Page 65 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 65
Pt>q 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
¥ it o r if a r e a integrală, superioară O aniversare scumpa întregului popor
ei combustibile supusă p r e p a r ă r ii
20,00 Teii
(Ui'more -din pan. 1) mestru. De asemenea, în Pe cîţiva ni i-a menţio 20,20 VHl
scopul sporirii capacităţii nat Oliviu Florea, secreta- OMIÎt * COMUNISTUl * CONDUCĂTORUL NOSTfsU
s i ti i".itâ enorjjoticic’nilor de preluare a cărbunelui i-u] comitetului de partid Din
poli
rărim ne ni r-> putere calo de la puţul cu scliip al al uzinei, care a relevat gem
rifică (ie postii' 3'()U0 Kfiil/ki! I.M. btipen l, vom mări totodată forţa organizaţiei FIERBINTE RECUNOŞTINŢĂ MINERULUI Con
faţă de 2 i>00 Kcal/kg cit eca clame n tul benzii nr. 25 de partid, modul respon PROMOTOR t O V
au planificat. din preparaţie, de la 1-200 sabil în care consiliul oa DE ONOARE AL TĂRII CONSECVENT Ceai
După V-um ne spunea xli- la 1 400 mm. menilor muncii soluţionea
■rectoiul urinei, există sufi O contribuţie importantă ză problemele producţiei, '.(Urmare din pag. T) ci siv în finalizarea ou suc- 1 AL NOII REVOLUŢII ţii .şi
cientă capacitate de des- la bunul mers al procesu grija permanentă pentru ces a obiectivelor stabilite AGRARE 20,40 Film a»
i fiecare a vagoanelor — lui de înnobilare n cărbu perfecţionarea continuă a pentru actualul cincinal, unde c
lână la lut) pe zi —, de nelui Ia U.P.C. Lupeni îl întregii activităţi. Deci, în şi minereuri. Minerii de la va m .ridica şi mai mult şta (Urmare din pag. 1) pămîniu
asemenea — şi capacitate aduc lucrătorii din com tre fruntaşii uzinei se nu Deva au Înţeles şi şi-au cheta realizărilor noastre, pe ţară.
de spălare, instalaţiile in partimentul electromecanic. mără; In-nos Ilatfaludi, Va- asumat cu înaltă responsa vom extrage cu peste 10 000 studiour
terioare funcţionează nar ..Şi sînt mereu destule pro sile Kăcăşan, Ştefan Gyor- bilitate coinunistă coman tone de minereu complex Pornind de la cerinţele ne
at» ni, tn depline condiţii bleme de rezolvat în acest gy, Ion 'Baba, Tacob Oprea, damentele majore ale pre în plus faţă de T9B4, vom formulate de tovarăşul 21,50 Tolejun
de siguranţă, nu au fost si'ctor, releva lăcătuşul spe Ştefan Raez, Ion Med rea, zentului şi viitorului, ma Nicolae Ceauşescu la Con
afeelnte de vitregia ier cialist Andrei Drotzingcr. Gheorghe Coman, Dumitru gistral jalonate de docu creşte producţia marfă gresul al XIII dea al parti a,
nii, incit se poate lucra Sî'ntem aici mulţi meseriaşi lugu, lorţ .Stean, Panică mentele Congresului al comparativ cu aodlaşi <an, dului şi la Consfătuirea de gp* «fflsas
'destul de bine. Prepara cu experienţă, cunoaştem Careinan, Mlhal Şustiţ, Ni- cu alte 5 milioane lei. Pu 'lucru pe problemele agri
torii nu reuşesc să realize bine instalaţiile şi inter colae -Onieeiai, Ion Jur caş, Xlll-lea al P.C.R., nepre tem să facem acest lucru, culturii din luna decem
ze însă coeficientul de re venim întotdeauna opera Va sile Berdali, Emil Aleeu, cupeţind nioi un efort ne angajăm săi facem. brie a anului trecut, acor BUCUREŞI
cuperare în cărbunele pen tiv şi eficient pentru re Irîna Iuga, Saveta Şusta, pentru a-şi face datoria, Mineritul a devenit o pro dăm atenţie deosebită ob dioprogramu
tru cocs şi aceasta din cau medierea defecţiunilor sau Elisabeta Gheorghe, Ileana pentru a asigura economiei fesie de tehnici taie înaltă. ţinerii in acest an a unor t ★ Ştiri. Bul
