Page 68 - Drumul_socialismului_1985_01

i m u
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ■ y. fl
O aniversare scumpa întregului popor J

NICOLAE CEAUŞESCU;

0
OMUL • COMUNISTUL CONDUCĂTORUL NOSTRU ■

RĂSPUNDEM PRIN FAPTE ÎNDEMNURILOR MANIFESTĂRI
SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI OMAGIALE

Este o aleasă cinste pen­ produsele secundare, gazul Sărbătoare scumpă în­
tru mine să exprim in nu­ de cocs, economisim ener­ tregului nostru popor, a-
mele tuturor siderurgicilor gia electrică, materiile pri­ niversarca zilei dc naş­
de la C. S. „Victoria" Că- me. tere şi a îndelungatei ac­
lan — cocsari, furnalişti, a- La acest ceas de sărbă­ tivităţi revoluţionare a
giomeratorişti, turnători — toare şi bucurie raportăm t o v a r ă ş u l u i Nicolae
sentimentele de profundă iubitului şi stimatului nostru Ceauşescu, secretarul ge­
dragoste şi înaltă preţuire conducător că cele două neral al partidului, pre­
Anul XXXVII, nr. 8 459 JOI, 24 IANUARIE 1985 4 pagini — 50 bani pe care le purtăm în inimi baterii de_cocsilicare, a că­ şedintele Republicii, pri­
pentru cel mai iubit şi sti­ ror amplasare a iost indi­ lejuieşte desfăşurarea, în
mat fiu al poporului nostru, cată aici, la faţa locului, cursul acestei săptămîni,
t o v a r ă ş u l Nicolae de tovarăşul Nicolae a unor emoţionante ac­
iN SPiRiTUL MĂSURILOR STABILITE DE COMITETUL Ceauşescu. Acestor senti­ Ceauşescu, se alia in stadii ţiuni omagiale, politieo-
mente înălţătoare le ală­ avansate de construcţie si ideologiee şi cultural-edu-
POLITIC EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R.. turăm urarea fierbinte de
sănătate, fericire, ani mulţi NICODIM OARGĂ, Rubrică realizata
şi rodnici în activitatea de cocsar, cu sprijinul Consiliului
Acţiuni ferme, Ia toţi consumatorii, cea mai mare răspundere C.S. „Victoria" Călan judeţean al sindicatelor
pe care o desfăşoară ' in'
fruntea partidului şi sta­ (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
pentru eossemisirea energiei electrice tului.
Însufleţiţi de strălucitul
exemplu pe care ii oleră SLĂVIM AL NOSTRU DÎRZ
— în conformitate cu că de la C.S. Hunedoara — Respectarea cu stric­ necontenit întregii noastre
programul adoptat de Co­ a economisit, de la înce­ teţe a regimului de econo­ naţiuni tovarăşul Nicolae CONDUCĂTOR
mitetul Politic K.xeeutiv al putul anului, peste 11 mi­ mii de către toţi consuma­ Ceauşescu, noi, cocsarii de Avem în fruntea Patriei un Om
C.C. al P.C.R., program e- lioane k\Vh, ceea ce în­ torii, prevenirea oricăror la Călan, ridicăm mereu Un Comunist dc Mare Omenie,
laborat pe baza indicaţii­ seamnă consumul de ener­ căi de risipă, limitarea mai sus ştacheta producţiei Nu-i cetăţean pe-aiei să nu îl ştie
lor şi orientărilor secreta­ gie electrică al combina­ consumului la strictul ne­ de cocs metalurgic desti­ Luceafăr în al inimilor tom.
rului general al partidu­ tului pe timp de trei ;«le. cesar. Da sate, iluminatul nat furnalelor. Anui trecut
lui, tovarăşul Nicolae Da C.M. Valea Jiului, alt public a fost sistat, s-au am livrat suplimentar la De zeci de ori cu-ncredere rostim
Ceauşescu, am trecut la a- mare consumator, s-a pro­ desfiinţat becurile din curţi export produse chimice în Un nume scump ce vrerea ne-o uneşte ;
plicarea unor măsuri rigu­ cedat la trecerea activită­ şi de la colţurile caselor, valoare de peste 40 milioa­ Noi spunem Ceauşescu, româneşte,
roase' pentru prevenirea ri­ ţii atelierelor de mină, pre­ din anexele gospodăreşti, ne lei. Aşa cum ne-a cerut Şi ne unim sub steag şi biruim !
sipei de energie electrică, cum si a secţiilor I.U.M. iar în iora.şe şi municipii, t o v a r ă ş u l Nicolae In fruntea Patriei un Om avem,
