Page 66 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 66
MIERCURI, 23 IANUARIE 1985 Pag.
comună a consiliilor
Valoarea etica a eforty'yi suplimentar
oamsralor muncii de
naţionalitate magiiiară şi germană ?? Uzina—a doua casă a noastră u
ocial- ^ 40 000 LEI DESPĂGUBIRI...
irului Ieri, a avut loc la Deva ţă asigurate tuturor cetăţe — Alo ?... Maistre, trebuie ciştigat încrederea colecti să aprindem focurile pen
idului plenara comună a consilii nilor ţării, fără deosebire să vii urgent la secţie. Au vului din care face parte tru dezgheţarea materiale l Atit plăteşte Nicolae
mân, lor judeţene ale oamenilor de naţionalitate, pentru po survenit avarii 1a instalaţii pentru că a răspuns pre lor. Am pus mina pe alt Jurcoane, din Gliei aii,
icolac muncii de naţionalitate sibilităţile create ca ej să-şi le mecanice de preîncălzit zent ori de cile ori a fost fel de unelte — pe răngi pentru lurt de energie e-
ismul maghiară si germană. aducă contribuţia plenară şi. la instalaţia hidraulică solicitat, în cei 15 ani de şi pe ciocane — pentru leetrică. Ce a lacul ?
reptă- Desfăşurată ila sc-urtă vre la elaborarea şi înfăptui de încărcat furnoje. cînd lucrează in acelaşi descărcarea vagoanelor ce Cu sprijinul unui electri
ocialc me după Congresul al XIII- rea politicii interne şi ex Maistrul lăcătuş loon - loc de muncă, dar şi-a cîş- sosesc îngheţate. Ne stră
ar
(care
amator
Acolo lea al partidului, precum terne a partidului şi sta Petruţiu ieşise din schimb tîgat şi stima copiilor Tui, duim să ne încadrăm în cian şi el ,,premiat"), tre
bui
şi-a
Incştc si după şedinţa comună a tului, la realizarea progra doar de cîleva ore şi se Adela şi Călin, care au ur parametri normali. Furnalul
aprobare,
miorii Consiliului oamenilor mun mului de edificare a socia pregătea să se odihnească, mat meseria tatălui Iar, nu aşteaptă. racordat, lără gospodăiici
anexă
o
din
cţic a cii de naţionalitate maghia lismului şi .comunismului după ce controlase caietul muncind acum tot ca lăcă „...Inimos, harnic, con proprio la reţeaua elec
crica- ră şi a Consiliului oame in România. de muncă independentă la tuşi în cadrul combinatu ştiincios, bine pregătit pro
nilor muncii de > naţionali Relevând preocupările ma matematică al Cameliei, lui'. fesional" — astfel ni-J ca trică. In respectiva anexă
tate germană, ce a avut jore ale celor două orga fiica cea mică. N-a stat - Răspund de partea racterizase secretarul comi ,,inghiţeau" energie elec
loc în prezenţa secretaru nizaţii componente ale însă pe gînduri. Apelul te mecanică a utilajelor — tetului de partid al secţiei, trică nu mai puţin de 6
lui general al partidului., Frontului Democraţiei şi Gheorghe Vijdea, pe lăcă radiatoare. Intr-o perioa
£253213 lefonic al şefului de sec spune loan Petruţiu. Expe dă, energia iurată din
preşedintele republicii, to Unităţii Socialiste, .orienta ţie, Simion Sim, era clar, rienţa mea in meseria de tuşul Ştefan Sepniczky.
