Page 67 - Drumul_socialismului_1985_01
P. 67
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 458 © MIERCURI, 23 IANUARIE 1985
DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
o MOSCOVA. - La în est — işi desfăşoară acti
Acţiuni în favoarea păcii, pentru dezarmare treprinderea leningrâdeană vitatea 200 000 de oameni,
gătură cu manevrele na ,,ljorski" a început monta in timp ce înainte de răz
BONN 22 (Agerprcs), — celor de distrugere în masă vale ,,Sea Eagle", progra rea unei instalaţii de forjă boi numărul muncitorilor
La Mainz s-a desfăşurat o existente. F.i au cerut gu mate să aibă’ loc în mar care va putea prelucra pie industriali era aici de
adunare a reprezentanţilor vernelor să aducă contri tie. Palmer a spus că gu se cil o greutate de pină 17 000.
forţelor păcii clin R. F. buţii constructive la asigu vernul său a cerut S.U.A. la 500 tone. Instalaţia se
Germania. Delegaţi din rarea păcii pe calea dezar AMMAN. -. Ministrul să precizeze dacă nava are numără printre utilajele © BUDAPESTA - In
partea sindicatelor. Parti mării. afacerilor externe al Egip propulsie nucleară sau ar care vor permite acestei R. P. Ungară se va acţiona
me nucleare la bord şi că,
dului Social Democrat, W tului, Esmat Abdel Meguid, în funcţie de aceasta, va unităţi industriale din ora pentru 'asigurarea condiţii
Partidului Comunist Ger TOKIO 22 (Agerprcs).— a declarat, la încheierea răspunde cererii americane. şul de pe Neva să pună lor necesare aplicării celor
man, Partidului Flcologisl, Intr-o declaraţie dată pu vizitei efectuate în Iorda la punct producţia in seric mai recente cuceriri ale
precum şi ai unor organi blicităţii la Tokio, Secre nia, că acţiunea comună E WASHINGTON. - Po a rotoarelor in întregime biotelmologiei, chemată să
egipteano - iordaniană ur
trivit unor informaţii trans
zaţii de masă şi pentru tariatul Comitetului nipon măreşte în primul rind mise de reţeaua americană lorjate pentru turbinele şi contribuie la intensilicarea
pace au cerut încetarea de luptă pentru pace s-a relansarea procesului de de televiziune NBC, reluate generatoarele cu o putere activităţii intr-o serie da
imediată .a staţionării de pronunţat pentru lichida pace în Orientul Mijlociu. de agenţia France Presse, de un milion kW — şi mai ramuri ale economiei : a-
mari_—
destinate
centrale
de
producţia
noi rachete nucleare cu rea imediată a tuturor ba El a precizat că in cursul in Republica Federală Ger lor atomoelectrice. Pen gricultura, şi de mijloace
medicamente
rază medie, precum şi în zelor militare străine de convorbirilor avute cu re mania sint stocate încărcă tru moment, aceste piese de protecţie a plantelor,
depărtarea tuturor mijloa pe teritoriul ţării. gele Hussein al Iordaniei turi nucleare transportabile, se realizează in principal utilizarea energetică a b:o-
au fost examinate aspecte aparţinînd Statelor Unite, in variantă sudată. masei.
Declaraţia primului ministru al Belgiei ale evoluţiei situaţiei din care ar urma să fie utili In cooperare cu alte două Relerindu-se la orientări
zonă, intre care problema zate in spatele liniilor ina mari unităţi industriale din le Intr-un alt domeniu al
în legătură cu amplasarea rachetelor palestiniană, în lumina re mice in eventualitatea unui Leningrad, ,,ljorski" urmea cercetăiilor ştiinţilico-tehni-
centelor vizite efectuate de conflict. Sursele amintite ză să producă anual seturi ce, agenţia MTI relevă dez
,,Cruise" în tara sa preşedintele Egiptului, Hos- menţionează că în R.F.G. de reactoare — turbine — voltarea microelectronicii
ni Mubarak, in Grecia şi ar fi stocate circa 100 do generatoare cu o putere care constituie baza aplică
BRUXELLES 22 (Ager- fie instalate in Belgia în Italia. Esmat Abdel Me încărcături nucleare de ti totală de pină la şase mi rii pe scară largă a teh
pres). — Primul ministru baza deciziei N.A.T.O. din guid a apreciat, totodată, pul „SADM" (Muniţii A- lioane kW. nicii de calcul, a tehnici
al Belgiei, Wilfried Mar- decembrie 1979, informează că relaţiile egipteano — tomice Speciale pentru lor de telecomunicaţii şi a
tens. a declarat în parla agenţia United Press Inter iordaniene sint excelente, Distrugere), iar grupuri de O PRAGA. — Kosice — automatizării.