za calităţii cărbunelui, ca deranjamen telor, ca'şi pen Guliaş. „Noi, preparatorii naţionale resursele de care Toate acestea le datorăm producţii record in fiecare tier ★ La o
;
agricultură
re are un procent ridicat tru efectuarea reviziilor şi din Lupeni — a tinut să are nevoie. Prin munca sector de activitate. O dată nai * Azi in
de cenuşă '(între 48 şi 66 reparaţiilor, a moderniză menţioneze Oliviu Florea noastră de zi cu zi am cău partidului, marelui bărbat cu sporirea randamentelor visla presei;
ia sută — la S.IDC.T.E.O.) rii unor tehnologii'". ..in — îl încredinţăm pe iubi tat să ne situăm neconte din ifruntea naţiunii noas la /hectar şi in sectorul melodiilor; ‘
ştiri; 0,05 Ii
■şi conţine mult steril. Din- muncă în general, deci şi tul nostru conducător, to nit in /primele /rinduri ale tre, minerului de onoa zootehnic, punem accentul cultălorilor:
tr-tin total de IO'000 tone la noi în uzină, contează varăşul Nicolae Ccauşescu, bătăliei pentru obţinerea re al ţârii, care ne îndeam pe întărirea spiritului de (le ştiri;
p
■de cărbune pe zi supus mult pnice.porea şi dărui că îi purtăm întreaga re unor producţii tot mai mari. nă să realizăm ceea ce am ordine şi disciplină, pe muzică soc
ţări'
preparării se evacuează o rea oamenilor, spiritul lor cunoştinţă si 11 asigurăm visat : o mată a imuncii,, lormarea unei conştiinţe tec tr
'cantitate de steril de circa de angajare şi de respon In cursul anului trecut, sti in cinste, în omenie, cu înaintate. tiu v.,: ş
a 500—S '800 tone. sabilitate civică, aprecia de angajarea plenară a în mulaţi de îndemnurile se Pentru tot .ceea ce a fă caruselul
rele dc* ;
Ce măsuri au întreprins muncitorul spălător Dumi tregului colectiv pentru cretarului (general al /parti Încredere nestrămutată in cut şi face şpre binele ta te; 12,0(
preparatorii pentru dimi tru Gtoeonea. în cei 28 de îndeplinirea sîircîniior mo dului, care ne-au luminat viitorul fericit al României întregului popor, acum, în 12,05 Ştiii
nuarea efectelor acestor ani de oind lucrez la Pro- bilizatoare din «acest an, fapta şi întărit hdtărîrea 'de socialiste. preajma aniversării zilei Educaţia
Din come
•rânze? paraţia 'Lupenţ eu n-am din întregul cincinal. Cu a munci mereu mai bine, Vă avem in inimi, /iubite sale de naştere, aducem 12,45 Avai
— Am început montarea avut probleme cu tovarăşii prilejul aniversării zilei cu mai multă eficienţă, t o v a r ă ş e Nicolae prinosul nostru de recunoş t v. ; l.*î,00
unei instalaţii de inedju din echipă, nu am lipsit sale de naştere, îi dorim din abatajele minelor noas Ceauşescu. Din ad incul tinţă secretarului general 15.00 Clu
16.00 Bule
■dens, eu ajutorul căreia nici măcar o oră nemoti sănătate şi numai bine în inimilor noastre vă urăm al partidului, tovarăşului Hora mm
vom recupera cărbunele vat de la lucru, mi-am fă tre s-au extras peste sar sănătate, putere de muncă, Nicolae Ceauşescu, şi ii do Sub faini
rătăcit în sterilul de sorti cut întotdeauna conştiin fruntea partidului şi .a sta cinile pianului 37 000 tone rim ani mulţi de viaţă în — r -a
mentul l'O—80 mm — arăta cios datoria. Dar sînt mulţi tului, deplină putere de de minereuri '.complexe şi ferioire spre fericirea noas fruntea partidului şi statu 16,35 o;
ce; u,.j5
’fudor Geaimămi. Va intra asemenea meseriaşi la u- muriră, sănătate şi ..Da cuprifere, in acest an, de tră şi ■ a pcttriei. lui nosltru. 17"'' Bule
