. Aici va li amenajată timp, întreprinderile indus­
a pornit o „caravană a ţii Africane, la care parti­ peste 2 500 de generali şi hidrocentrala de la Hu• triale şi agricole din dife­
păcii" care va traversa 11 COPENHAGA 21 (Ager- cipă circa 200 de organiza­ ofiţeri. Desfăşurarea aces­ donsk, care va face parte rite regiuni ale Cehoslova­
prefecturi pentru a ajunge pres). — La- Copenhaga ţii sindicale de pe conti­ tor manevre, care poartă din cascada da hidrocen­ ciei au început să constru­
în final la TTokkaido. Or­ s-au încheiat lucrările con­ nent, precum şi reprezen­ denumirea ,,Yamasakura-7", trale de pe Inguri. Hidro­ iască, de-a lungul cursuri­
ferinţei Uniunii Tineretu­
ganizată de Federaţia ni­ tanţi ai unor uniuni sindi­ centralele de pe acest rîu lor mici de ape, centrale
lui Comunist din Dane­ a stîrnit un val de proteste
ponă a victimelor bombar­ marca. Principalele teme cale din Asia, Europa şi în întreaga Japonie, un vor furniza, pentru liecare electrice cu o putere insla-
damentelor atomice, cara­ examinate de participanţi America, ai organizaţiilor mare număr de organizaţii metru cub de apă, de 1,5 latâ liecare, pînă la 10
vana reuneşte numeroşi au fost întărirea unităţii de eliberare din Africa. obşteşti care militează îm­ ori mai multă energie e- MW.
reprezentanţi ai organizaţii­ tineretului comunist în Pe ordinea de zi a Con­ potriva războiului, pentru lectricâ decit giganfii hi­ Potrivit calculelor, încă
lor obşteşti din Japonia, lupta pentru pace şi des­ gresului se află dezbate­ dezarmare şi pace, cerind droenergetici de pe Enisei, in acest an ele vor putea
precum şi locuitori ai ora­ tindere internaţională, pen­ rea unor probleme actuale lichidarea bazelor militare Angara, Irtîş, Obi. Însuma o putere instalată
In
şelor ITiroşima şi Nagn- tru îmbunătăţirea situaţiei din viaţa continentului afri­ americane de pe teritoriul tenţialul ultimii 20 de al ani, po­ de 900 MW.
energetic
R.S.S.
salci. can, ale activităţii sindicale, nipon şi reducerea efortu­
sociale a tinerei generaţii de mobilizare a maselor in Gruzine s-a triplat. Pentru 0 HANOI. — Exporturile
în oraşele care vor fi din Danemarca. Partici­ lui militar în creştere al satisfacerea necesităţilor e-
traversate de caravană vor panţii s-au pronunţat în lupta împotriva neocolonia- Japoniei. conomiei naţionale a Gru- de Iructe tropicale prelu­
calea
ale
-avea loc mitinguri şi sim­ lismului, rasismului, a cor­ ziei, in perioada 1986 — crate, S. de Vietnam şi au ceai crescut
transnaţionale,
poraţiilor
R.
pozioane consacrate eli­ favoarea creării unei zone pentru consolidarea inde­ 1990 pe rlurile de munte substanţial in ultimii ani.
minării pericolului unui fără arme nucleare în nor­ pendenţei economice a sta­ ale republicii vor li con-' Un aport deosebit în acest
război nuclear, retragerii dul continentului european. telor Africii. struite in că două hidrocen­ sens îl au producătorii din
trale.
provinciile sudice ale ţării,
Consecinţe negative ale acestei ierni geroase 0 SOFIA. - Construc­ unde suprafeţele plantaţii­
lor de ananas, caisa, citri­
WASHINGTON 21 (A- de mai multă vreme sta­ Ceremonia reînvesîirii lui Ronaîd Reagan torii de nave din Burgas ce, şi de alte culturi au
au lansat la apă, în primele
gerpres). — Un nou val de tul indian Biliar a făcut zile. ale anului, primul tanc sporit, mai ales după 1980,
frig s-a abătut asupra unor noi victime, numărul total în funcţia de preşedinte al S.U.A. petrolier dintr-o scrie de cind organele centrale şi
zone întinse ale teritoriului al persoanelor care şi-au asemenea nave cu un de­ locale de resort au iniţiat o
Statelor tiuite. Astfel, în WASHINGTON 21 (Ager­ ţia de vicepreşedinte Geor- plasament de cite 5 000 to­ largă acţiune de stimulare
diferite regiuni din Vestul pierdut viaţa ridieîndu-se pres). — Luni a avut loc ge Bush. Candidat din ne, destinate să navigheze a populaţiei în direcţia re­
Mijlociu, viscolele puterni­ la 412 — informează agen­ la Capitoliul din Washing­ partea Partidului Republi­ pe Marea Caspică. finind cuperării unor terenuri ne­
agricole.