ment — potrivit agenţiei national. conducătorii celor două comando pregătite pentru oraş situat in sudul Slo
UPI — că guvernul său Premierul Martens a pre ţări dorind să consolideze mînuirea acestor arme sint vaciei — ocupă, in prezent, 0 BEIJING. — Cinemato
va adopta, înainte de sfâr cizat că, „dacă în cadrul cooperarea bilaterală, in staţionate ia baza militară pe ansamblul ţării, locul grafia chineză a cunoscut
şitul lunii martie, o deci negocierilor de dezarmare interesul popoarelor lor. americană Bad Toelz, si fruntaş intr-o serie de sec in ultimii ani, o puternică
zie în problema amplasării dintre S.U.A şi U R.S.S. jgg SANNA. — Consultă tuată la sud de Munchen. toare economice : producţia dezvoltare. Cineaştii chi
primelor 16 din cele 48 de nu se va ajunge la un rile dintre Aii Abdullah HEI BAGDAD. — Membrii de cupru pur, vagoane de nezi au realizat, in 19S4,
rachete nucleare ameri Saleh, preşedintele R. A. Comitetului arab „al celor cale lerată, roboţi şi ma 144 iilme de lung metraj.
cane cu rază medie de acord pînă la sfîrşitul anu Yemen, şi Aii Nasser Mo- şapte", însărcinat de Liga nipulatori industriali, fibre Dintre acestea - relevă a-
acţiune de tip „Cruise". lui 1987, pînă Ia acea dată hammed, preşedintele Pre Arabă cu găsirea unei so sintetice, de laminate. Ko genţia China Nouă — pes
După cum s-n anunţat a- desfăşurarea rachetelor va zidiului Consiliului Suprem luţii in conflictul iraniano — sice de astăzi este, de te 60 la sută sint pelicule
ceste rachete urmează să fi încheiată". al Poporului al R.D.P. irakian, au căzut de acord, asemenea, un centru al pe teme contemporane,
1
Yemen, iniţiate săptămîna la Bagdad, asupra unui cercetării ştiinţilice ceho dovedind strădania de a
Realităţi social-economice din ţările trecută la Aden au fost program de acţiune pe slovace in domeniile me reda cinematografic viaţa
continuate in ultimele două plan diplomatic, pe termen talurgiei şi medicinei vete şi preocupările actuale ale
în curs de dezvoltare zile în localitatea nord- scurt, a anunţat secretarul rinare. poporului chinez. După cum
yemenită Taiz. Ele au fost general al organizaţiei, Dezvoltarea oraşului este a declarat directorul Sec
LUSAKA, — In Xamhia importante fonduri. Pe consacrate cooperării bila Chedli Klibi. Miniştrii de evidenţiată şi de făptui că, ţiei cinematogralie a Mi
a fost adoptat lin amplu lingă extracţia metalelor terale în cadrul eforturilor externe reprezentaţi in a- la ora actuală, in 'între nisterului chinez al Cultu
plan de dezvoltare a re preţioase - aur, argint, — vizînd realizarea unităţii cest comitet au aprobat prinderile sale industriale — rii, una din laturile căreia
ţelei de drumuri şi căi fe se are în vedere extinderea între cele două state. programul vizitelor pe care printre care se numără şi i se acordă o atenţie deo
rate a ţării. Planul pre exploatărilor de minereuri intr-o declaraţie făcută urmează să le efectueze una din cele mai mari sebită este creşterea cali
vede, între altele, construi de plumb şi zinc, precum înainte de plecarea sa spre în diferite ţări, în efortul din ţară : Combinatul me tăţii artistice a lilmelor
1
rea, într-o primă etapă, a si cli sulf şi fosfaţi. patrie, Aii Nasser Moha- de a pune capăt conflic talurgic din Slovacia de realizate.