Sn funcţiune în acest tri zina noastră". mulţi ani !". Iă *cu'sitii
Partidul,
nia — pn
17,40 Odă
lH,oo Orei
Atelierul mecanic - Pentru pi
diojurnal
mai bine gest ia dv
sori
toate
stafie obligatorie în „yiafa" în cuvântarea rostită la a aportului la fondul de tr-o oră; I
tragerii
Arii şi cl
Consfătuirea de lucru pe Stat şi la fondul de uuto- eu Mar ga
Secţia mecanică de în sarcinile lunare eu 11—12 — Cea mai importantă prelucrări ■mecanice, ■insta problemele agriculturii, aprovâzionare, la unii in Cornel l
Buletin d
treţinere şi reparaţii Teliuc la sută. Din primele zile ■caracteristică a formaţiilor laţii electrice etc. O inică din luna decembrie a anu dicatori sporurile fiind -de
(S.MJ-R.T.)), din cadrul În ale anului 1885, rezultatele noastre — sublinia Octa- parte, aproape infimă, din lui trecut, secretarul -gene -peste 30—41) Ia -sută.
treprinderii miniere Hune sînt şi mai bune — conduc vian Nislor, secretarul or componentele utilajelor de ral al partidului, tovară Posibilităţile ce -există in
doara, poate fi numită, fă- spre un procent suplimen ganizaţiei de partid din vin fier veclai, -dar şi o şul Nicolae Ceauşescu, a scopul înfăptuirii saroinilor
»-ă exagerare, fabrică sau tar de 1 (5 la sută. Aici se schimbul B — o constituie parte din acesta este meta subliniat ceiânţa ca poten ce ne revin sînt reliefate
uzină. Numără, ca efectiv, bobinează motoarele de cu puternicele nuclee de co morfozat, în sectoarele cal ţialul agricol al fiecărei ou (putere de 'exemplul
riteva sute de muncitori, rent continuu pentru loco munişti -ale fiecăreia. Pe de ale secţiei, în a'lte pie .localităţi să fie deplin va -oferit de numeroşi -crescă DEVA :
organizaţi pe schimburi şi motivele de transport în ste 70 la sută din munci se utile (exemplu: axele lorificat, punînd accentul tori fruntaşi de animale (Patria) ;
1-Jl (Arta
formaţii de lucru. Cea mai subteran, pentru excava tori sînt -comunişti, oameni noi de tampoane se- exeeu- pe dezvoltarea sectorului dliin satele comunei. între Asociatul
mare formaţie are J30 de toare, ventilatoare, compre- cu o înaltă conştiinţă, care tă din oţelul veciniilor axe -zootehnic, inclusiv la gos •aceştia amintim pe -Cornel A) ; 13 a Iad
oameni si cea mai mică, soare ete.". n-u dau înapoi în faţa lu ale vagoanelor de -trans podăriile populaţiei, astfel Ignat, din M-omorocl, care (Modern
32. Majoritatea muncitorilor crărilor complexe,, a greu port). „Nu mai este nevoie încât să fie îndeplinite în creste în -gospodăria sa 10 gen da căi
(FIa<
(ic
•— în privinţa importan sînt pol icul ifi câţi. De pildă, tăţilor care mai apar. ‘Pr-in- să ne mirăm de saltul uriaş -cele mai bune condiţii bovine şi .25 oi. în anul roşii — s<
ţei — ne-a declarat şeful comunistul Sorin Tom a tr-o analiză dirză, logică, pe care l-a făcut producţia •prevederile clin programul trecut el a predat pe -bază PE" 'VSA
secţiei, tehnicianul Ioan este electrician, lăcătuş, de înaltă responsabilitate, secţiei — ne-a 'declarat de antocon ducere şi auto- de conlixiet 7 bovina. Şte d( :slt
căi. ,jl si
Andrei — formaţiile de bobinator .şi, la nevoie, orice problemă este rezol maistrul Gheorghe Toma, aprovizionare. I înfăptuirii fan Si-nn-iom, din Rengbot, Ani eroic
■lucru nu pot fi ierarhiza poate suplini o mulţime de vată. şeful unei forma,ţii dc re LUPENI:
te. Toate sînt deosebit de alte ..brăţări de aur". Ha Comuniştii — forţa vie paraţii cu „domiciilâuT" la Autoconducere — ral); VU1
Teodoroiu
■necesare, iar împreună al fel, oonîunistul Nicolae a colectivului — conduc E. M. Gtoetorî. Im Î870 se LONEA:
cătuiesc un angrenaj puter Mărtiniştean, şef de echipă toate bătăliile dc muncă executau şuruburi, diferite autociprovlzionare teritorială tata (Min
nic din care nu poate la formaţia prelucrări me din cadrul secţiei. „în Me axe şi armături de mină Damen i
lipsi, fără consecinţe în canice, care conduce ope sajul dc Anul Nou — în simple. Producţia totală -era acestui deziderat îi sînt are 8 .bovine, 16 porcine., resc); AIS
(Muncitori
funcţionare, nici o „pie raţiile de asamblare prin tărea această idee maistrul sub 500 000 Iei. De atunci, subordonate şi eforturile doi cai şi 7 oi, iar Vioiâca N ll pot s
să T". sudură, dar se poate in Dorel Străuţ — tovarăşul anual, productivitatea mun ţăranilor cooperatori şi cu Barza, din Mcrmezeu, de (Retezat);
Că este aşa, ne-o dove stala -oricând la ..manetele" Nicolae Ceauşescu, secre cii a crescut cu 10 la sută. gospodărie individuală, ţine J2 bovine şi 52 oi. Un plări Ia 1
roşie);
G :
desc rezultatele obţinute uwui strung sau -unei rabo tarul general al partidului, Numai formaţia noastră ale mecanizatorilor şi ca bun excm.pl.u de urmat îl toarcerea
de fiecare colectiv. Forma teze, poate mlnui orice a- a subliniat că nieăli-zăiâlc ,repară, in prezent, câte 150 drelor tehnice agricole clin oferă şi .losif Ştefan, se rul); OI
ţia cea mai mică este con parat de sudură. De la a- obţinute demonstrează, în de v-agonete pe ,1-ună T". comuna Gooagiu. cretarul organizaţiei de vine la d
Spectacol
dusă de sing. Stei ian Hu eeeaşi formaţie, muncitorul tre altele, capacitatea po •Alte exemple de •oamcani <Ca urmare, în anul tre partid şi -deputat, din sa căra); GE
mă, care ne-a declarat : specialist 'Gheorghe Bog porului nostru de a înîrîn- harnici: forjorul Daci islau cut, din comuna noastră tul Re.ngheţ Care creşte genda sta
(Casa dc c
„Executăm reparaţiile elec dan, secretarul organiza ge orice greutăţi şi de a Ungur, lăcătuşii Gheorghe s-au livrat peste 2 700 to 6 bovine, 6 oi, 7 porci şi A 0-a min
trice la toate utilajele in ţiei de bază -a schimbului asigura — acţionând unit, Stângă Viorel Gligor, V-a- ne 'cereale, 428 tone carne, păsăni. Da jindul -lor, cia) ; BRA
troduse în atelier. Cei 32 C, cunoaşte în amănunt sub conducerea -partidului sile Pin ti 1 ie, rectificatorul 18 449 hi lapte, importan Romuluţ Giurgiu, Ilie Pus zice; CĂ
■de muncitori acţionează „secretele" frezelor, ale — mersul ferm înaiiimtte al Roimnl-us 1 Ierbar», sudorul te cantităţi -de legume, tiu, August in Zapodean, fulgeră toai
tură); SIIV
permanent cu înaltă res ■maşinilor de danturat sau României ipe calea (progre F, l. beta Arodras o faurite, sfeclă -de -zahăr, Ion Borza, Nicolae Rolelor (Mureşul) ;
ponsabil itate, depăşind u-şi de rectificat. sului. Şi, se ştie, forţa ma formaţie de sudori Li cartofi, fasole, ouă şi alte şi alţi producători agri viaţa e I
re a ţării se compune din să din -84 femei şi . .băr produse. coli 'deţin fiecare câte 4—9 na).
puterea tuturor -colective baţi .!). O pondere de seamă in bovine, cresc un uumnăr
lor muncitoreşti. — Obţinem rezultate bu participarea la resullzaroa îiinsemnimu-i de ovine., porci
Cu adevărat, avînclu-i ne — 'concluziona Ioan An fondului de sta» şi -a fon şi .păsări.