varăşul \icolac (VauşescU, te spre .creşterea contribu 'S-a echipat în haine de lăcătuş, de peste 30 de N-am reuşit să stăm de sistem s-a ridicat la pes
plenara a dezbătut sarci ţiei oamenilor muncii de 'lucru, l-a luat de acasă ani, îmi dă siguranţă în vorbă. Era în orele lui li te 40 000 kWh. Depistată
nile ce revin judeţului Hu toate categoriile Jn finali bere, după ce lucrase două Irauda, i s-au imputai
() Ita şi ,pe lăcătuşii Ştefan tot ceea ce întreprind. Iar
lici ii : nedoara clin hotăiîriJe n- zarea actualului cincinal, Sepniczky, Kolman Barman, cind este vorba de avarii, nopţi la rînd pentru reme lăptosului 40 000 lel,
c.o-nt- doptatc do cel de-al X1J î— plenara s-a constituit in loan Popa, Adoif Albric'h, acţionăm cu întreaga echi dierea transportoarelor cu bineînţeles, o dată cu
llci în leu Congres al JLC.R tr-un minunat prilej de an des I i i nţ a re a i n si a laţi ei.
liojur- loan Ancaş, pe sudorul pă acolo unde se impune bandă. Aceleaşi cuvinte de
)0 Rc- Informarea prezentată, ca gajare deplină în ©foitul Vjorel Bran şi au pornit intervenţia noastră rapidă. apreciere a efortului depus
iricnil şi cei care au luat cwvîn- general pentru trecerea la pentru rezidirea unei oale
tiu dc lul au reafirmat xentime.la înfăptuirea neabătută a o- spre combinat. Uzina este a doua casă a AUTOMATUL
n as- Se crease o situaţie cu noastră, iar colectivul a de fontă ce se blocase ca RISIPITOR
iufclin tele de dragoste fio'binlo, rientănilior şi sarcinilor ce totul deosebită. Din cauza doua familie. urmare a temperaturii scă
cţi ele stimă şi reeunoşitlraţă faţă revin judeţului nostru în zute am consemnat şi la a-
50 Din de secretarul general al cincinalul 1M8(5—1‘(90 şi în temperaturii mult coborîte Aşa cum este şi pentru dr.esa zidarilor Slelian Do- Aşa s-ar - putea numi
'n- j sub zero, la instalaţia hi- fuma lislul Graţian luga. automatul de'la scara
.c- partidului pentru condiţii perspectivă pinâ la sfârşi ] draulică de acţionare a bre, Gavrilă Gyapyas, Cor o ll-a a blocului B din
lu.viio- le egale de muncă şi via tul secolului. Efortul suplimentar s-a re nel Olar, care au rămas
•i mc- cuptorului mare de 'la sec găsit cel mai 'bine îri ca aţii cit a fost necesar pen Aleea Progresului, Deva,
ublici- ţia I furnale a C.S. „Me zul Tui atunci cînd, paralel ^ care de multă vreme
ştiri; toda" CâlD.n se rupsese tru reintrarea în normal a ! nu-şi mai îndeplineşte
i ’ X X. UNIT APR furca ce acţionează des cu munca, urma cursurile graficului de descărcări. 1 misiunea de a decupla
rului ; Unde există MODERNIZATĂ, chiderea şi închiderea .co serale ale Institutului de ...Mai mult ca în alte \ iluminatul pe casa scă- \
î 12,25
subingineri din Hunedoara.