Unei importante axe ru mmed şi-a exprimat satis tului dintre Iran şi Irak,
tiere : Manşa —- Lawingu — facţia profundă în legă arată agenţia MAP.
Kasama, care va face le DAR ES SALA AM ' 22 tură cu rezultatele convor- S SAN SALVADOR. -
gătura între două mari (Agerprcs). — în localita biril'or pentru extinderea In cursul schimburilor de
provincii din nordul ţării. tea- tanzaniană Minjingu, colaborării inclusiv pe pla focuri care au avut loc ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ
De asemenea, programul situată la 140 km - vest de nul exploatării resurselor intre forţe ale Frontului DE STAT MINTIA
include construirea de Arusha, a fost inaugurată noturale din cele două Farabundo Marti pentru E-
drumuri care să asigure o nouă, mină de fosfaţi, ţări. liberare Naţională din Sal î . N C A D R E A Z Ă
traficul permanent, chiar care va contribui la asi Ei WELLINGTON. - Pri vador şi subunităţi ale ar
în sezonul ploios, între ca gurarea materiei prime mul ministru interimar al matei, in zona podului
pitalele provinciilor ţării. necesare industriei de în Noii Zeelande, Geoffrey Torola, din estul ţării, 14 ® 3 mecanici agricoli atelier
Sistemul de transport al grăşăminte agricole a ţării. Palmer, a declarat că poli soldaţi şi-au pierdut viaţa
Zambiei cuprinde, în pre Exploatarea va avea o ca tica guvernului său de a — transmite postul de ra © 1 sudor elecfric-autogen
zent, drumuri însumînd pacitate de producţie anu interzice accesul navelor dio Venceremos al insur
37 000 km şi căi ferate ce ală de 100 000 de tone. nucleare în apele şi por genţilor, citat de agenţia
totalizează 2 000 km. Pentru efieienlizarea turile neozeelandeze este Prensa Latina. Retribuţia conform Legii 1/1970 şi Legii 57/
1
l noului obiectiv — au ară „absolut clară şi neechi Numărul total al efecti 1974.
tat oficialităţile tnnzaniene vocă". velor armatei câzule pe
C1UDAD DE M EX ICO. — va fi necesară îmbună El a făcut această de cîmpul de luptă în ultimele Informaţii la telefon 15999 Deva.
•— Dezvoltarea sectorului tăţirea transportului în claraţie ca răspuns la ce zile în departamentul Mo-
minier constituie unul din zonă, în acest scop pre- rerea autorităţilor S.U.A. razan este de 61, iar în
tre principalele obiective eonizîndu-se construirea de a permite ca o navă departamentul Son Miguel
ale politicii economice a unei căi ferate între militară americană să vizi-, de 54 a precizat postul ÎNTREPRINDEREA AGRICOLĂ DE STAT
guvernului mexican, aces Arusha şi exploatarea mi teze Noua Zeelandă în le de radio citat. SIMERIA
tui domeniu fiind alocate nieră.
ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
pentru atelierele mecanice din Orâştie şi Bîr-
Ultima colonie de pe continentul african cea Mare
• fochişti autorizaţi pentru instalaţii de joa
Ocupată de trupele re R.S.A. menţine in Nami în urma faptului că ve Namibiei este cel mtii să presiune
gimului rasist de la Pre bia 90 000 de soldaţi, din niturile acumulate din mare izvor de venituri.
toria, Namibia este, în care 12 000 Jac parte din comerţul exterior se re Dar economia namibiană ® sudori — electric şi autogen
prezent, ultima colonie eh nşa-nuinita „armată teri întorc afară, sub formă este total controlată de • mecanici agricoli.
1
pe continentul african. torială a Africii de sud- de dividende şi dobînzi. puterea * colonială. între încadrarea şi retribuirea conform Legii Nr.