în fruntea tuturor acţiuni drei, şeful secţiei — pentru dului de -autoaproviz ion ape înţelegând să-şi -aducă o
lor pe comunişti, colecti că -mereu căutăm şi găsim au deţinut-o şi revine in -contribuţie tot mai însem- m
vul S.M.l.R.T. s-a mobili soluţiile de rezolvare,, teh continuare gospodăriilor juită la schimbul de pro
zat exemplar, -depăşind in nologiile specifice de lu- populaţiei, care au sarcinii duse între oraş şi sat (în I?' -'HlI
dicatorii (pe 1084) la piese -c.ru. Fiecare piesă se u- de o deosebită însemnă anul. trecut prin unităţile azi; jt! ian
mea va ci
de schimb cu 12,5 la strtă, zează în felul ei, are o cau tate, în lumina prevederi comerciale clin (comună câlzească,
iar la piese recondiţionate ză particulară, iar recon- lor >diLin Programul unic. s-au vindut mărfuri în mai mult
cu 88,8 la sută. S-a obţinut diţionarea necesită o solu Cele peste 2 000 de gos valoare de peste 22 ' mi dea precir
ales sub l
o producţie suplimentară ţie specială corespunzătoa podării din comuna noas lioane lei), producătorii a- care izo
de c-irca 7 milioane lei, ca re. Cile piese, atitea solu tră au în folosinţă mai gricoli din comuna Gcoa- polei. Vin
re a asigurat aproape în ţii tehnice ! Cunoaştem sar mult de 3 200 hectare te giu işi vor amplifica efor derat, cu
totalitate' achitarea 'obliga cinile din acest ultim an ren arabil. Ţăranii coope turile pentru a fructifica cale, caic
ţiilor contractuale faţă de al cincinalului, am luat ratori şi cu gospodărie cu eficienţă sporită condi atinge 60—
terţi, privind fabricarea şi tonte măsurile pentru în individuală deţin în pro ţiile naturale şi economice predomina
livrarea pieselor de schimb. deplinirea lor exemplară. prietate personală peste existente pentru creşterea sudic. Izol
Activitatea complexă din Vrem să contribuim, aşa 2 000 bovine, 2 300 ovine, continuă a producţiei agri spulberată,
S.M.l.R.T. arc, totuşi, un cum ne-a cerut perma 2 950 porcine, numeroase cole vegetale si animale, a minime vo
început; platforma ac re nent tovarăşul Nicolae păsări şi familii de albi aportului la fondul :de stat tre minus
paraţii unde sosesc utila Ceauşescu, la sporirea ne ne. Potrivit sarcinilor ce şi la fondul de autoapro- local mal
jele pentru reparaţii. Aici limitată a producţiei de ne revin din planul de vizâonare. ximele ii
se produce „consultul" uti fier prin realizarea unor d ez volta i 'e eeon om ico-so- grade. Lo<
lajelor (executanţi: oame utilaje „sănătoase", de înalt cială în profil teritorial, IOAN VÂLEANU, pînă la, 9
Concentratul cuprifer este trecut prin filtrul cui tamburi nii din formaţia iui Dorel randament, prin menţine va trebui pa în acest an vicepreşedinte cil
Ia care lucrează operatoarea preparaţie Ileana Dan <le la va produci
lizina cupriferă a Preparaţici Barza. Este o operatoare har Străuţ), apoi dezmembra rea tuturor instalaţiilor în să asigurăm Creşterea -mai biroului executiv şi diminc;
nică şi de fiecare dată îşi realizează sarcinile de plan. rea lor, apoi... spre piese stare de funcţionare ! accentuată a efectivelor de dl Consiliului popular de servicii
bune, sau către sudură, MARIN NEGOlŢĂ bovine şi ovîne, precum şi ol comunei Geoagiu