ce au produs dereglări în ţia United News of India. seama de particularităţile
ton, sediul Congresului can. Ronaîd Re.agan a fost
viaţa economică, în spe­ acestei mări închise şi de 0 BEIJING. — Programul
DTtAKA 21 (Agerpres).— S.U.A., ceremonia în ca­ reales în scrutinul din necesitatea de a se acor­
cial în transporturile ru­ da aici o mare atenţie naţional de împăduriri şi
tiere, iar frigul creează Frigul afectează întinse drul căreia Ronaîd Reagan noiembrie 19114. protecţiei mediului, nava a creare a unor centuri do
mari dificultăţi populaţiei, regiuni clin nordul R. P. a fost reînvestit în func­ în cadrul ceremoniei de fost construită cu bord şi protecţie împotriva eroziu­
Bangladesh. Potrivit coti­ ţia de preşedinte al S.U.A. la Capitoliu, preşedintele nii solului şi a furtunilor
întrueît temperaturile au fund duble, ostiei incit pier­ de nisip, îndeosebi in re­
dianului bengalez „Sang- pentru uiv nou mandat de Ronaîd Reagan a rostit. în derea de ţiţei in mare se
ajuns piuă la minus 24,4 giunile nordice şi nord-
bad", citat de agenţia patru ani, după ce, cu o zi faţa membrilor celor două exclude.
grade Celsius. vesticc ale Chinei, va con­
Kuna, 26 de persoane şi-au în Urmă, a depus jurămin- camere ale Congresului şi O HANOI. - Colectivele tinua cu succes in anul
DELIII 21 (Agerpres). — pierdut viaţa ea urmare a tul la Casa Albă. A fost ai Curţii Supreme, cuvân­ 1985. După cum relatează
întreprinderilor din indus­
Valul de frig care afectează temperaturilor scăzute. reînvestit oficial în func­ tarea de învestitură. tria uşoară a Vietnamului agenţia China Nouă, plan­
taţiile noi realizate in re­
I au încheiat anul 1984 cu
% importante realizări. La giunile nordice, unde se
> principalele produse, sarci­ altă cele mai întinse supra­
„ E C O N O M I A M O N D I A L Ă " i! nile de plan au fost consi­ feţe agricole expuse solulpi,
peri­
colului
degradării
derabil depăşite.
au acoperit, anul trecut,
Industria uşoară se în­
Economia Statelor Uni­ în timp ce economiile din mărul .şomerilor în S.U.A. la deficite bugetare-re­ scrie printre sectoarele cele peste 2,3 milioane ha. A-
te, fiind cea mai mare şi lumea a treia depind de depăşeşte azi 8 milioane, cord, iar continua creş­ i! mai dinamice ale econo­ ceasta este o supralaţă de
mai bogată din lume, economiile O.E.C.D., cele în timp ce, în Europa oc­ tere a cursului dolarului miei vietnameze, rezultatele două ori ni ai mare decit
este cel mai important din O.E.C.D. depind de cidentală, este de circa si cheltuielile sporite , ale obţinute in cursul anului fusese planilicată Iniţial,
factor aflat la originea economia americană. A- 12 milioane, iar pe între­ consumatorilor americani i i trecut liind strins legate de ceea ce permite să se apre­
tuturor recesiunilor şi re­ eeste legături complexe gul O.E.C.D., de peste 30 au ridicat deficitul balan­ eforturile pentru utilizarea, cieze că prima fază a pro­
dresărilor prin care a au făcut din economia a- milioane. ţei comerciale americane t I in condiţii optime, a resur­ iectului de împăduriri, cu­
trecut economia mondia­ mericană factorul decisiv Pentru ca rata şoma­ la niveluri extreme. De­ selor de forţă de muncă şi noscut în China sub nu­
lă in epoca postbelică. al tuturor marilor redre­ jului să-şi reia declinul, ficitul bugetar al guver­ de materii prime, a mijloa­ mele de ,,Marele zid verde",
Economia mondială, oa­ sări şi recesiuni econo­ rata de creştere în S.U.A. nului S.U.A. a fost de celor tehnice din întreprin­ va li înfăptuită cu un an
re a ieşit din ruinele n- mice din lume. Dar, din şi Europa occidentală 195 miliarde dolari in deri. Pe ansamblul indus- mai devreme.