radio- SERVICII DL nului. Acesta s-a înclinat Dar şi acum, aici la silozul situaţii, datorită condiţiilor i rilor. Desigur, pentru sta- k
la 3 ; CALITATE şi exista pericolul căderii atmosferice din acest ano
iţilor ; de zi sau ia banda de timp, au avut loc anumite ) cea sa de... risipitor vi- J
; 16,05 iniţiativă lui în furnal. turnare, in bala furnalelor \ novaţi sint cei care l-au ţ
16,20 t Roocvnt., .Ia, Draci, ro- jn pofida gerului os.pru, unde a acţionat, împreună defecţiuni, s-au ivit situa ţ reşparat. „Poate dacă 1
(U'sc.liis barul de zi „Pt*rla
Unire Crişulm 14 , din cadrul com oamenii ou ridioat conul la ţii ce ou îngreunat fluxul i semnalaţi in ziar starea )
:e ; (Urmare din pag. 1) plexului de alimentaţie pu cu colegii, râmi nîrvd mult normal al activităţii. Oame
ni- poziţia in oare se putea peste orele de program, i automatului, va ii in slir- »
»«.alui; blică cu .acelaşi aaiume. interveni pentru remedieri. pentru înlătura Tea efectelor nii au fost solicitaţi şi au ţ Şit reparat cum trebuie", î
Complet renovat şi .moder răspuns, ca întotdeauna,
5 l 'S nizat, cu interiorul intimi- A fost demontată şi repa iernii şi reintrarea în nor prezent. Sînt numai ciţiva l îşi exprima, telefonic, spe- j
Româ coordonator al râmi «efor zat, Joc a Iul asigtara o am- rată furca, apoi montată mal a producţiei. / ranl.a tovarăşul Troian J
nii ece ; culturalo — ne pregătim ibiaiaiţă plăcută şi — preci din nou în furnal, repu raia d dintre cei pentru care sec ) Borza, om cu simţ civic, i
mâne ; pentr.u faza pe C.U.A.S.'O. za Va sile Popa, şeful c.om- instalaţia in funcţiune in — Datorită îngheţului, ţia este sinonimă cu casa, ^ locatar al scării cu pri- j
00 Ka- a întrecerilor din „■(ăntUircia plcxuTui — o "ama largă n-am mai reuşit să acţio iar colectivul le este a doua
jra *85. de produse de bar şi păci - tr-un timp ireoord: şapte j cina. in condiţiile acestei 1
ord in României". Comuna noas Kenie, toaitie idu , blart<e de o ore in loc de 24. năm şuberele manuale ale fa.mi.l ie. ■i ierni grele,, orice stopare
La su- tră va fi reprezentată, in servire ireproşabilă. Maistrul Pe t raliu si-a buncârelor. A fast necesar ESTERA SÎNA ^ a risipei este binevenită.
zi în- această ediţie, de obiceiul
.i Ratele
;; 23,05 folcloric din Kinloag. de \
riperete jocurile pădureneşti din CIND NU SE RESPECTA
;scu si Lăpugiu de Sus, teatrul din N O T Ă \ NORMELE DE P.S.I.
23,30
Ohaba şi Fiimtoajg, de grupul
vocal din Ohaba, rapsod OT DE CURÎND ? I In perioada de iarnă,
populai', poet popular şi Pentru o parte din 1 cînd instalaţiile de încăl-,
solist vocal din satele Lă locatarii de la scara 1 l zire sînt mai mult soli- '
sau, Grind si Lăpugiu de a blocului 27 din cartie i citate, sporeşte- şi numâ- ‘
Jos". i ful de incendii In gospo
rul Dacia — Deva acest
® LĂPUGIU DE SUS. an a debutat cu... ghi dăriile cetăţenilor. Datori
culoasă Aici, unde deceniile de nion. An rămas fără tă nerespectării normelor 1,
seriile muncă ale învăţătorului încălzire din cauza unor de p.s.i., s-au înregistrat
OARA : asemenea situaţii in gos-
— sala Dionisie Urs au scos diiin defecţiuni ivite la insta
flă rin ca anonimat aşezarea, fărînd-o laţie. Intervenţiile re l podârîile c e t ă ţ e n i l o r
1
; Le- cunoscută şi recunoscută î.n petate făcute 1a centra , Prancisc Garner din Vul-
ingu ra- judeţ şi în ţară cu frurnoa- 1 con, Petru Socaci din
o pot ele la termică. Iu asociaţia
(Arta); side-i obiceiuri folclorice, de locatari şî chiar 'la ^ Sălaşu de Sus, Aurelia
IS* u viaţa spirituală nu-şi dez conducerea G.l/G.C.L. l Popa din Deva, loan Mâ-
minte valorile .câştigate. ' rilă din Peşti şu Mic, To-
ni. s-au soldat doar cu
nbrio) ; „Peste săptămînă oamenii promisiuni. T.,a întreba dor Sila din Pui, Vi ore!