Din punct de vedere mi vest". Cu alte cuvinte, Namibia gul sistem de comerţ şi
litar, ea este divizată in Spiritul militarist dom este tot ni ni dependentă transport, conducere ad 57/1974. Informaţii suplimentare la telefon 42060,
trei zone distincte: regiu neşte în toate sferele vie de monopolurile străine, ministrativă şi financiară Orâstie si 60394 la I.A.S. Simeria.
nea situată de-a lungul ţii cotidiene din Namibia, în final, toată producţia acţionează în interesul
graniţei cu Angola unde între orele 19 seara şi 7 industrială, agricolă şi guvernului de la Pretoria
trăieşte peste jumătate dimineaţa au fost insti piscicolă se exportă, fără şi al capitalului interna Cornelia, eliberată de Centrul
1
din populaţia namibiană tuite stricte- interdicţii de a fi prelucrată pe loc. In ţional. S.W.A.P.O. nu de calcul Deva. O declar
şi pe care autorităţile de meşte aceasta „supercolo- nulă. (3636)
ocupaţie au împărţit-o în nialism e PIERDUT verighetă cu
’83‘*.
teritorii tribale ; regiunea Din presa străină Ce se va întîmpla eu gravură „Coslel 7 VII Telefon
Ofer
recompensă.
de la sud de aceasta, lo Namibia atunci cînd pu 13385. (3642)
cuită de fermierii albi, circulaţie. Patrule milita-’ acelaşi timp. Namibia terea va fi preluată de
deoarece ea dispune de re şi membri ai forţelor exportă 90 la sută din S.W.A.P.O. ? Din decla VÎNZĂRI DECESE
terenurile cele mai ferti de securitate ^ folosesc produsele sale alimentare raţiile reprezentanţilor n- $ VlND apartament două
gaze,
cărămidă,
le şi o a treia zonă situa măsuri draconice împotri şi 80 la sută din alte eestei organizaţii reiese camere, boxă, Deva, Micro 15, © COLEGII de la C.A.P.
central.
bol
tă în jurul bazei milita va acelor care încalcă n- mărfuri de primă necesi că ea intenţionează să Minerului, bloc 40, scara B, Toteşti deplîng încetarea ful
gerătoare din viaţă a bunului
re de la Walvis Bay, u- ceste interdicţii. tate, în principal în R.S.A. înfăptuiască mari reforme etajul IV, apartament 15. Te lor tovarăş de muncă
nicul port din Namibia. Deşi Namibia este deose de structură. Este clar lefon 22925. (3638) ing. DAVID GHEO.RCHE
O VÎND casă spaţioasă (gră
Ş Aici sînt încartiruiţi pe Datele oficiale privind bit de bogată, repartiţia că Namibia deţine un po dină mare), sat Mă nerău. De aducmclu-i pe această cale un
ultim omagiu.
ste 2 500 de militari sUd- situaţia financiară a Na tenţial care îi permite să va, telefon 28015. (3617) înhumarea, azi, 23 ianuarie
afrieani, iar regimul de mibiei îi uimesc pe eco veniturilor pe locuitor devină o ţară puternică 1985, în satul Păclişa.
Sincere
la Pretoria o consideră nomişti. Să luăm, de e- este extrem de inegală. si înfloritoare sub con OFERTĂ DE SERVICIU' îndoliate. condoleanţe familiei
parte a teritoriului R.S.A. xetnplu, produsul naţio Majoritatea populaţiei a- ducerea S.W.A.P.O. a- • CAUT femeie pentru în
Viaţa economică şi so nal brut. în Namibia, a- fricane, stabilită în rezer tunci cînd resursele ei grijit copii la domiciliul meu. ţ Soţia, fiica, fraţii şi
ununţă
cială este controlată de eesta este cu 30—40 la vaţiile tribale, trăieşte în bogate vor fi puse în fo Deva. strada Împăratul Tra- rudele încetarea cu din adincă du a
ian, bloc U, apartament 12.
viaţă
rere
forţe militare şi de poli sută mai mic deeîl pro condiţii de absolută sără losul întregii societăţi. (36IU) celui care a fost
ţie constituite de autori dusul intern brut. Aceas cie. („West Africa" — Londra). ŞUBA ANDREI.
tăţile de la Pretoria. tă situaţie stranie apare Sectorul extractiv al (Agerprcs) PIERDERI Inmormintarca, în 24 ianu
\ t PIERDUT legitimaţie ele arie 1985, in cimitirul de pe
serviciu, pc numele Ciotloş strada Emincseu, Deva.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istraie {redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tifcob. Lij
itEDACŢLA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, «tr. Dr. Petru G roza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telexr 72288. TIPARUL» Tipografia Deva, str. 23 August, nr.257.