pentru economisirea seve­ Petroşani să lucreze în iluminatul public a fost Ceauşescu în toamna lui Un Comunist de Omenie Mare,
ră a acesteia — arăta to­ schimburile 1 şi 3. în pe­ redimensionat şi redus cu 1982, cind a vizitat bate­ Omniprezent in miez de frămîntare,
varăşul Cornel Mirza, ’n- rioada vîrfului dc sarcină Iubitul nostru Comandant suprem.
ginerul şef al I.R.K. Deva. se reduce activitatea pom­ 50 la sulă, în conformitate riile noastre de cocsilicare, Slăvim al nostru dîrz conducător
noi
tehnologii
aplicăm
de
— Vă rugăm să preci­ pelor de apă-şi a staţiilor cu indicaţiile date. Prin e- valoriiicare a cărbunelui de Cînd spunem Ceauşescu şi Poporul
ctiipele noastre dc control
zaţi care sint aceste mă­ de compresoare. Prin apli­ Valea Jiului in reţetele de Prefigurăm în zare viitorul
suri şi, mai cu seamă, care carea acestor măsuri, luna GH. !. NEGREA cocsilicare. De la fiecare Aşa cum îl dorim, strălucitor !
sint rezultatele aplicării aceasta s-au economisit baterie recuperăm integral AUREL D. CÂMPEANU
lor ? mai bine de două milioa­
ne kVVh, ceea ce reprezin­ (Continuare în pagf a 2-a)
— Sub îndrumarea di­
rectă a Comitetului jude­ tă consumul pe o zi al în­
tregului combinat minier.
ţean de partid a fost întoc­
mit un program de reor­ — Sînt şi alţi mari con­ CETĂŢENI, OAMENI Al MUNCI! mm
ganizare a întregii activi­ sumatori care înregistrea­ 1'vv.yvV'»**.':v■*.£*£*<vi* * <£•»** *■■!•.
•/; vM ,C y. - S?YX’i'. v' K* •/.Ji/z.şjj- t - A. ..R- «Kw
tăţi economico-sociale din ză ccbnomii ? mm#
judeţ, în vederea reducerii — în aceste zile, cînd se | Economisiţi j
consumului de energie e- pune cu toată tăria pro­
lectrică, pentru încadrarea blema economisirii fiecărui J energia electrică j
stricta a tuturor consuma­ kilowatt şi în alte multe
torilor în noile cote re­ unităţi se înregistrează e-
partizate. De pildă, la C.S. eonomii substanţiale. DM. \ Fiecare dintre noi, la locul de muncă ori \
Hunedoara sînt oprite două Barza a economisit în n- ţ acasă, putem contribui la înlăturarea efectelor ţ
cuptoare electrice de 100 ceastă lună peste 700 000
tone, iar procesul de ela­ k\Vh, I.M. Hunedoara — ţ iernii aspre prin — \
borare la celelalte cuptoa­ 500 000 k\Vli. Dar ceea ce ( ECONOMISIREA ENERGIEI ELECTRICE i
re electrice este decalat, este mai important de sub­
pentru a nu se afla două liniat este că toate uni­ \ V-aţi gîndit că puteţi asigura direct energia ^
cuptoare odată in faza de tăţile economice .şi insti­ ţ electrică necesară producerii unor importante ^
topire, fază în care se con­ tuţiile din judeţ sa înca­ \ bunuri, prin simpla înlocuire a unor becuri? ţ
sum;! cea mai mare canti­ drează în limitele noilor ţ înlocuind un bec de 100 W, cu altul de 60 W, ţ
tate de energie. De aseme­ cote repartizate.
nea, au fost oprite si alte — Ce se impune în con­ i într-un an pot fi economisiţi 240 lcWh energie ţ
utilaje siderurgice care nu tinuare în vederea reduce­ ■ electrică. i
condiţionează direct pro­ Specialiştii spun că exact 240 kWh sînt ne-i
cesul de producţie. în a- rii consumului de energie
cest fel, colectivul de mun­ electrică ? cesari pentru producerea uneia din următoarele ?
cantităţi : 360 kg oţel electric, 6 000- kg fontă, ?
ţ 2 400 kg ciment, 712 kg alumină, 1 680 kg în- i
\ grăşăminte complexe, 1,5 mp ţesături fine din \
ţ lînă, sau 1 440 kg paste făinoase. )
Rad
Trandafir
şi
i Dacă becul instalat va fi şi mai mic, adică \ dru Termocentrala din Mintia. Lăcătuşii reparaţii turbine, condusă de
Alexan­
Mihăilă
echipa
de
/ de 40 W, atunci cantităţile de materiale deţ maistrul Gheorghe Angliei, efectuează revizia la exeitatri-
) mai sus sporesc cu încă jumătate. ţ eca pilot de rezervă.
Foto NICOLAE GHEORGHIU