(Cult u- sînt prinşi cu transportul rea: cind vom avea
•aterina gunoiului la cîmp. că-i mult fidea din Dineu Mic,
lânii) ; de lucra acum. Duminica, totuşi căldură ? locata j Aurel Portică din Hune
â vina rilor li s-a spus... „cât doara, Ion Baicu din Pe
TIU LA insă organizăm multe .ac de cu rînd". F,i ar vrea
imcito- tivităţi — ne spune direc l.n 12. M, Deva, a fosl organizata o expoziţie in care sint prezentate eilova dintre lotuşi să ştie cînd va fi tala.
R legic torul cărnii inului! cimlttural, rele .mai recente realizări ale «rejvţiel leiinico-sli]nl.ifier clm întreprindere. Multe dintre
ICANI: ■exponatele prezentate, au fost introduse în fluxul productiv, iar altoie urm ca za a fi ge- acest „cit de cu rînd ?'*.
adio D. Urs. Şi-apoi pregătim ncralizate şi in alte întreprinderi din ţară..
întîm- tinerij cu .iotul pădurenesc
(Steaua pentru faza pe C.U.A.S.C.
A: ln- şi-am pus in scenă un o- Creaţia tshniea-ştiinţifică
(Minc-
Woortea bicei folcloric '(„Clacă la
Patria); coasă”) şi cu cei mici Am Ia sprijinul producţiei
lă (Fla- Pornit pe fapte mari
Ut Le- dat cu ei un spectacol a-
Chang precial Kt Ohaba şi ine pre 'Sub egida Consiliului ju- concrete de invenţii şî ino
IAŢEG: gătim acum pentru faza dfiţrtsm al 'srm;d:k!a1iC'l®r, a covaţii din principalele do Ambiţiosul Vasile Dud, pentru a dobindi curajul buzul avariat şi şi-a fixat
iii (Da judeţeană Jn „Cântarea Ro misiei judeţene pentru sti menii de activitate, precum era pomii mai tot timpul de .care avea strictă ne un alt obiectiv. Direcţia
ce vor
.ovilură mâniei'", -iar tind vremea mularea activităţii de crea şi lista cu temele priorita pe fapte mari.. Cu o insis voie, s-a dus să „consta fiind stabilită, iată-l pe
de cui se' va încălzi, vom amena ţie IHinico-şlimnlifică şi a re din economia judeţului tenţă pe ccir0 nimeni nu te" starea tehnică a unui amic fa Hanul ,,Cerbu
ul meu ja căminul cultural în lo comisiei inginerilor şi teh Hunedoara w se impun a o poate invidia, deoarece autobuz parcat legal la Ca un controlor cu m-
"vi line
(Lumi-, calul vechi al şeolîi". nicienilor n fost editat, la fi rezolvate prin aportul nici motive temeinice nu Dealu Mare. Numai el tină ce se credea, zăreşte
O FJNTOA-G. „Unde e- sfârşitul anului trecui, activităţii de cercetare şi existau in acest sens, a ştie cum s-a urcat la bord. o haină de blană intr-un
xisiă iniţiaiiivă si preocupa „Buletinul de informare creaţie tehuii eo-ştidnţ ifi că perseverat in a se face A verificat dacă bateriile autoturism Dacia 1 300
toi
aici
regulamen
re, există şi activitate cul- tehnică 1!I84". de masă în unul „remarcat" cu orice preţ autobuzului sint şi ele în- parcat După năzdrăvănia ce
tar.
tural-educalivă" — ne-au Jubileul celor 40 de ani Autorii articolelor in ochii colegilor de mun
spus localnicii, v orb india-ne de libertate a patriei, bo- publicate sînt specialişti că de la I. M. Barza. In- abia o făcuse, nu s-a mai
despre sti-ădaniile tânărului tăririîe de maximă impor care lucrează direct in trucit nu reuşea ziua, in încumetat să pornească la
lor învăţător, Filimon Mun tanţă ale Congresului a) producţie, cercetători de orele de muncă, s-a hotă- F O I L E T O N drum şi cu autoturismul.