oelui război, era diferi­ motive ce sînt greu de trebuie să depăşească 3 1983, dc 175 miliarde, în
1984, şi se preconizează
tă faţă de ce fusese îna­ explicat, capacitatea eco­ la sută. O asemenea rată, că va atinge 200—210 I
inte şi a fost modelată nomiei americane de a deşi rezonabilă în com­
de S.U.A. (a căror econo­ exporta recesiuni şi in­ paraţie cu cele obţinute miliarde, anul acesta. Dc-' a MULŢUMESC lo­
ficitul balanţei comercia­
mie a ieşit întărită, şi nu flaţie este mai mare de- în 1984, nu parc lotuşi le a ţării a fost de 70 li catarilor din strada
ruinată, din război — n.t.) cît aceea dc a exporta re­ să fie la îndemîna ţărilor Corsarilor 1. Hune­
şi companiile sale trans­ dresări economice. în industriale. C r e s t e r e a miliarde în 1983, iar ar doara şi tuturor celor
naţionale, astfel incit să fapt, în ultimul deceniu, spectaculoasă a economici nul acesta si- aşteaptă să care au lost alături de
faciliteze dominaţia in­ economia S.U.A. a fost americane clin ultimii doi totalizeze circa 130 mi­ COMEMORĂRI mine în cumplita des­
tereselor politice şi eco­ în mai mare măsură un ani a fost generată total liarde. părţire de inegalabilul
nomice americane. S.U.A. exportator de probleme prin resorturi interne Cum economia S.LT.A. i i o S-A SCURS un ;vn meu soţ — ing. Katra
exportă circa 20 la sută economice şi financiare (deşi nu în mică măsură, nu-şi mai poate permite, tio cinci moartea a snnils Francase.
din producţia sa indus­ decât unul de beneficii cu bani străini, atraşi în continuare, asemenea fulgerător şi nemilos pe (3639)
trială şi peste 40 la sută uriaşe deficite bugetare i ! scumpul nostru soţ şi ta­
Morariu
din producţia sa agrico­ şi comerciale, deoarece ii tă, ing» Rămînom Alexan­
veşnic
dru.
lă, dar, în acelaşi timp, acestea fac imposibilă neconsolaţi şi păstrăm in • FAMILIILE CUliş şi Com­
consuma cam 25 Ia sută Din presa străină menţinerea ratei de creş­ ii suflet care ne-a înconjurat. itea mulţumesc tuturor celor
şi
dragostea
grija
cu
prezenţă,
din totalul energiei pro­ tere economică, Adminis­ Pe toţi cei care i-aţi a- care prin le-au fost flori şi
alături
telegrame
duse în lume. Consumul economice. Recesiunea u~ prin dobînzile ridicate traţia Reagan îşi îndreap­ prcciat nobleţea sufle­ la greaua pierdere pricinuită
lui
S.U.A. de petrol în 1984 ineiâca nă di n 1980—1982 din S.U.A. — n.t.). Redu­ tă toată atenţia spre o tească şl vă judecata %*tt de dispariţia scumpei lor
dreaptă
rugăm
soţie, fiică, mamă si soră
este estimat la 15,7 mi­ a fost, în consecinţă, ex­ cerea impozitelor perso­ încercare de a reduce a- păstraţi un moment de CH1Ş ICI.IANA
lioane barili pe zi, ceea portată în aproape toate nale şi ale corporaţiilor c-este deficite la niveluri reculegere in amintirea in virstă de 33 ani.