MOMENT CRUCIAL li FORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR
Actele istorice, de valoa­ domnitorul român Miliai Vi­ luţionarilor moldoveni. în nit, este vechiul cămin, pă­
rea celui de la 24 Ianua­ teazul. Această istorică în­ strădania sa de a menţine rintesc...". Epoca paşoptistă
rie 1859, nu sînt hotărîri făptuire a străbătut veacurile vie flacăra luptei pentru bi­ a contribuit nu numai la tre­
spontane şi nici rodul stră­ generînd alte încercări, sus­ nele poporului, N. Bălcescu zirea şi formarea naţiunilor,
daniilor unei singure gene­ ţinute de ideea, devenită o aprecia că revoluţia viitoare ci şi la dezvoltarea ideii do
raţii. Eie sint încununarea doctrină politică, a unităţii a românilor „nu se va măr­ respect şi convieţuire intra
■ f If-nî-Ri unui proces de multe vea­ noţionale. gini a cere libertatea din- naţionalităţi.
curi, izbînda unor lupte în­ încadrîndu-se firesc în con­ lăuntrul, care este peste pu­ împrejurările istorico au
delungate şi pline de sacri­ ştiinţa socială a epocii, ideea tinţă a dobîndi fără liber­ determinat ca unirea c .lor
.......
Mm ficii, ale întregului popor. de emancipare a naţiunii tatea dinafară, libertatea de trei ţări să nu se poată ia­
■ ' : a Mai îatîi a fost ideea ori­ române s-a înscris la loc de sub dominaţia străină, ci va făptui concomitent, ca p rnă
...
m. 4 3 ginii romane a poporului ro­ frunte în programul marii cere libertatea naţională". etapă a acestui proces i n-
■ m mân şi latine a limbii româ­
; scriindu-se unirea Mc!:! ■ vei
• v - •. v vS-csr • ne, ideea comunităţii ling­ cu Muntenia: Datorită v lin­
■di? vjpsssi;;- iW';> vistice şi culturale, dezvol­ 24 IANUARIE 1859 ţei maselor largi, patriote ii u-
m tată pe fondul etnic comun lui înflăcărat şi inul r! ui
.fefVv al tuturor teritoriilor locuite simţ politic a! celor moi
mm de poporul român, despăr- • răscoale de sub conducerea Convingerea fermă a pa­ iritaţi Iii ai poporului, în
ţite din punct dc vedere lui Horea, Cloşca şi Crişan şoptiştilor- in puterea de ac­ ituc ia cir pu-
politic în trei state. Pe te­ de la 1704. Planurile răscu­ ţiune a maselor izvora toc­ terilor cu vut
meiul acestei comunităţi et- laţilor de a se qdresa mol- . mai din conv-ingerca că a- loc la Pa 11 ui
Inlrrpr înflorea mecanică Oraş ii o. în a ru! scule sî.an- nico-lingvistice şi cultural- dovenilor şi muntenilor pen­ ceastă forţă socială, care 1C5S, nu do
dani al secţiei ocularii 1 , lăcătuşii Gheon rin» IVîihuţ. şi spirituale, la care s-a adău­ tru ajutor pot fi luate, pe este întregul po-por, pretin­ dorinţa dc lor.
>a!inria montează rezervorul de la .staţia ungere c 'ntra- gat nevoia unirii eforturilor drept cuvînt, intenţii de uni­ de drepturile lui legitime na­
lizatn. necesară combinaloloi* siderurgice din ţară. Slaţia
este o realizare a unui colectiv tic e; o ichnico-i; vgine- în fata primejdiei otomane, re a Transilvaniei cu cele­ turale în patria sa, după Prof. ION FP.ĂŢiLĂ,
reşti din întreprindere, prin Care contribuie la înlăturarea s-au născut tendinţele unirii lalte ţări române. cum spunea Andrei Mure- directorul Filialei
importului acestor instalaţii. Pe lingă reducerea efortului politice a celor trei ţări ro­ Idealul unirii a constituit şanu: „Este ţara părinţilor, Arhivelor statului
valutar ai ţării, .se poate spune că noile pompe au perfor­
mante rutinate — un debit dublu — faţă de cele similare mâneşti, realizate la pragul un ţel al revoluţiei de la ţara unde au trăit şi tră­ Hunedoara-Deva
aduse prin import. de trecere din veacul al 1848, găsindu-şi o clară ex­ iesc ei, ţara de unde ne
XV-lea la cel următor de primare in programele revo- tragem şi de unde am ve­ (Continuare in pag. 3-a)