per \u tean u. Datorită dumnealui Xlll-loa al partidului i-a prestigiu din unităţile de rit să presteze şi ,,activi In schimb, n-a rezistat ten
5 : *C\ e- tale" de... noapte. Cum taţiei de a „analiza" cali
î sc in- ne-am văzut, in pragul A- găsit pe specialiştii şi cer învăţâmint superior şi de tatea şi utilitatea hainei
1 va fi nului \'ou, formaţia de du- cetătorii hunedoreni, pe toţi cercetare ale judeţului, con anul 1984, era aproape de
Vor ca- başi la televizor, iar copiii oamenii muncii din judeţ ducători de mari întreprin siirşit şi el nu-şi redlîzase cărcate, combustibilul, apa, de piele. Găsind de cu
alc mai deri industriale şi agricole. planul :la capitolul intenţii uleiul şl apoi a trecut să viinţă că nu corespunde
ploaie, ni i-arn auzit (întind pe îuti'-o încleştare directă cu năbădăioase, s-a decis să pe deplin gusturilor sale şi
depune scenă, în .cor şi grupuri vo problemele ridicate de pro Industria extractivă, si vadă cum funcţionează ... bănuind că purtind-o poate
ifla mo cale'". „Festivalul filmului ducţia industrială şi agri derurgia, construcţiile so- se impună definitiv şi ire direcţia. S-a convins că li uşor reperat şi trădat, a
ca ri lo- la sate" 'n dat posibilitate colă, Intr-o perseverenţă cial-edilitare, construcţiile vocabil în noaptea de 30 totul este in regulă. Deci, venii cu ea s-o valori
at vor învăţătorului să organizeze, unanimă de o descoperi de maşini, energetica, trans spre 37 decembrie. hai la drum, să vadă cum fice la Deva. Aici a dat
•ă .şi va eu o seară în urmă, o in şi aplica noi tehnologii, de porturile şi telecomunica „Uitind" că pentru o respectivul autovehicul se peste ceea ce cam de
sectorul teresantă dezbatere pe mar ,a concepe şi construi insta ţiile, industria uşoară, chi infracţiune comisă anterior comportă cu un „şofer" de multă creme... ocolea, in-
a va fi ginea producţiei româneşti laţii şi utilaje moderne, de mia. gospodăria comunală beneficiase 'de clementa ocazie, prieten cu Bac'hus, tilnirea nu i-a făcut prea
araturile „Pe malul stâng al Dunării marc randament pentru toa şi mica industrie, agricul Decretului 290/1984, V. D. Io volan. Demarajul liind multă plăcere, întrucît a-
•inse în- albastre", iar sărbătoarea te sectoarele, de a finaliza tura — sînt domeniile de a trecut ferm şi decis la promiţător, voinicul a prins cum va trebui să plătească
1 grad, de la 24 Ianuarie îl va re alte idei şi teme inspirate activitate a'lc judeţului Hu acţiune, dorind cu ardoa curaj. Nu s-a îndepărtat toate oalele sparte. S-a
iar ma- uni, mîine, pe copiii din din necesităţile producţiei. nedoara prezente în „Bule re să confirme valabilita prea mult de l o c u l adeverit şi in acest caz
! 2 şi 7 sat într-un spectacol oma O mare parte din aceste tinul de informare tehnică" tea proverbului -.care spune că ulciorul nu merge de
ridicate gial. împliniri sînt publicate în — publicaţie care eonsfl că lupul îşi schimbă părul de parcare, dar nici
Local sc Şi raidul de duminică cele 132 pagini ale buleti tuie un îndrumar preţioA dar năravul ba. ţinta n-a atins-o, deoarece multe ori la apă.
noaptea ne-a confirmat — pentru nului tehnic, însoţite de pentru toţi autorii de crea După ce şî-a ,,încărcai comenzile nu l-au mal as
Hcorolog a cita oară 1 — adevărul schiţe, desene şi fotografii bateriile" cu ceva alcool cultat. A abandonat auto N. DOBRICEANU
inceneo). din înţeleaptă vorbă popu explicative. Sint publicate ţie tehnieo-ştiinţîfică din
lară „Omul sfinţeşte jocul". planuri tematice şi realizări judeţ.