Nu
om
te
ce reprezintă 30 la sută ţările lumii, în timp ce şi cheltuielile deficitare controlabile. In conse­ acestui Călin si minunat. draga noastră. vom uita niciodată
Doina,
Alexan­
(3636)
din consumul mondial. Pe redresarea economică a ale Administraţiei Rea­ cinţă, se propune o în­ dru. (r>S4) FAMILIILE fliiş şi Co­
s
de altă parte, piaţa ame­ S.U.A. din 1983—1984 S-a gan s-au combinat, dînd gheţare a cheltuielilor conea mulţumesc colectivului
ricană este cel mai marc repercutat, limitat, numai şi consumatorilor şi in­ guvernamentale pentru a de muncă al cantinei din
co-
a
FAMILIA
îndoliata
•
pentru
şi important debuşeu în America dc- Nord şi vestitorilor stimulentul de reduce deficitele bugeta­ i i lui caro a fost hunul soţ. tată, Vaţa prilejul sprijinul acordai
dragei
cu
decesului
pentru exporturile vest-, re si se negociază noi a- bunic, învăţătorul Nicolae lor Chis Iuliana.
ranjamente de import cu
scur­
europene şi japoneze. la câţiva dintre marii săi a-şi mări investiţiile şi partenerii S.U.A, pentru li tanăş, unul an cu de durere moar­ (3*31)
anunţă'
In
cheltuielile.
acelaşi
la
gerea
„ CIT ADlNCA durere anun­
Ţările lumii a treia sînt parteneri comerciali. Ra­ timp. cea tnai mare par­ tea lui. Ii rom păslra o vie ţam încetarea din viaţă,
ta de creştere economică
dependente de economiile din S.U.A. de 3,7 la sută te a creşterii economice a se stăvili deficitele co­ \ \ amintire. (11*24) după o grea suferinţă, a
ţărilor industrializate în în 1983, s-a accelerat sub­ obţinute dc celelalte eco­ merciale. scumpului nostru soţ, fiu,
privinţa celei mai mari stanţial în primele două nomii occidentale, în spe­ Aceste măsuri, deşi pot DECESE tată si bunic
Al Ai OLT LUDOVIC
părţi a importurilor şi cial de Japonia şi Europa să reducă deficitele buge­ in virată de .13 ani.
exporturilor lor. Ţările trimestre ale lui 1984,^ în­ tare şi comerciale ale • MULŢUMESC con­ Corpul neînsufleţit ut află
Organizaţiei pentru Coo­ cetinind la fel dc sub­ occidentală, a fost genera­ S.U.A., vor avea, când ducerii Combinatului la domiciliul din Deva, b-dul
Dr. Petru Groza, bloc A.
perare Economică şi Dez­ stanţial în Ultimele două. tă de factori externi. Ex­ sînt îndeplinite, efecte siderurgic Hunedoara, tnmorutîniarea are loc as­
voltare (O.E.C.D.), din şi se aşteaptă ca pe tot pansiunea rapidă a eco­ negative asupra econo­ uzinei nr. 3, uzinei tir. tăzi, ZZ ianuarie MSB, orele
care fac parte şi S.U.A., anul să totalizeze 6,7 la nomici americane şi va­ miilor altor ţari. In con­ 5, secţiei cuptoare in­ 14. Nu le vom uila niciodată.
absorb peste 60 la sută sută. Pe dc altă parte, loarea ridicată a dolaru­ secinţă, 1985 s-ar putea dustriale, centrului de (3*32)
din exporturile lumii a şomajul în S.U.A., care lui au dat ţărilor indus­ dovedi un an de creşte­ \ \ cercetări, oţelăriei
treia. La rîndul lor, eco­ a început să scadă în trializate posibilitatea de re economică lentă, spe­ electrice nr. 2 si VÎNZĂRI
nomiile ţărilor mari in­ 1983, pare să se fi stabi­ a-şi spori exporturile în ranţe reduse şi rate mai C.D.E.E., care au fost
dustriale din Europa lizat la pragul de jos de S.U.A. şi dc a fi mai ridicate ale şomajului. (A- alături dc mine în • vlND apartament liber, 4
occidentală şi Asia sini 7,5 la sută din populaţia competitive. Dar reduce­ genţia de presă kuweitia- cumplita despărţire camere, decomandate. Deva,
Gojdu, telefon 14683.
dependente de piaţa de activă, după punctul ma­ rile dc impozite şi majo­ nă Kuna). dc inegalabilul meu (3186)
export şi de tehnologia xim atins în decembrie rarea cheltuielilor guver­ soţ, ing. Katra Fran- • VtND apartament două
americană. Prin urmare. 1982 — 12,6 la sută. Nu- nului american au dus (Agerpres) ciso. camere, gaze. Deva, Micro
Aleea Jiului, bloc G. te­
15,
M (.iezii) lefon 21547. (3597)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei. Dumilr Gheonea, Tiberiu fstrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. 05£D
u
REDAGŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, stf. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585, Telexi 72288. TIPARUL i Tipcgraîia Deva. slr. 23 August, nr.257.